Investițiile cu fonduri UE sunt o soluție pentru stabilitatea și echilibrul bugetului de stat în acest an, potrivit Romanian Economic Monitor (RoEM) Cluj.
Acest obiectiv poate fi atins în 2025 printr-o guvernare economică responsabilă care să ia în calcul depășirea instabilității politice interne și presiunilor economice din partea Europei și SUA, relevă analiza RoEM.
Analiștii RoEM spun că bugetul României pentru acest an, adoptat de Parlamentul României, a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, după deficitele majore înregistrate în ultimii ani. RoEM este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj.
„În bugetul pentru acest an au fost luate în calcul cifre de referință realiste care pot fi puse însă în pericol de evenimente neprevăzute în economia globală și locală. Bugetul se bazează pe o creștere economică de 2,5% (mai mare decât cea de anul trecut) și o inflație anuală de 4,4% (moderată față de anul precedent).
Guvernul a proiectat o creștere a veniturilor de 2,3% din produsul intern brut, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7% din PIB, rezultând un deficit bugetar de 7% la finalul anului 2025.
Acest deficit bugetar țintit ar reprezenta o scădere semnificativă de la deficitul de 8,6% din 2024, semnalând angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung”, susține prorectorul UBB Levente Szasz, coordonator al echipei RoEM.
Eurostat vs. Ministerul Finanțelor
În 2023, veniturile și cheltuielile bugetare ale României (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media UE, însă situația s-a schimbat complet în 2024. În 2023, cheltuielile bugetare ale României au fost cu 8,7% sub media UE, iar veniturile bugetare cu 11,8% sub media europeană.
Anul trecut, acest decalaj s-a accentuat și mai mult din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale din România, pe când veniturile au avut doar o creștere marginală. România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB, semnificativ mai mare decât în anul precedent, când a fost de 6,6%.
Analiștii RoEM precizează însă că datele privind veniturile și cheltuielile luate în calcul pentru 2023 au fost conform metodologiei Eurostat, iar cele din 2024 și 2025 au folosit metodologia Ministerului Finanțelor, putând exista diferențe minore.
Pentru reducerea decalajului față de statele membre ale UE și pentru a începe drumul anevoios către restabilirea echilibrului bugetar, prin atingerea țintei de deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025, Guvernul României prognozează o creștere semnificativă a veniturilor (de la 32,6 la 34,9% din PIB) și doar o creștere marginală a cheltuielilor statului (de la 41,2 la 41,9%).
Banii europeni, gura de oxigen
„Veniturile bugetare ar urma să crească în principal pe fondul unei mai bune absorbții a fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv al creșterii veniturilor fiscale, din taxe și impozite, fără însă a majora brusc cotele acestora.
Principala pârghie planificată pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezintă reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri și servicii, respectiv investiții din resurse proprii. Salariile și pensiile sunt însă promise a fi menținute la nivelul anului 2024.
Probabil cea mai importantă schimbare se referă la investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma să crească semnificativ. Această creștere nu numai că ar putea compensa scăderea investițiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza în mod semnificativ investițiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substanțial creșterii economice a țării”, explică Szasz.
Avem impozite mici pe consum
Analiștii RoEM evidențiază că un aspect important, mai puțin conștientizat este faptul că veniturile statului român (nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB), s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE.
Datele analizate de RoEM arată că impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, din consumul total al unei economii naționale) au fost constant printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE.
Impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) au fost permanent cu 5 puncte procentuale sub media UE. Acest decalaj este însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și alte sectoare incluse în „ordonanța trenuleț”.
Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, în ultimele două decenii, cu peste 5% sub media UE. Toate aceste date arată că există mult spațiu de îmbunătățire la partea de creștere, respectiv eficientizare a colectării veniturilor bugetare în România, conform RoEM.
Colectare ineficientă a taxelor
Veniturile bugetare medii în țările UE au avut o pondere de 45% din PIB, în ultimii 20 de ani, iar în cazul României au oscilat în intervalul de 30-35%. Din 2016, doar Irlanda și Malta au avut venituri bugetare mai scăzute decât România, fiind vorba însă de două contexte economice particulare.
„Problema veniturilor scăzute ale statului nu este cauzată doar de impozitele relativ mai scăzute față de țările UE, ci și de nivelul scăzut al eficienței colectării acestor taxe și impozite. Îmbunătățirea ratei de colectare ar putea reprezenta o metodă eficientă pentru a reduce deficitul bugetar, așa cum am arătat și într-un studiu din 2023.
Însă pentru reducerea semnificativă a echilibrului bugetar și pentru restabilirea echilibrului economico-financiar al țării, trebuie luate măsuri suplimentare de corecție și în anii următori, care vor ținti cel mai probabil atât creșterea veniturilor bugetare, cât și ținerea sub control a cheltuielilor.
Oferirea unor servicii publice de calitate pe termen lung (ceea care ar însemna implicit o creștere a cheltuielilor bugetare) este imposibilă fără o creștere a veniturilor bugetare, deci o reducere a decalajului veniturilor bugetare din PIB față de media UE”, explică prodecanul FSEGA Bela Racz, din echipa RoEM.
Deficitul bugetar, peste nivelul țintit
Analiștii RoEM avertizează că există însă cel puțin două riscuri majore care pot reprezenta obstacole serioase în acest proces de consolidare bugetară. „Primul risc, cel intern, apare în cazul în care nu există un guvern stabil și o voință politică fermă pentru reducerea deficitului.
În această situație, există un pericol real ca deficitul bugetar să depășească semnificativ nivelul țintit de 7%, chiar pe cel din 2024, care ar putea submina și mai mult credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, declanșând astfel o criză financiară care ar putea conduce la o criză economică generală și la recesiune.
Al doilea risc, cel extern, persistă chiar și în condițiile unei guvernări eficiente, deoarece economia poate fi afectată de șocuri externe semnificative. Slăbiciunea economiei europene reprezintă o provocare.
În decembrie, Germania a înregistrat din nou date negative privind producția industrială. Taxele vamale anunțate de președintele american Donald Trump și cele așteptate a fi anunțate în viitor ar putea afecta în special economiile mici și deschise, precum cea a României”, spune Racz.
Analiștii RoEM spun că, în condițiile în care economia ce încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar al UE se confruntă cu instabilitatea politică internă și cu presiuni economice externe semnificative prin prisma riscurilor economice și geopolitice globale, e esențială o guvernare economică responsabilă, poate ultima ocazie reală a României de a restabili echilibrul economic și financiar.
