Tehnologia este cheia creșterii economice și totul va merge în direcția digitalizării, anticipează conferențiarul clujean. Prorectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) pentru relația cu componenta economică visează la o strategie regională în care brandul Transilvania să fie folosit ca “locomotivă” pentru un ecosistem care prin investiții în tehnologie și tineri talentați din mediul universitar, mai ales cu idei antreprenoriale, să atragă “greii” globali.
Ați fost într-o delegație în China. Ce impresie v-a făcut această mare economie a lumii?
M-au impresionat dezvoltarea economică și cea a infrastructurii. Gara din orașul Nanjing era imensă, cât un aeroport mare. Prețurile în supermarketuri sunt ca în România, dacă faci conversia. Totul este foarte curat, în condițiile în care acolo este atâta lume, tot timpul cineva ocupă de curățenie. Derulăm colaborări științifice cu universități și companii din China, avem colegi cu proiecte de cercetare.
La Cluj ați participat la o întâlnire cu investitorii americani.
Sunt două organizații de acest fel în România: AmCham și The Romanian- American Chamber of Commerce. RACC ne-a facilitat întâlniri cu mai mulți investitori americani pe care vrem să îi aducem la Cluj, să aleagă această zonă deoarece este un bazin de talente care are capacitatea de a atrage companii. Din această perspectivă Clujul are un mare atu, ar merita să se promoveze mai bine.
Și cum ar trebui să se întâmple?
Prin delegații economice, materiale care să promoveze ideea aceasta în mediul de afaceri: aici sunt talentele, nu le luați la voi, este mai simplu să veniți aici! Ar trebui să avem un astfel de brand. Transilvania în sine este un brand oriunde te duci, nu mă refer neapărat la un background cu vampirii lui Bram Stoker, cât ca zonă, pentru că România nu este un brand pozitiv. Asta nu înseamnă o regionalizare din aceea separatistă, însă dacă Transilvania este un asemenea brand, trebuie să îl folosim. Lucrurile trebuie să meargă în zona de “orașul-comoară al Transilvaniei”, „capitala Transilvaniei”, cu talente, universități, știință, cercetare, oameni foarte buni care intră pe piață. Să ne gândim de ce nu sunt americani aici, poate nici nu am avut mesajul potrivit. Atunci te miri când auzi că miliardarul Elon Musk spune “Ce naiba-i asta?” (după anularea alegerilor prezidențiale din România, n. red.). Ar trebui gândită o strategie de atragere a investitorilor “grei”.
Muntele de creativitate, insuficient folosit
Cine să fie portdrapel în această strategie?
La Cluj avem clusterele de IT, huburile de inovare digitală, primăria are strategia sa, dar tot ecosistemul ar trebui să acționeze în direcția aceasta dacă vrem lucruri mari. Treaba mea este să discut cu oamenii care sunt avantajele colaborării cu cea mai mare universitate a României, cu mediul academic clujean, să le spun că avem multe de oferit aici.
Cu cei de la AmCham ce ați discutat?
Vrem să aprofundăm legăturile în zona de business și să ne putem sprijini reciproc. Constat că se schimbă o paradigmă la companii, dincolo de „recoltarea” resursei umane, a absolvenților. Mai degrabă intrăm în proiecte în care putem să facem lucruri în comun, să aducem know-how din industrie în universitate, dar și să oferim la UBB platforme comune în care să lucrăm împreună. Fiecare companie lucrează în logica sa, desigur că trebuie să facă profit ca să funcționeze, să fie inovativă, să facă producție de calitate, să aibă oameni buni pe care se poate baza, pasionați de ceea ce fac. Universitatea se poate limita să facă doar educație ori să fie una avansată care îi educă pe studenți într-o altă logică decât crearea de cunoaștere – să vină aici ca să fie mai inovativi, să descopere alte lucruri. Noi avem huburi de inovare în care studenții lucrează pe astfel de proiecte, multe dintre teme vin din industrie. Sunt zeci de proiecte în ultimii ani derulate cu succes cu studenți, inclusiv internaționale. Încercăm să îi integrăm în zona de cercetare în care să producă plusvaloare și cunoaștere. La UBB stăm pe un munte de creativitate, doar să găsim resorturile potrivite să iasă la lumină într-un mod pozitiv, de regulă prin colaborarea cu companiile.
Din ce domenii provin companiile interesate de Cluj?
În general din tehnologie, energie. Tehnologia este cheia bunăstării, a creșterii economice. Cu cât investim mai mult în tehnologie (introdusă în educație, cercetare, inovare, aplicații, producție), poziționarea noastră locală, regională, națională, internațională va fi mai puternică.
Cum ajungi jucător major în regiune
Mai nou, vedem la UBB parteneriate în cascadă cu privații – laboratoare, biblioteci modernizate, mai ales la Facultatea de Științe Economice.
