Transportul aerian din România a înregistrat în 2024 cifre record, confirmând o creștere de aproape 6% față de anul anterior. Conform datelor Asociației Aeroporturilor din România (AAR), 26.033.372 de pasageri au tranzitat aeroporturile din țară, comparativ cu 23.234.580 în 2023.
Această performanță evidențiază o evoluție semnificativă, marcând o creștere de 12% față de valorile maxime pre-pandemie din 2019.
Schimbări majore și aderarea la spațiul Schengen aerian
Un moment de referință în 2024 a fost aderarea României la spațiul Schengen aerian, începând cu 31 martie. Eliminarea controalelor la frontieră a adus beneficii semnificative, precum timpi reduși de așteptare și o eficiență sporită în gestionarea fluxurilor de pasageri. Potrivit declarației lui David Ciceo, președintele AAR, 70% dintre călători au tranzitat aeroporturile românești către destinații din spațiul Schengen, în timp ce restul de 30% au călătorit către țări non-Schengen.
În paralel, traficul aerian de marfă a crescut cu 4%, iar numărul mișcărilor aeronavelor (aterizări și decolări) a urcat cu 3%, consolidând tendința de creștere pe toate segmentele.
Performanțe remarcabile pe principalele aeroporturi
Aeroporturile din București au fost cele mai aglomerate, cu un trafic combinat de 16.053.878 de pasageri, dintre care 15.946.791 au tranzitat Aeroportul Internațional Henri Coandă. Creșterea anuală a traficului pe aeroporturile din Capitală a fost de 9,22% față de 2023, iar comparativ cu 2019, s-a înregistrat o creștere de aproape 9%. De asemenea, mișcările aeronavelor au crescut cu 4,75%, indicând o activitate intensificată pe aceste hub-uri esențiale.
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca se află pe locul secund la nivel național, cu 3,266 milioane de pasageri în 2024, urmat de Iași (2,197 milioane) și Timișoara (1,324 milioane). Acestea completează podiumul traficului aerian, demonstrând dinamismul regional.
Aeroporturile mai mici în ascensiune
Traficul de pasageri sub un milion s-a concentrat pe aeroporturi precum Suceava (746.600 pasageri), Sibiu (573.918) și Bacău (559.644). Brașov, cel mai nou aeroport operațional al țării, a înregistrat 227.900 de pasageri în primul său an complet de activitate, un semn al potențialului său de creștere.
Cu toate acestea, aeroporturi mai mici, precum cele din Tulcea (1.621 pasageri) și Arad (15.270 pasageri), continuă să se confrunte cu un volum modest de activitate, indicând necesitatea unor strategii pentru a-și crește relevanța regională.
Transportul aerian, o industrie în plină dezvoltare
Performanțele din 2024 subliniază dinamismul transportului aerian românesc, susținut de creșterea cererii internaționale și integrarea eficientă în spațiul Schengen. Aeroporturile din România, în frunte cu cele din București, Cluj și Iași, contribuie la consolidarea poziției țării ca nod regional de transport.
Perspectivele pentru 2025 rămân optimiste, iar continuarea investițiilor în infrastructură, alături de adaptarea la cerințele pieței, va asigura o dezvoltare sustenabilă a sectorului aviatic românesc.