4,9 miliarde de lei este propunerea de buget a municipalității clujene în 2025, dintre care 3,1 miliarde pentru dezvoltare și 1,8 miliarde pentru funcționare.
“Cluj-Napoca are al doilea buget din România, după Primăria Capitalei, cel mai mare din istoria municipiului. 55% dintre banii de dezvoltare vin din fonduri nerambursabile, în primul rând europene.
Am încercat să nu mărim taxele, doar să le aliniem cu inflația, pentru a nu perturba mediul economic și a avea locuri de muncă bine plătite pentru ca oamenii să nu meargă în alte părți. Avem șapte mari proiecte de infrastructură în derulare.
Acestea sunt magistrala 1 de metrou, Centura Metropolitană Cluj (CMC), trenul metropolitan, conexiunea dintre DN1 și Autostrada Transilvania, Spitalul Regional de Urgență, electrificarea căii ferate Cluj – Bihor cu pasajul Tăietura Turcului, A3. Avem 150 de proiecte și programe pentru care ne-ar trebui trei bugete ale Clujului ca să le concretizăm”, a explicat edilul Emil Boc.
Alunecările care amenință metroul
El a spus că în iulie va fi gata Drumul Expres din Tureni care va conecta A3 cu DN1, iar faza 1 din CMC va fi terminată în 2025 – lărgirea la șase benzi a traseului Cluj-Napoca – Florești. “Lucrările la metrou sunt în desfășurare, însă trebuie suplimentar introducerea a 90 de piloți forați pentru ca versantul de unde începe săparea tunelului, în Florești, să fie stabilizat înainte.
Proiectul trenului metropolitan, primul de acest gen care a fost demarat în România, cu toate greutățile aferente, se află în evaluare finală la Ministerul Transporturilor. Dacă nu ne extindem în zona metropolitană, motiv pentru care am demarat aceste proiecte, nu avem viitor la Cluj”, susține Boc.
Printre obiectivele aflate în diverse faze la Cluj-Napoca se numără Aquaparkul Grigorescu, Hubul Educațional Borhanci, parcul fotovoltaic de pe Valea Chintăului, centrul de îngrijire a vârstnicilor de pe Calea Baciului sau modernizarea a 20 de străzi.
Grădinile comunitare mai așteaptă
Cele mai multe propuneri înaintate de clujeni la dezbaterea bugetului s-au referit la spațiul verde. Conducerea primăriei a replicat că principalele impedimente în materializarea lor, în 2024, au fost legislația și lipsa de finanțare. “Încă din 2023 am cerut înființarea grădinilor și livezilor comunitare, s-a aprobat, dar anul trecut nu s-a făcut niciun pas”, a informat voluntara Ioana Rus.
“Universitatea de Științe Agricole (USAMV) era dispusă să ne pună la dispoziție până la 160 ha, asta însemna cel mai mare spațiu deschis grădinilor de proximitate din România, întins pe patru cartiere: Gheorgheni, Borhanci, Sopor și Bună Ziua, însă ar fi nevoie de o finanțare enormă în cazul unei asemenea suprafețe”, a spus Adrian Dohotaru, președintele Societății pentru Organizare Sustenabilă (SOS).
Imobiliarii, cu un pas înaintea ecologiștilor
Alte propuneri de finanțare din bugetul local au fost pentru Inelul Verde Metropolitan, declararea Pădurii Hoia – Cheile Baciului ca sit de importanță locală inclus în rețeaua Natura 2000. “Ar fi utilă amenajarea unui culoar verde pe linia pârâului Nadăș, cu conservarea biodiversității, pistă de biciclete, alei pietonale pentru reducerea impactului urban asupra mediului înconjurător”, a propus Ina Laurențiu.
“Pe acest traseu există planuri urbanistice de sute de milioane de euro, am fost acolo și dai de la un gard la altul, deja e greu să ai un culoar continuu, mai ales că în curând vor veni tot mai multe investiții imobiliare acolo. Deci trebuie acționat acum, lipsa de fonduri publice de amenajare nu se justifică”, a avertizat președintele SOS.
Orașul lui Escobar, dat ca exemplu
Răzvan Radu, membru al organizației Consiliul Civic Local, a propus introducerea de panouri fonoabsorbante pe Calea Turzii, amenajarea Parcului Est, construirea de parkinguri cu acoperișuri „verzi”, concretizarea culoarului de mobilitate nord.
“La Cluj-Napoca există un progres în proiectul plantării a 100.000 de noi copaci, dar acesta trebuie accelerat. La Medellin, în Columbia, s-au plantat, cu 17 milioane de dolari, 900.000 de arbori (la Cluj echivalentul raportat la populație ar fi de 400.000) pe anumite coridoare verzi, iar în doi ani temperatura în oraș a scăzut cu 2 grade.
Ar trebui introdus și un regulament de întreținere a spațiilor verzi din oraș, așa cum există și la Brașov, în colaborare cu specialiștii de la USAMV și stațiunea pomicolă din Gheorgheni. Nu e totuna să plantezi un arbore care absoarbe 1 tonă de carbon sau 3 tone”.
Înarmarea Europei „ucide” proiectele pașnice
“Sunt de acord cu materializarea acestor propuneri, dar trebuie să o spunem drept: în condițiile în care Europa a aprobat deja ca 800 de miliarde de euro să meargă către apărare, va fi greu să demarăm noi proiecte. Numai pentru amenajarea zonei Expo Transilvania ne-ar trebui 100 de milioane de euro, dar mai sunt și Cetățuia, Piața Mărăști.
Vin vremuri grele în care apărarea Europei va fi pusă înaintea proiectelor de infrastructură, mai ales a celor încă neîncepute. Europa și-a dat seama că trebuie să își poarte singură de grijă. De aceea trebuie să avem grijă de licitațiile deja pornite ca să le concretizăm în lucrări.
Totuși, să ținem seama de vremurile pe care le trăim: dacă nu avem securitate, nu vom mai avea nici proiecte de infrastructură, vedem foarte bine ceea se întâmplă în Ucraina. Vestea bună este că România va putea include în domenii strategice și proiecte de infrastructură civilă care pot fi militare, precum autostrăzile sau căile ferate”, a concluzionat Boc.
Primăria Cluj-Napoca (PCN) a organizat o dezbatere publică având ca temă proiectul de buget al municipiului pentru 2025. Aceasta s-a derulat în sistem hibrid (fizic – în Sala de Sticlă și online – pe platforma Cisco Webex). Persoanele care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii au făcut-o atât în cadrul instituției, cât și pe internet.
Propunere buget general Cluj-Napoca 2025
- Venituri – 4,2 mld. lei (dezvoltare – 2,4 mld. lei, funcționare – 1,8 mld. lei)
- Cheltuieli – 4,9 mld. lei (dezvoltare – 3,1 mld. lei, funcționare – 1,8 mld. lei)
Sursa: PCN