FSEGA are un marketing foarte bun, iar decanul Răzvan Mustață face o treabă excepțională acolo, dar avem și multe alte inițiative în colaborare cu băncile, companiile de tehnologie. Această efervescență se va vedea când vom lansa două mari proiecte, gândite pentru a aduce companiile să lucreze cu specialiștii din UBB. Dacă IMM-urile au o problemă de cercetare, să le putem sprijini – asta va fi logica de la centrele Inspire, InfoBioNano4Health (IBNH), Institutul UBB în Inteligență Artificială, Realitate Virtuală și Robotică.
Pe piața muncii sunt tot mai căutați specialiștii în AI.
UBB are cea mai mare școală de AI din România, cu 75% dintre tezele de doctorat în domeniu. Fiecare asemenea profesor de la noi “duce” peste 10-20 de proiecte de cercetare în AI cu finanțare națională, internațională sau privată, Deci oamenii ăștia pot, știu, au și echipe cu care să facă treaba asta. Rămân surprins că vin la mine copii de 20 de ani și îmi spun din prima vor să facă grupuri de cercetare cu studenți. Noi ne luptăm să le oferim infrastructură, finanțare, să îi punem în legătură cu alte grupuri ca să se poată dezvolta, să le oferim opțiuni aici ca să nu plece la studii în alte țări.
Cu IBNH ce se întâmplă, avansează lucrurile?
Proiectul de arhitectură este aproape gata, așteptăm ca Autoritatea pentru Digitalizarea României să dea drumul apelului de finanțare. Între suma vehiculată inițial, 50 milioane €, și despre ce se discută acum, 10 milioane €, e diferență imensă. Deci va trebui să ne repliem, să facem un proiect mai micuț și să așteptăm finanțările mari. Dacă nu ai curajul să susții un proiect mare, atunci ne vom chinui fiecare în niște cămăruțe. Una este când gândești un proiect de 10 milioane € și mai pui niște bani pentru la dotări, altceva când vrei să faci un proiect care să fie un punct de reper al regiunii, ca să fii un „game changer”.
Acolo trebuiau să fie noul sediu al Facultății de Matematică și Informatică, un cămin studențesc.
Acesta este alt proiect, lângă IBNH, finanțat din resurse proprii și prins în bugetul UBB. Așteptăm să se lămurească situația terenului, parcelelor, să se finalizeze toate procedurile birocratice ca să putem da drumul construcției. Aceea va fi într-adevăr o zonă de atracție pentru Cluj. Am vrea noi să avem viteza chinezilor, dar și puterea lor financiară, însă lucrăm cum putem.
Incubator de afaceri și centru de antreprenoriat
Vă afectează reculul sectorului auto din Germania, ținând seama că UBB are colaborări cu companii din domeniu?
Turbulențele economice nu afectează direct UBB, dar se reflectă în apetitul companiilor de a angaja juniori. La toate companiile de tehnologie este o perioadă de reașezare a pieței, iar Clujul a devenit un pic cam scump în termen de resurse umane și productivitate. Pentru companii perioada este una necesară, de echilibrare, reinventare, implementare a unor strategii inovative. Însă dacă ne uităm realist, totul merge în direcția digitalizării. Deci e aberant să zici că informatica nu va mai conta sau că se duce industria IT a Clujului. Atunci trebuie să creăm și noi pe plan local, să intrăm mai tare pe piață, nu doar să așteptăm proiecte “de dincolo”. Să vină generațiile acestea antreprenoriale cu idei. Clujul să se dezvolte nu doar ca o capitală informală a IT-ului, cum ne place nouă să ne considerăm, ci și ca o zonă de Start-up City, ca să se beneficieze de o emulație pentru micile companii.
Asta înseamnă să fie lângă tine fondurile de investiții pe care le au americanii.
Întâi să aibă ideile în care să investească, ele vin. Problema este să reușim să generăm un flux constant de start-upuri și idei. În noul context, în care oamenii nu mai sunt luați de pe piață la orice nivel, vor fi mai stimulați să gândească antreprenorial, să își ia soarta în mâini, să facă unele lucruri ori să își construiască ei companii. Colegul meu de la FSEGA, prorectorul Levente Szasz, a preluat verticala aceasta de antreprenoriat.
Și cum se va concretiza?
Vom iniția acolo un centru de antreprenoriat – de câțiva ani avem funcțional incubatorul de afaceri – ca să facem studenții și profesorii să gândească în mod antreprenorial. Momentan nu putem să intrăm cu capital în aceste firme, nu ne lasă legea. În SUA, orice profesor universitar care se respectă în zona de știință are firma lui. Atunci se pune întrebarea spre care model mergem: către cel vest-european în care profesorul este profesor, iar businessul, business, ori poate spre o zonă mixtă – că nu avem mentalitatea americană – în care să încurajăm profesorul să își creeze propria companie cu care să iasă pe piață pe rezultatul cercetării și să vedem cum îl putem sprijini, cu legislație, contabilitate. Acolo el își poate antrena studenții, care vin cu idei, participă la competiții.
