Universitatea Tehnică și-a prezentat viitorul Institut de Cercetare în Inteligență Artificială (ICIA). Clujul primește 17 milioane € ca să dezvolte domeniul.
“Obiectivul strategic principal al actualei conduceri a UTCN este de a realiza ICIA. Clădirea va fi gata spre sfârșitul acestui an, iar institutul va fi operațional în prima jumătate a anului viitor. Este o realizare remarcabilă, după cum spunea ministrul cercetării, Bogdan Ivan, la debutul lucrărilor, primul institut de cercetare care se construiește în țară din 1990 încoace.
Până acum ICIA este finanțat complet doar de UTCN, fără alte contribuții din partea companiilor sau împrumuturi, dorința noastră fiind să îl dezvoltăm mai departe ca să devină sustenabil și să fie o entitate vie în care grupurile de cercetare din cadrul UTCN să lucreze, pe baza proiectelor, în parteneriat cu companiile.
Ne propunem să creăm peste 300 de locuri de muncă pentru masteranzi, doctoranzi, cercetători. Sperăm să devină un concentrator de energii pentru preocupările din AI: o platformă în domeniu care să promoveze transferul de cunoaștere, transferul tehnologic și parteneriatul între companii și universitate”, a spus prorectorul în relația cu mediul economic, Daniela Popescu.
Uzină cu sute de „motorașe”
Adrian Groza, prorector infrastructură informatică și digitalizare al UTCN, a prezentat structura viitorului ICIA. “Institutul pe care îl construim se bazează pe trei piloni: inovație în educație, cercetare și colaborare cu firmele.
Cercetători ca Anca Mărginean folosesc AI ca să prezică dacă exploziile solare generează furtuni geomagnetice, Radu Dănescu încearcă să identifice asocieri între sateliți artificiali și diferite obiecte pe care AI le poate descoperi în spațiu.
Putem schimba însă “lentila” de la spațiu la microcosmos; aici AI poate să ajute în nanomateriale, materiale care transportă medicamente în corpul uman sau ajută la implanturi. Toate aceste cercetări se bazează pe “motorașe”, iar în UTCN există 800.
Fiecare primește o sarcină extrem de complicată, ca o nucă, și are la dispoziție patru ani în care să o analizeze, să știe cum să o desfacă. Dacă reușește, primește diploma de doctor. Aceștia au șanse de a ajunge în companii, iar acestea au niște “nuci” extrem de grele, doctoranzii fiind antrenați în a le sparge”, spune Groza.
Hardware furnizat de Nvidia
El a explicat dispunerea pe etaje a institutului. “Construcția se află pe str. Observatorului. La parter va fi un centru de calcul, dar vor exista și săli de conferință, de workshop-uri, la fiecare etaj șase laboratoare, în total vor fi 380 de cercetători. La ultimele etaje putem face colaborări cu firmele, cercetătorii din companii.
Există o cameră web care arată cum se construiește clădirea în timp real: acum se ridică ultimele etaje, cele destinate colaborărilor cu firmele. În institut vor fi departamente care cercetează diferite domenii. Anul trecut, două Premii Nobel au fost acordate pentru cercetări în AI, în fizică – o abordare bazată pe Machine Learning și în chimie – o abordare care îmbină cunoștințele expertului cu abordarea statistică.
Strategia noastră la ICIA merge pe această linie: îmbină reprezentarea cunoștințelor cu învățarea statistică, din punct de vedere tehnic. Din punct de vedere organizatoric, va exista un departament suport, un centru de calcul, în care vom avea 256 de astfel de instrumente de “torturare” a datelor furnizate de compania americană Nvidia.
Un alt departament se va ocupa de etichetarea datelor, având oameni antrenați care știu să o facă și au certificare pentru așa ceva. Acesta ajută toate departamentele tehnice să deruleze procesul de Machine Learning mult mai rapid.
În contextul noi legislații de AI, vom avea și un centru de certificare, unul de excelență. 380 de cercetători înseamnă o făbricuță în care construim AI. Pe lângă instrumentele acestea de tip hardware furnizate de Nvidia vom avea și altele de tip software, deci AI Factories care ajută cercetătorii să dezvolte aplicații.
