Comasarea terenurilor, agricultura ecologică, implicarea tinerilor și revenirea celor din străinătate sunt principalele tendințe observate de directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Cluj.
Cum ați caracteriza anul agricol 2024?
A fost unul marcat de numeroase schimbări legislative naționale și europene care au influențat semnificativ implementarea măsurilor din domeniul agriculturii: intervenții noi în agromediu și climă, agricultură ecologică, creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor, sprijin cuplat pentru porumbul siloz. Sunt măsuri cu rol esențial în promovarea practicilor ecologice sustenabile și adaptarea fermierilor la noile cerințe legislative. La Cluj, am urmărit două mari direcții: finalizarea plăților din campania 2023 și implementarea optimă a campaniei 2024. Finalizarea plăților aferente campaniei 2023 a asigurat sprijinul financiar pentru fermieri, campania 2024 a marcat debutul noilor intervenții, iar noi am pus accent pe sprijinirea lor în adaptarea la schimbărilor în legislație.
Care este situația subvențiilor la Cluj?
Sunt aproape 30.000 de fermieri pe care îi gestionăm. Derulăm aici 40 de scheme de plată și măsuri de acordare a ajutoarelor financiare europene și naționale. În 2023 am autorizat la plată 72 milioane €, cu un grad de absorbție de peste 98%. Periodicitatea la noi este așa: de regulă, din 1 martie, se face depunerea cererilor unice de plată (CUP) până în 9 iunie, după care se mai pot depune o perioadă, însă cu penalizări. Autorizarea la plată începe în 1 octombrie, când se dă avansul de 70-90%, iar din 1 decembrie, plata finală. Între timp se efectuează controalele pe teren, deci plata finală pe 2024 se va face până în 30 iunie 2025.
Distribuția fermierilor pe interval de vârstă
(campaniile 2023 / 2024)
- 18-30 ani 896 (7 mil. lei) 1.058 (17 mil. lei)
- 31-45 ani 3.294 (36 mil. lei) 4.067 (67 mil. lei)
- 46-65 ani 7.221 (48 mil. lei) 10.629 (95 mil. lei)
- 66-100 ani 7.707 (22 mil. lei) 11.184 (46 mil. lei)
Sursa: APIA Cluj
Digitalizare forțată de pandemie
Cum se derulează aceste controale?
În pandemie cererile se depuneau exclusiv cu prezența fizică a fermierului, acum primăriile ne trimit nouă direct adeverințele prin e-mail, iar colegii noștri îi contactează pe fermieri dacă au avut loc modificări de suprafață, categorii de folosință, culturi. Din pandemie încoace am făcut o digitalizare forțată, fiindcă nu am avut încotro: funcționarii APIA trebuiau să facă preluarea online, să gestioneze, să se ocupe de relațiile cu primăriile. În februarie organizăm întâlniri periodice la fața locului, unde se grupează mai multe unități administrativ-teritoriale. Ca să facilităm contactul cu fermierii, avem atât sediul județean, cât și șapte centre locale: Cluj-Napoca, Gilău, Huedin, Turda, Mociu, Dej, Gherla. Astfel, fermierii din zonă merg direct acolo, nu mai trebuie să vină la sediu.
Aveți destui angajați în teren?
În prezent, avem 118 funcționari publici în centrele noastre. Cu ordonanța trenuleț ne-au plecat câțiva oameni cu decizie de pensionare, alții urmează să o facă. La noi este foarte greu să formezi un om pentru că sunt foarte multe scheme, încât i-ar trebui doar un an să lucreze efectiv. Din această cauză unii au vrut să plece, alții au și făcut-o.
Fermieri monitorizați de inteligența artificială
În ce constă un asemenea control?
Avem două tipuri de controale. Primul, cel clasic, este pe teren, unde echipa demarează verificările după perioada de depunere a cererilor. Primim de la București un eșantion de control, un număr de fermieri extrași aleatoriu (3-5%), cu un algoritm stabilit de computer pe baza sancțiunilor din anul anterior, deci toți cei care au fost depistați cu neconformități (au declarat că au lucrat terenul, iar colegii noștri au găsit doar buruieni). Atunci se întocmește un raport de control și se sancționează fermierul în funcție de suprafața respectivă. Al doilea era controlul prin teledetecție, care de anul trecut a fost înlocuit de monitorizarea prin satelitul care trece periodic deasupra României și furnizează informațiile necesare. Inteligența artificială (AI) le interpretează la București, iar sistemul ne transmite parcelele cu probleme.
