Viitorii arhitecți ai Clujului și-au propus să contribuie la identificarea unor strategii turistice responsabile pentru traseele atractive din regiune.
Atelierul anului 2 al Facultății de Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (FAU – UTCN) a organizat vernisajul expoziției “Turnul de semnalizare. Refugiu pe traseul Limesului Dacic”, proiect realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca.
Proiectele studenților, realizate în primul semestru al acestui an universitar sub forma unei lucrări scurte, de șase săptămâni, explorează relația dintre arhitectură, peisaj și patrimoniu cultural.
Punctul de plecare îl reprezintă rețeaua de fortificații a Limesului Dacic, parte din granița de nord a Imperiului Roman. Recunoscut recent ca Patrimoniu Mondial UNESCO, Limesul Dacic reprezintă nu doar o mărturie istorică, ci și o resursă pentru noi modalități de integrare a patrimoniului în peisajul contemporan.
Desfășurarea vernisajului a fost coordonată de conferențiarul Paul Moldovan, care a împărtășit ideea din spatele expoziției. La eveniment au luat cuvântul Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj, reprezentant al teritoriului administrativ care a fost obiect de studiu în cadrul atelierului, Felix Marcu, manager al MNIT și coorganizator, Șerban Țigănaș, decanul FAU.
În căutarea unei strategii sustenabile2024 a marcat acordarea avizului favorabil al Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor, forul consultativ al UNESCO, pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a siturilor arheologice care compun „Frontierele Imperiului Roman. Dacia”.
Rezoluția Comitetului Patrimoniului Mondial recomandă ca până în 2025 să continue acțiunile de investigare, clasare și dezvoltare a unei strategii turistice sustenabile. Tema propusă caută să însoțească acest demers prin sondarea potențialului de ramificare a traseului Limesului cu Via Transilvanica, care se intersectează pe porțiuni considerabile cu fostele granițe romane.
Unul dintre cele mai importante centre de graniță ale Daciei Romane, Porolissum (județul Sălaj), a fost un nod strategic de apărare și un punct de schimb cultural și comercial între romani și populațiile locale. Ca parte a Limesului Dacic, Porolissum este un exemplu remarcabil al modului în care infrastructura romană a influențat dezvoltarea regiunii.
Relevanța sa istorică și potențialul său turistic îl transformă într-un subiect esențial de reflecție pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului din Sălaj și din întreaga Transilvanie.
Prin intermediul acestor proiecte, studenții FAU își propun să contribuie la identificarea unor strategii turistice responsabile, care să faciliteze transformarea acestui patrimoniu într-un spațiu activ cu accesibilitate publică, capabil să genereze capital social, cultural, educațional și economic.
Proiectele explorează reinterpretarea turnurilor de semnalizare ca refugii pe traseul Limesului, integrând trecutul defensiv al acestora într-o viziune contemporană ce răspunde nevoilor exploratorilor, turiștilor și pasionaților de patrimoniu.
Strategiile de intervenție urmăresc un mod firesc de relaționare cu ruinele, dar vorbesc și despre posibilitatea unei sugestii, evitând tentația și pericolele reconstituirii. Vernisajul a reunit studenți de la facultățile clujene, elevi pasionați de istorie, cadre didactice, membri ai Institutului Național al Patrimoniului, arhitecți, arheologi, istorici, cercetători, dar și apropiați ai celor implicați.