Aceasta înseamnă că va crește vizibilitatea UTCN și a colaboratorilor. Din acest moment institutul este deschis colaborărilor. Peste un an estimăm inaugurarea ICIA, deci ne pregătim încă de pe acum să avem proiecte comune, colaborări, pentru ca în martie 2026 să putem intra cu echipe care deja lucrează pe proiecte”, a anunțat Adrian Groza.
Cum arată structura ICIA
- Departamentul suport
- Centrul de calcul
- Dezvoltarea prototipurilor
- Etichetarea datelor
- Certificare și validare
- AI Factories
Clujul și Timișoara au pătruns în hubul național
Academicianul Sergiu Nedevschi a trecut în revistă proiectul Hubului Român de Inteligență Artificială (HRIA), recent lansat. “Este un proiect cu finanțare europeană care a venit la timp ca să ne permită pregătirea personalului, ideilor de cercetare, colaborare, ca institutul să aibă de la început finanțare și teme de cercetare importante.
Proiectul răspunde unor necesități identificate în perioada în care s-a concretizat strategia de digitalizare și AI a României. Ideea este dezvoltarea unui institut național care, din fericire, s-a transformat într-un hub, adică o uniune de universități și companii care vor contribui la dezvoltarea cercetării și inovării în AI.
Aici vor fi stimulate creația științifică la înalt nivel, transferul rezultatelor către mediul economic, dezvoltarea de noi produse și servicii care să fie folosite de industria și economia românească, generarea unor echipe cu vizibilitate internațională ridicată care să permită integrarea României în fluxul mondial de cercetare.
Apoi sunt vizate stimularea cercetării de excelență, colaborarea cu mediul de afaceri, introducerea pe scară largă a AI în economia românească, dezvoltarea resursei umane – atragerea și reținerea cercetătorilor de mare valoare în acest institut și prin teme de cercetare interesante care să îi facă să rămână, dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare – centre de date care să ofere posibilități de prelucrare”.
Direcții de cercetare HRIA:
- AI de încredere
- Sisteme inteligente autonome
- Interfețe inteligente om-mașină
- Tehnologii hardware pentru AI
- AI în medicină și sănătate
- AI în securitate cibernetică și spațiu
- Aplicații ale AI pentru orașe inteligente
- AI pentru mediu și agricultură
- Dezvoltarea și testarea prototipurilor și sistemelor de AI
Companiile din consorțiu:
- BEIA Consult
- Centrul IT pentru Știință și Tehnologie
- Greensoft Iași
- Neural Grader
- Safetech Innovations
- Softtehnica Târgu Jiu
- Technology Systems & Services
- Terrasigna
UTCN – 11 milioane €, UBB – 6 milioane €
Consorțiul este format din șapte universități din Cluj, Timișoara, Iași și București, plus opt companii, Politehnica București fiind coordonator al proiectului de 65 milioane de euro. Câte 6 milioane vor primi cele 8 firme cu câte un proiect, restul fiind distribuit universităților.
“UTCN va primi 11 milioane de euro, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) are alocate 6 milioane, deci în Cluj vin 17 milioane de euro pentru AI, un mare câștig. Activitățile sunt de cercetare aplicativă și inovare pe opt direcții de cercetare și transfer tehnologic.
Universitățile vor realiza proiecte pilot, avem nevoie de aportul mediului economic, suntem deschiși să le oferim companiilor. Cele opt firme își dezvoltă propriile proiecte, în ideea de a le transforma în produse, în această idee fiind implicate universitățile din consorțiu prin oferirea de asistență. Sunt prevăzute obținerea de brevete de invenție, activități de diseminare.
Domeniile aplicative vizate sunt medicină, sănătate, securitate cibernetică și spațiu, orașe inteligente, mediu. Există și o infrastructură pentru dezvoltarea testarea prototipurilor și a sistemelor de AI, care trebuie să fie de încredere. Au fost prezentate deja propuneri de teme sau prototipuri pe care le vrem adaptate cerințelor mediului economic”, a detaliat Nedevschi.
