Fostul ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian-Ioan Veștea, actualmente președintele Consiliului Județean Brașov, a oferit un interviu publicației Transilvania Business, în care a subliniat etapa fastă pe care o traversează România din perspectiva proiectelor de infrastructură rutieră. De altfel, Veștea a menționat proiectele care leagă în jurul Brașovului o țesătură de rețele de transport rutier, feroviar și aerian, precum și conectarea acestora cu zonele industriale, în următoarea perioadă.
Mediul privat și reacția acestuia la măsurile fiscale ale guvernului, prin concedieri colective anunțate, a fost un alt subiect abordat. „Multe dintre aceste societăți nu cred că se raportează neapărat la aceste măsuri fiscale. Cred că contează foarte mult cererea și oferta, numărul de comenzi plasate de cei din vest”, a precizat președintele Consiliului Județean Brașov.
Aflați mai multe detalii despre planurile Brașovului de a intra într-o nouă treaptă de dezvoltare din interviul obținut de Transilvania Business.
În Brașov, mediul privat reacționează la măsurile fiscale și au anunțat concedieri colective. Aveți la dispoziție instrumente cu care în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov puteți veni în sprijinul mediului economic privat?
Adrian-Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov: După cum bine știm, anul trecut s-a încheiat pe un deficit destul de mare, de 8,7. Ne-am propus ca în cursul acestui an să păstrăm atât cota unică, cât și nivelul TVA-ului și impozitelor. A mai crescut impozitul la dividende, s-a diminuat pragul la micro-întreprinderi, au fost eliminate facilitățile pentru construcții și IT. Clar că aceste măsuri au dus la reașezări.
Cred că cred ar trebui să ne raportăm în primul și în primul rând la ceea ce se întâmplă în Europa, fiindcă multe dintre aceste societăți nu cred că se raportează neapărat la aceste măsuri fiscale. Cred că contează foarte mult cererea și oferta, numărul de comenzi plasate de cei din vest, dacă e să ne referim la industria auto sau chiar și la altele. Poate fi o scuză pentru a reduce din personal. Dar, mai degrabă, cred că companiile lucrează mult pentru export și sunt dependente de solicitările care vin dinspre piața vestică.
Avea statul român alte opțiuni la îndemână?
A.V.: Referitor la facilități, aș vrea să subliniez că nu a fost opțiunea și intenția guvernului de a ajunge în această situație. În cadrul programelor cu finanțare europeană, și vorbim de foarte multe fonduri europene, unul dintre obiectivele pe care Uniunea Europeană ni le-a solicitat a fost să eliminăm toate aceste facilități, să creăm o piață liberă în care toate profesiile să poată beneficia de aceleași drepturi. La nivelul Uniunii Europene nu există astfel de facilități. România le-a introdus, a fost o bulă de oxigen.
După o activitate de 20 de ani ca ordonator de credite în administrație, pot să spun că niciodată n-au existat atât de multe oportunități și atât de multe proiecte care duc la îmbunătățirea infrastructurii și calității vieții fiecărui cetățean din România. Evident că așteptările sunt din ce în ce mai mari, dar astăzi putem spune că în fiecare județ există proiecte de infrastructură, care pe de o parte ajută pe mobilitate, altele vizează sistemul sanitar sau achiziția de echipamente. La nivelul Consiliului Județean, pentru a avea specialiști, am creat un fond de stimulente pe care îl punem la dispoziția tuturor spitalelor din județul Brașov, în așa fel încât specialiștii tineri, care poate nu au o salarizare suficientă în primii ani de activitate, să rămână în județul Brașov, pentru a avea cadre medicale pe diverse specialități.
Revenind la instrumentele de sprijin pentru mediul economic din Brașov?
A.V.: Sunt foarte multe lucruri prin care autoritățile locale au oferit sprijin, inclusiv existența unui aeroport la Brașov. Un aeroport care a fost construit tocmai pentru faptul că din punct de vedere al mobilității eram deficitari. Nu ajungea nicio autostradă în județul Brașov, iar aeroportul a fost prima poartă de intrare importantă pentru județul nostru.
Ministrul finanțelor a precizat că bugetul central pe 2025 este alcătuit pe investiții în infrastructura rutieră, spitalicească, educațională. Cum vedeți acest aspect și dacă se va materializa acest concept în vreun fel și în județul Brașov?
