Companiile din regiune și experții în domeniu caută soluții de trecere de la energia clasică la cea nepoluantă care să nu afecteze afacerile.
Masa rotundă “Tranziția energetică a companiilor: de la conformare legislativă la avantaj competitiv sustenabil” a fost unul dintre reperele Zilei Mondiale a Eficienței Energetice, marcată la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN).
Natalia Ciobanu, expert în cadrul agenției de consultanță Indicathor ESG, a vorbit despre raportarea de sustenabilitate ca instrument strategic. “Aceste rapoarte vor fi cerute nu doar de autorități, instituții financiare, asigurători, ci și de furnizori sau clienți, angajați sau acționari.
Guvernele și-au dat seama că povara sustenabilității o duceau doar bugetele naționale; de acum înainte e transferată și companiilor. Firmele vor trebui să își facă planuri pentru tranziția „verde”, dar și să le respecte, altfel vor avea costuri tot mai mari. Planeta are anumite limite pe care le-am depășit; toate se amplifică reciproc. Vedem la Cluj că rezolvarea alunecărilor de teren de pe str. Uliului sau dealul de la Parcul Industrial Tetarom au presupus cheltuieli mari”.
“Noi avem și proiecte de centrale pe gaze, dar și pe energie „verde”, deci contribuim activ și în procesul de decarbonizare. Europa va trebui să decidă; eu am fost și în Africa, acolo nu există restricții referitoare la folosirea gazului sau cărbunelui. Tranziția energetică în România nu se poate face fără gaze naturale, să trecem direct la alte energii”, a subliniat Radu Tărău, director executiv al EnergoBit Control Systems.
Distribuția și legile, încă nepregătite
Andrei Ceclan, președintele Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România, a menționat realitățile energetice ale țării. “Sistemul național încă nu este pregătit pentru excedentul de energie “verde”, majoritatea fabricilor noastre folosesc gazele naturale, iar oamenii de la sate nu se racordează la rețeaua de gaze, chiar dacă a ajuns până în dreptul casei, deoarece lemnul de foc este mai ieftin. Cine își permite să își cumpere pompă de căldură din surse proprii dacă nu are la dispoziție fonduri europene?”.
“Sistemul juridic rămâne cu mult în spatele tuturor în această tranziție, există numeroase acte noi, se vorbește despre prosumatori, comunități energetice. Unii consideră că prosumatorii nu au restricții de capacitate, alții spun că n-au nevoie de autorizație de construire pentru proiectele energetice. Toate aceste noțiuni vor rămâne doar pe hârtie dacă nu vom avea legislația secundară, iar soluțiile propuse nu vor putea fi aplicate în practică”, a avertizat Laura Neacșu, avocat cu expertiză în energie în cadrul Biroului Stalfort Legal – Tax – Audit.
Cercetătorii ne vin în ajutor
Dan Micu conduce Centrul de Cercetare pentru Tranziție Energetică (EnTReC). “Dacă nu se face dubla tranziție și vom încerca să ajungem de la energia produsă prin combustibilii fosili direct la cea “verde”, fără să trecem prin cea pe bază de gaze, nu vom ajunge să facem nimic în România.
Dacă tot vin banii aceștia de la UE, 650 de miliarde de euro, pentru dubla tranziție, iar în România ar ajunge 30 de miliarde, de ce să nu profităm prin proiecte? Încă se mai poate face cercetare în domeniul regenerabilelor. Desigur că există multe întrebări, că sustenabilitatea nu este ce ar trebui să fie.
Eu consider că tot ceea ce am făcut până acum, 20 de proiecte pe programul Horizon Europe, consorții cu până la 30 de parteneri europeni înseamnă că noi contăm, ca și ceea ce am realizat. Prin toate proiectele noastre de cercetare, prin inovație, trebuie să demonstrăm că acestea se pot scala”.
Managerii și specialiștii, despre tranziție:
- “Industria românească este profilată pe consumul de gaz, va fi greu să treacă la energie verde” – Bogdan Bărgăuan, manager energetic Servelect
- “România are șansa de a ajunge pe locurile 2-4 în Europa la producția de gaze cu proiecte ca Neptun Deep, Black Sea Oil & Gas. Dacă ai gazul asigurat pe 15-20 de ani, nu ai cum să renunți, ca țară, la așa ceva” – Florin Potra, director adjunct Banca Transilvania
- “Se irosesc mulți bani pe proiecte fără viitor. În unele localități se introduc gaze naturale fără ca aceste investiții să fie rentabile” – Septimiu Costea, director Nova Power & Gas (E-Infra)
- “Oamenii nu sunt pregătiți pentru tranziția energetică, IMM-urilor li se pare un lucru greu pentru că beneficiile nu sunt imediate. De aceea este nevoie de politici publice și de educație în acest domeniu” – Oana Raita, director executiv Transylvania Energy Cluster
- “În perioada rece, pentru a produce legume în spații controlate se folosește gazul, însă există bazine legumicole care nu îl au la dispoziție, iar atunci apelează la încălzirea cu lemne” – Csaba Lengyel, CEO Sere Transilvania
- “E important să avem un echilibru între producția și consumul de energie. Rețeaua de distribuție a Clujului e încă veche – nu s-ar putea trece imediat la pompe de căldură – deși alocăm investiții importante în modernizarea sa” – Paul Mureșan, Office Manager DEER
Companii cu prezentări și standuri
Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului, prin Departamentul ingineria mediului și antreprenoriatul dezvoltării durabile, și Facultatea de Inginerie Electrică, prin EnTReC, au organizat workshop-ul „Sustenabilitate și eficiență energetică”. Evenimentul și-a propus să aducă în prim-plan importanța sustenabilității și a eficienței energetice în industrie, mediul de afaceri, comunități și locuințe individuale.
Workshop-ul a oferit participanților prezentări interactive, studii de caz și soluții inovatoare pentru reducerea consumului de energie și a impactului asupra mediului. Companii de top au împărtășit bune practici și experiențe privind îmbunătățirea eficienței energetice, iar standurile expoziționale au facilitat schimbul de idei și colaborarea între profesioniști, factori de decizie și instituții de prestigiu.
Masa rotundă “Tranziția energetică a companiilor: de la conformare legislativă la avantaj competitiv sustenabil” a fost organizată de către EnTReC în cadrul proiectului Danube GeoHeCo. Aceasta a vizat reprezentanții mediului socio-economic și autoritățile publice locale care vor să identifice posibilități de colaborare sau oportunități comune pentru a implementa acțiuni în domeniul eficienței și tranziției energetice.
Temele abordate de EnTReC s-au referit la transformarea clădirilor prin surse geotermale de energie; rolul IoT, AI și Blockchain în eficiența energetică; reflecții asupra valului fotovoltaicelor pentru prosumatori; provocări tehnice în transportul sustenabil cu hidrogen; noua generație de motoare pentru vehicule electrice; foaia de parcurs pentru decarbonizarea companiilor, campusurile educaționale ca promotoare pentru districte cu energie pozitivă.
UTCN a fost reprezentată de Bogdan Neamțu, Titus Crișan, Dan Micu, Cristina Horju-Deac, Horațiu Vermeșan. Evenimentul a avut ca sesiuni inovația și cercetarea pentru tranziția energetică, respectiv perspectiva mediului economic. Companiile cu prezentări au fost Sistema Arad, ECS, NPG, DataCor, Compania de Apă Someș, Cemacon, Knauf, Xella, SMC, BT, Servelect, Valfluid, EMARC.