Le veți găsi studenților-antreprenori și finanțare?
Acesta este și scopul. Prin simplul fapt că suntem membri ai consorțiului EIT Digital, avem acces la linii de finanțare pentru start-upuri, încurajăm firmele să intre în pitch-uri (prezentări scurte de proiecte, n. red.), există și Fondul de Inovare și Experiment al primăriei. Deci finanțări sunt, nu suntem în situația anilor ’90, când nu dădea nimeni nimic. Bani sunt pe piață, trebuie să știi cum să cauți. Rolul universității este să îți dea curajul să fii antreprenorial, să te pună în contact cu alți antreprenori de diverse calibre. Avem cursuri transversale de antreprenoriat la nivelul întregii universități, unde implicăm întreprinzători de succes în diverse proiecte educaționale. Niciodată în istoria UBB poarta către companii nu a fost atât de deschisă spre colaborare. Suntem dispuși să creăm alte programe de studiu care să răspundă mai bine cerințelor de pe piață, să integrăm mult mai bine know-how-ul companiilor în cursuri existente sau noi.
Există flexibilitate de la Ministerul Educației pentru aceste schimbări?
Dacă nu o avem, o facem, cum întâmplat și cu programul de licență în AI: nu era în nomenclator, ci doar “informatică aplicată”. Am depus un dosar, a durat mult, cu birocrația aferentă, dar am devenit prima universitate din țară cu Bachelor in AI. Acum sunt și altele, foarte bine, pentru că trebuie să creăm specialiști care să aducă plusvaloare, să nu ne rezumăm la zona asta de “meștereală”.
Unificarea universităților, marea provocare
UBB apare ca bine poziționată în topul sustenabilității universităților.
Am putea să fim văzuți mult mai intens dacă am colabora mai bine, însă unii consideră universitatea ca pe o feudă proprie. Oricum tot acolo se va ajunge, că nu poți să fragmentezi resurse. Până la urmă universitățile sunt publice, iar orice bun administrator de fonduri publice se uită: aici sunt suprapuneri, aici se irosesc resurse, deci aici este o situație de optimizare masivă și de reducere a costurilor. Soluția e simplă, o știe toată lumea, deși nu o acceptă. Dacă ne-am pune resursele la comun, zona universitară Cluj s-ar transforma într-o stea de magnitudine mare, iar în momentul care ești vizibil, vine toată lumea la tine. Așa doar ne fragmentăm resursele pe orgolii “de cartier”, ne plângem că nu suntem băgați în seamă, că n-avem bani de proiecte. Soluțiile sunt simple dacă vrem să le și implementăm. E ca la fotbal: una e să ai o echipă în liga județeană, alta, în liga mare. Dacă vrem să ajungem în “Champions League”, trebuie să colaborăm.
În consecință, ați intrat și în sectorul medical.
Ne dezvoltăm în continuare în zona biomedicală, avem colaborări cu spitale publice sau private care au înțeles că o colaborare cu o universitate comprehensivă de calibru poate să fie doar de folos. Am creat UBBMed care este și școală, se dezvoltă tot mai mult. Cercetarea în domeniul medical este foarte bine profilată la UBB. În cadrul Hubului de AI vom avea un laborator de Data Science la ultimele standarde, proiect care va rezolva multe probleme practice ale regiunii prin analiza de date, lucrăm cu mediul de afaceri ca să avansăm mult mai mult. Există sute de proiecte cu companiile la nivelul UBB, dar și cu unități administrativ-teritoriale, care au nevoie de experți. Câștigăm proiecte pe bandă rulantă pe zona de dezvoltare regională deoarece avem un portofoliu clar, iar apoi vine toată lumea să ne caute.
Mai cumpărați clădiri în afară de fostele hoteluri Opera Plaza, Topaz?
Suntem preocupați să le terminăm de amenajat cele pe care le-am cumpărat pentru Facultatea de Drept, Facultatea de Științe Politice. Ne-am fi dorit să existe un campus integrat, poate proiectul primăriei va deveni unul funcțional. Dacă te uiți la est de Budapesta, nu se mai fac campusuri dedicate, moderne, construite din fonduri publice, doar punctual cele moștenite, iar asta nu e bine.
În ce proiecte de învățământ dual sunteți implicați?
Suntem universitatea cu cele mai multe astfel de programe din țară, la Cluj, Sf. Gheorghe, Reșița, ultimul fiind și cel mai avansat ca proiect de infrastructură. Participăm și la campusul din Florești: va avea clădiri dedicate, laboratoare, săli de curs, spații educaționale pentru studenți. Vor fi cursuri, seminarii, laboratoare, în colaborare cu companiile implicate. Așteptăm să se parcurgă toate etapele ca să înceapă construcția, deși programele duale deja au început și fără acel campus, în Cluj și în zone cu extensii UBB implicate în proiecte locale.
Articol publicat în Transilvania Business – ediția print nr. 135
