Cetatea Oradea a găzduit miercuri, 19 martie 2025, Conferința ROHAEREDITAS, organizată de Institutul Național al Patrimoniului. Evenimentul a fost dedicat protejării, conservării și valorificării și punerii în valoare a patrimoniului cultural.
Organizatorii și-au propus să creeze un cadru de dialog între specialiști, autorități locale, factori de decizie și comunități, abordând două teme centrale: beneficiile patrimoniului cultural – educația prin cultură și turismul cultural ca factori de dezvoltare durabilă; protecția și gestiunea patrimoniului – strategii eficiente pentru conservarea și valorificarea acestuia.
„După un tur prin țară anul trecut, anul acesta am ajuns la Oradea. Ce ne dorim cu ROHAEREDITAS este să avem un dialog deschis, aplicat pe problemele cu care se confruntă toți cei care participă cumva la viața patrimoniului. Iar la Oradea nici nu așteptam să fie altfel, discuțiile sunt animate, ni se supun atenției probleme, parte din ele ni s-au propus atenției și în alte orașe ale țării, altele sunt noi. Ce-mi place mie sincer aici este că avem și propuneri de soluții, ceea ce de obicei e mai puțin întâlnit, să zic așa. Majoritatea oamenilor ridică spre discuție și cer soluționare pentru problemele cu care se confundă, dar aici, în mod plăcut, constat că se vine și cu propuneri de soluții comentate”, a declarat Oana Zaharia, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
Discuții interactive
Având în vedere discuțiile interactive din cadrul conferinței, se pare că aceasta și-a atins scopul.
Cei prezenți, ingineri constructori, arhitecți, reprezentanți ai Direcției de Patrimoniu, ai Primăriei Oradea, specialiști din domeniu, au punctat rând pe rând problemele cu care se confruntă și au solicitat reprezentanților Institutului Național al Patrimoniului sprijin în implementarea unor inițiative legislative care le-ar ușura munca.
„De la această conferință ne dorim o radiografie, în primul rând. Anul trecut, cum am spus și în deschidere, am identificat probleme de care chiar nu știam, cu care se confruntă atât cei care exploatează în proces pozitiv imobile de patrimoniu, adică desfășoară activități economice acolo sau culturale sau educaționale, și așa mai departe. Ce facem noi este să centralizăm aceste probleme și să venim cu propuneri de modificări legislative acolo unde este nevoie, de, așa cum spuneam și astăzi, de exemplu, să fim cumva vocea localului către Ministerul Culturii, în sensul în care acolo unde avem nevoie de o direcție de la Ministerul Culturii, direcție în sensul de, nu știu, regulament sau procedură pentru abordare unitară la nivel național, a modului în care se citește legea, dacă vreți. Despre asta este vorba”, a subliniat Oana Zaharia.
Oradea, exemplu de bune practici
Reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului au ales Oradea pentru a găzdui această conferință pentru că aici chiar se întâmplă lucruri pozitive în acest domeniu.
„Discuțiile au fost foarte bune, foarte aplicate. Sincer, m-am așteptat la asta, pentru că Oradea e un exemplu de bune practici. Adică avem un oraș în care patrimoniul contează, este pus în valoare, există o preocupare a administrației publice locale pentru conservare, pentru întâmpinarea cu diverse instrumente financiare, legislative care vin în ajutorul proprietarilor de monumente istorice. Din punct de vedere al turismului cultural, iarăși, Oradea este un exemplu extraordinar la nivel național și chiar regional, aș putea spune. Deci, am venit cu încrederea că vor fi niște discuții constructive”, a conchis managerul Institutului Național al Patrimoniului.
