Consumul de energie al imobilului de pe str. Dorobanților va fi extrem de redus, iar clădirea din Cluj-Napoca va respecta standardul internațional BREEAM.
Consiliul Județean Cluj (CJ) va dezbate proiectul de hotărâre inițiat de președintele Alin Tișe privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției în extinderea și modernizarea sediului său. Proiectul a beneficiat de un concurs de soluții organizat cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România (OAR) jurizat de renumiți specialiști în domeniu.
CJ Cluj își propune să extindă sediul actual, de pe str. Dorobanților, prin construirea unui corp nou de clădire, conectarea acestuia la cel existent, efectuarea de intervenții pe sediul actual, realizarea de amenajări interioare și exterioare, respectiv sistematizarea zonelor de acces, parcare.
Conform conceptului impus de CJ și însușit de câștigătorul proiectului tehnic, viitorul sediu modernizat al instituției va respecta standardele Building Research Establishment’s Environmental Assessment Method (BREEAM) privind clădirile “verzi”.
„În urma lucrărilor de extindere și modernizare, sediul CJ Cluj va deveni prima clădire publică verde certificată din România, cu un consum de energie extrem de redus, aproape de zero. Îndeplinim două obiective importante. Pe de o parte vom beneficia de un sediu extins, prietenos cu mediul.
Pe de altă parte, vom aduce sub același acoperiș, într-o singură clădire, toate direcțiile din cadrul CJ, care momentan funcționează în alte spații din municipiu. Acest aspect va contribui la eficientizarea muncii angajaților din toate aceste structuri, facilitând o și mai bună comunicare și colaborare”, susține Tișe.
“În contextul în care anvergura activității administrației județene depășește capacitățile actualei construcții și în vederea eficientizării activității structurilor funcționale din cadrul instituției, noul sediu va fi unul perfect adaptat serviciilor oferite clujenilor, prin crearea de noi spații de relații cu publicul și mass-media generoase și eficiente, dar și alte categorii de spații destinate activității angajaților, realizării de ședințe și întâlniri, spațiu expozițional.
Toate modificările propuse prin proiect beneficiază de o mare flexibilitate și permit adaptări ulterioare oricărei modificări de organigramă, astfel încât să faciliteze lucrul împreună și comunicarea”, potrivit conducerii CJ Cluj.
Suprafața desfășurată a viitorului sediu se va dubla, crescând de la 3.552 la 6.700 mp, cu o amprentă la sol de 960 mp. Investiția este de 90 milioane lei, iar finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul CJ Cluj și din alte surse. Lucrările vor dura un an și jumătate de la data emiterii ordinului de începere.
Județul va avea Master-Plan Regional de apă
În aceeași ședință, consilierii județeni vor supune aprobării Master-Planul Regional (MPR) actualizat pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj, Sălaj și Mureș.
Actualizarea acestui document strategic, elaborat inițial în 2006, a fost realizată în baza unui contract de asistență tehnică de specialitate, în cadrul proiectului din fonduri UE privind dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020, de 404 milioane de euro.
„Prevederile referitoare la județul Cluj cuprinse în acest nou MPR sunt corelate cu cele din Strategia de dezvoltare teritorială a județului, recent adoptată. Prin intermediul acestor documente strategice urmărim ca județul nostru să aibă, până în 2050, cel mai ridicat nivel al calității vieții din România, cu o infrastructură complet modernizată și funcțională”, a spus șeful CJ Cluj.
Scopul MPR este de a coordona extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și apă uzată din aria de intervenție a proiectului european aflat în execuție, ținta principală fiind localitățile cu o populație cuprinsă între 2.000 și 10.000 de locuitori pentru apă uzată, respectiv de peste 50 de locuitori pentru alimentare cu apă.
Prin revizuirea MPR existent a fost identificată nevoia continuării investițiilor în extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă cele 81 de muncipii, orașe și comune din județ, respectiv înființarea și extinderea rețelelor de canalizare în 33 de unități administrativ-teritoriale.
