Sociologul clujean consideră că e esențială sustenabilitatea modelului de business în care se investește la companiile locale românești de profil.
Care sunt cele mai puternice mituri referitoare la Cluj și identitatea locuitorilor săi au fost analizate la dezbaterea „Mitul clujeanului – realitate sau proiecție?”, organizată de Mathias Corvinus Collegium (MCC). Miturile sunt mereu mai puternice decât realitățile zilnice, consideră scriitorul Janos Szantai.
“La o primă privire printre analizele și topurile în care este inclus, Clujul este perceput ca un oraș de succes, remarcabil prin ascensiunea sa economică, viața culturală vibrantă și calitatea vieții recunoscută la nivel național și european.
Cu toate acestea, creșterea rapidă vine cu provocări: prețuri ridicate la locuințe, tensiuni interculturale și o dinamică socială în continuă schimbare. Discuția a explorat diverse mituri și percepții legate de Cluj, încercând să practice un exercițiu de demitizare”, a rezumat MCC.
Celălalt invitat a fost Norbert Petrovici, sociolog și conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, cu experiență în studii urbane și regionale. Dezbaterea a fost condusă de Cristian Grindean, moderator cultural și publicitar.
Cosmopolitismul Clujului
O altă temă abordată a fost migrația în și din Cluj și modul în care aceasta a modificat țesătura socială a orașului. Petrovici arătat o statistică potrivit căreia, până în 2010, Cluj-Napoca atrăgea locuitori noi preponderent din interiorul județului. Până în prezent, majoritatea celor care vin să locuiască aici sunt din Transilvania și Nordul Moldovei, universitățile fiind punctele principale de atracție în contextul migrării.
Sociologul a precizat că orașul a rămas, în general, staționar ca populație, în schimb, zona metropolitană a cunoscut o creștere explozivă, lucru specific Clujului comparativ cu alte orașe din țară. Migrația internă și identitatea cartierelor din Cluj a fost analizată de invitați, fiecare aducând în discuție o altă perspectivă. Szantai este de părere că există diferențe de percepție și identitate între cartierele din oraș.
Norbert Petrovici consideră că nu sunt mari diferențe între cartierele de periferie și centru. El a analizat cartierul Mănăștur, care acum înglobează o populație cu educație universitară mult mai mare decât în perioada socialistă, clasa muncitoare nemaifiind definitorie, ci clasa locuitorilor care lucrează în servicii.
„S-a produs o gentrificare generalizată a orașului, care a dus la schimbarea compoziției economice a celor care lucrează în oraș”, a arătat Petrovici. Cu privire la tensiunile interetnice din oraș, sociologul spune că procentul mare de locuitori cu studii universitare ai Clujului (52% din populația activă) determină o proporție mai mică de atitudini xenofobe sau naționaliste în această zonă.
Una din cauzele scăderii gradului de tensiune dintre români și maghiari, din punctul de vedere al românilor, este faptul că tensiunile pe bază geografică s-au mai diminuat, deoarece populația maghiară nu mai este concentrată predominant în centrul orașului, cum era până în 2000.
Capitala IT-ului din România
La tema Clujului prezentat ca „Silicon Valley de România”, Petrovici a confirmat numărul mare de personal care lucrează în sectorul respectiv. Procentajul total din lucrătorii din acest domeniu este al doilea ca număr, după București, cu 1 din 10 locuitori ai Clujului care muncesc în această industrie.
În timp ce companiile IT din București dezvoltă produse care deservesc piața internă, majoritatea companiilor din Cluj se orientează către export.
Sociologul a sugerat o abordare concentrată mai puțin pe producția de import sau export, ci pe chestionarea sustenabilității modelului de business în care se investește în companii românești de IT, apoi vândute companiilor străine.
Clujeanul vechi vs. nou
Janos Szantai a remarcat că unul dintre cele mai prezente mituri din regiune este cel al dihotomiei „clujeanul bun” versus „clujeanul rău” – „clujeanul vechi”, care locuiește aici de secole, este snob și tipicar, spre deosebire de cetățeanul sosit de curând în oraș, „vinitura”, care e simpatic și creativ.
Scriitorul încearcă să definească identitatea de clujean, care, din punct de vedere administrativ, plătește în localitate taxe, iar din punct de vedere religios este cel care a fost botezat aici în religia din care face parte. „Fiecare cetățean care are grijă de oraș și contribuie la comunitatea din care face parte poate fi considerat clujean, indiferent de locul nașterii”, a spus Szantai.
Norbert Petrovici a prezentat o perspectivă sociologică: există mai multe reprezentări ale diferitelor populații care locuiesc în Cluj și construiesc imagini diferite ale clujenilor despre ei înșiși și ale celor din afară asupra locuitorilor orașului. „Miturile clujenilor diferă în funcție de grupul pe care îl întrebi”.
Dezbaterea s-a încheiat cu o reflecție asupra valorilor comune, care sunt cele ce fac locuitorii acestui oraș să se simtă parte din complexa identitate clujeană. MCC își dorește să încurajeze dialogul, diversitatea de idei și să ofere un spațiu de dezbatere deschis și gratuit pentru membrii comunității clujene.
De asemenea, oferă sprijin pentru 2.000 de tineri talentați din Transilvania prin programe și traininguri gratuite, care completează studiile școlare și prin evenimente publice în limbile engleză, română, maghiară și germană.