A.V.: România continuă să aibă foarte multe proiecte de infrastructură. Multe dintre ele sunt bazate pe bugetul național. Vorbim de programele naționale, atât PNDL 1, PNDL 2, „Anghel Saligny”, cât și proiectele derulate prin Compania Națională de Investiții, dar și proiecte de infrastructură gestionate de către Ministerul Transporturilor. Sunt proiecte destul de mari care au o finanțare de la bugetul de stat, dar, în același timp, suntem într-o etapă extrem de importantă de implementare a Programelor Naționale de Redresare și Reziliență, programe care au ajuns la maturitate.
Cât privește județul Brașov, sunt deja proiecte contractate și sunt pe aceste programe despre care vorbeam. Menționez o sală polivalentă care se construiește la Brașov, cu finanțare asigurată 100% din banii alocați de către Guvernul României Companiei Naționale de Investiții.
Vorbim, de asemenea, despre drumul care face legătura între Câmpina, Valea Doftanei și municipiul Săcele, pe la Brădet. Există autorizație de construcție, s-au făcut exproprierile, sunt luate toate avizele necesare în așa fel încât începând cu luna aprilie, momentul în care vremea va permite, să trecem de la organizarea de șantier la implementarea acestui proiect. Bugetul proiectului este de aproape 400 de milioane de lei.
Județul Brașov a mai semnat un contract de 140 de milioane de lei pentru un drum care face legătura între zona Rupea și Țara Făgărașului.
Avem și alte proiecte în derulare pe PNDL 1 și 2. Așteptăm să depunem în perioada următoare pe POR alte proiecte pe infrastructura rutieră. Vedem că autostrada Sibiu-Făgăraș începe să prindă contur și sunt foarte multe șantiere care sunt pe raza județului Brașov, care astăzi sunt în implementare. Avem în derulare proiecte pe PNRR, axa pe sănătate. Unele prevăd achiziția de echipamente, altele prevăd îmbunătățiri ale infrastructurii prin eficiență energetică.
De asemenea, am aplicat pe un alt program dedicat bibliotecilor la nivelul întregului județ. Avem un proiect prin care vom reabilita clădirea Agrement de sub Tâmpa (foto jos) și îi vom da o destinație cum nu cred că există în România. Vom crea acolo o reţea de hub-uri pentru dezvoltarea competenţelor digitale în bibliotecile din Judeţul Braşov. La nivelul celorlalte localități din județul Brașov, 30 de biblioteci vor fi reabilitate și dotate cu echipamente specifice, pentru a le crește atractivitatea în rândul populației, inclusiv în zona de digitalizare. Este un proiect care deja începe să prindă contur și avem proceduri de achiziție în perioada următoare pe PNRR.
În ce stadiu se află proiectul privind trenul metropolitan?
A.V.: Lucrăm la un alt proiect pentru care încercăm să obținem finanțare europeană. Vorbim de aproape 240 de milioane de euro pentru trenul metropolitan. În urma discuțiilor avute cu Ministerul Transporturilor, înțeleg că doar trei județe au ajuns la o documentație solidă, care poate fi pusă în practică. În felul acesta gândim un concept prin care reabilităm infrastructura feroviară existentă, dar în același timp facem și o extindere a căii feroviare către aeroport și către Parcul Industrial ICCO, în așa fel încât să existe și o alternativă feroviară.
Care este orizontul de timp privind implementarea acestui proiect?
A.V.: Vorbim de 2029. Putem aplica pentru finanțare până la finele lui 2025. Este un obiectiv la care noi am lucrat de mai multă vreme. Am vrut să avem o legătură între Bartolomeu Ghimbav și aeroport. Este un proiect care a fost derulat de către cei de la CFR Infrastructură, care ulterior a fost aprobat ca și indicatori tehnico-economici în Guvernul României, și în felul acesta, având o documentație matură, putem să integrăm și celelalte localități din vecinătatea Brașovului.
Cum estimați că va arăta bugetul Consiliul Județean Brașov pe 2025? Anul trecut, mai mult de jumătate a fost pe investiții.
A.V.: Și în acest an bugetul va fi centrat de investiții, fiindcă avem foarte multe proiecte care sunt în implementare și, în același timp, trebuie să asigurăm partea de cofinanțare. Cred că până până la finele lunii februarie ar trebui să avem un buget.