Se confirmă aceste interpretări ale AI?
Trebuie să recunoaștem că au fost și unele zone cu probleme, în special cele de munte, în care AI a interpretat altceva. În acest caz, chemăm fermierul și facem verificările la fața locului, cu funcționarul APIA, cu toată aparatura necesară, fotografiem zona. Probleme de acest gen se întâmplă mai ales în primul an de la introducerea cererii, după care lucrurile se cam reglează.
Aveți specialiști care instruiesc personalul în acest domeniu?
Interpretarea prin AI se face la București, de acolo noi primim rezultatele pe care le comparăm și verificăm corectitudinea: atât teren, atâtea animale. Codificarea de la AI este marcată diferit: verde înseamnă că datele corespund cu realitatea din teren, galben – că AI nu știe să interpreteze, roșu – că nu corespund. Pentru campania care urmează avem o sesiune de pregătire a funcționarilor, inclusiv în aspecte care țin de tehnologie.
Bani mai mulți pentru agricultura eco
Spre ce culturi se orientează fermierii la Cluj?
În zona Huedinului sunt mai multe pășuni, în altele, fânețe sau legume. Fermierii accesează și măsurile de dezvoltare rurală, unde se dau în plus bani foarte mulți pentru practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul, ecologică. La Cluj există și câteva cooperative care accesează foarte multe scheme. Observăm implicarea tot mai mare a tinerilor în acest domeniu și dorința de a face o agricultură mai mecanizată.
Ce tendințe ați sesizat?
Prima este de scădere a numărului de cereri. Se comasează suprafețele, cei care nu le pot lucra le dau în arendă, vârstnicii mai vând sau le dau tinerilor, se întorc acasă oameni din străinătate. La Cluj este o tendință de intrare în agricultură a tinerilor, lucru care acum 10 ani nu se întâmpla, erau mai mult vârstnici. Acum iau terenurile în arendă de la un grup de oameni sau le cumpără; atunci, în loc să depună cinci cereri, depun doar una. Pe de altă parte, crește mărimea suprafețelor, deci se lucrează mai eficient. Sunt plățile unice care se acordă necondiționat de producția finală, adică trebuie doar să îți lucrezi terenul, dar și sume în funcție de ce accesează fermierul, ce cultivă. Unii își mai cumpără câte un utilaj, un tractoraș prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. La Panticeu, de unde sunt eu de loc, s-au întors oameni care au lucrat în Spania. Au acumulat experiență și capital, iar aici se ocupă de cultivarea legumelor, căpșuni în spații protejate.
Scheme și măsuri implementare de APIA:
- Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (plată unică pe hectarul eligibil, decuplată total de producție)
- Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (exploatații de 1-50 ha)
- Sprijin complementar pentru venit – tinerii fermieri (pe cinci ani – fermieri până la 40 ani, pentru primele 50 ha eligibile)
- Practici benefice pentru mediu aplicate în teren arabil (plată anuală pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare și pierderilor de venit)
- Practicarea agriculturii prietenoase cu mediul în fermele mici și gospodării tradiționale (pe min. 6 luni – exploatație de max. 10 ha, cu efectiv de animale)
- Înierbarea intervalului dintre rânduri în livezi, vii, pepiniere, hameiști (plată anuală pe suprafața de teren, cu criterii de eligibilitate)
- Plăți directe cuplate pentru venit în sectorul vegetal (în 2023 – leguminoase boabe pentru industrializare, soia, lucernă, cânepă, orez, sămânță de cartof și plante furajere, hamei, sfeclă de zahăr, legume în câmp, sere și solarii, fructe).
- Sprijin cuplat pentru porumb de siloz (susținerea veniturilor acestor fermieri în special pentru asigurarea rezilienței în furajarea animalelor – bovine)
- Creșterea bunăstării bovinelor prin pășunat extensiv (efectuarea de pășunat real și eficient timp de cel puțin 120 de zile)
Alte finanțări se referă la programul pentru școli al României; restructurarea și reconversia plantațiilor viticole; investiții în sectorul vinicol; sprijin financiar în sectorul apicol; dezvoltare rurală (zone împădurite, agromediu și climă, agricultură ecologică, terenuri arabile, creșterea animalelor din rase locale în pericol de abandon); zone afectate de constrângeri naturale; bunăstarea animalelor; silvomediu și climă.