Propunerile UTCN pentru HRIA:
- Aplicație pentru analiza conversațiilor medic-pacient în scopul asistării diagnosticului și prognosticului afecțiunilor psihoneurologice
- Prototip „Eye-on-AI” destinat explicațiilor în modelelor de diagnostic automat și semiautomat în oftalmologie
- Prototip „De la text la gust și înspre sănătate” pentru adaptarea la domeniu în interpretarea rețetelor neurale in context multilingvistic și cu data bias
- Sistem pentru achiziția si procesarea in timp real de date multispectrale pentru supravegherea spațiului
- Set de instrumente interactive pentru analiză vizuală a datelor spațiale
- Proiect pilot de sistem pentru operarea în medii dinamice în vederea recunoașterii scenei, a mediului înconjurător, a persoanelor și obiectelor în mișcare, inclusiv predicția comportamentului acestora, cu două cazuri de utilizare: conducere autonomă (spații deschise) și asistența utilizatorilor în interiorul clădirilor (spații închise)
- Proiect pilot pentru managementului electrocasnicelor din locuințe în vederea reducerii consumului de energie
- Serviciu prototip pentru managementul energetic eficient al clădirilor într-un oraș inteligent
Propunerile UBB pentru HRIA:
- Prototip destinat modelării, detectării și predicției efectelor secundare datorate polimedicației cu ajutorul tehnicilor de învățare automată
- Prototip de utilizare a abordărilor multiparadigmă pentru predicția defectelor software, creșterea eficienței și siguranței dezvoltării software-ului, reducerea costurilor de dezvoltare
- Utilizarea dronelor pentru localizarea și identificarea automată a persoanelor în situații de urgență
- Sistem inteligent bazat pe învățare profundă pentru optimizarea proceselor decizionale în meteorologie
- Sistem de AI bazat pe roiuri de roboți utilizați pentru căutare în mediu necunoscut
Supravegherea spațiului, avansată la Cluj
“UTCN și UBB au propus prototipuri de AI pentru diagnosticul automat și semiautomat în oftalmologie, procesarea datelor multispectrale pentru supraveghearea spațiului, o cercetare avansată la Cluj pe care vrem să o transformăm într-un prototip. Pentru orașe inteligente, mediu sunt teme multiple.
Vor exista întâlniri, mese rotunde pentru a facilita contactul direct între membrii consorțiului și ai mediului economic ca să particularizăm tehnologiile și soluțiile dezvoltate în conformitate cu cerințele specificate de companii. Va trebui să discutăm și despre reglementările în materie de AI stabilite la nivel european.
Pe partea de orașe inteligente se dorește colectarea de date din mediu, calitatea aerului, emisiile de gaze, nivelul de radiații, condiții meteorologice. Au fost solicitate integrarea de tehnologii de AI și robotică în îmbătrânirea activă și sănătoasă, soluții de reconstrucție 3D pentru industria lemnului, soluții avansate de securitate cibernetică pentru IMM-uri.
Alte cerințe sunt facilitatea comunicării prin limbajul semnelor cu ajutorul AI pentru persoanele cu deficiențe de vorbire, sistem de AI pentru asistența juridică, monitorizarea satelitară a stabilității terenului și infrastructurii. Sunt convins că se poate dezvolta o cooperare cu aceste companii pe temele dezvoltate, dar așteptăm și teme noi pe care să le rezolvăm împreună”.
Giganții globali ai tehnologiei, extrem de interesați
UTCN și Fundația Unitech Cluj au organizat prima ediție a AI Forum – UTCN, eveniment dedicat consolidării colaborării dintre cercetarea academică și mediul industrial în domeniul AI.
Din partea mediului economic au susținut prezentări Vencsel Biro (GlobalLogic), Octavian Popoviciu (Multibit Solutions), Eduard Cîmpean (Rose AI), Bogdan Surdea-Blaga (Vucamix), Cătălin Golban (Bosch), Horațiu Cacovean (Brinel), Georgiana Copil (Adobe), Cristian Cristea (Porsche), Horia Hedeșiu (Emerson), Alexandru Mureșan (Renergia).
ICIA, viitor pol de excelență a României în inteligența artificială, este ridicat de constructorul KESZ România în cartierul Zorilor, lângă complexul Sigma. Clădirea de 14.000 mp va include 33 de laboratoare și va grupa până la 400 angajați. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că printre partenerii ICIA se vor număra Lockheed Martin, Volkswagen, Bosch, Emerson, Continental. Investiția se ridică la 25 milioane €.
