Consulul onorific al Republicii Moldova și-a propus să promoveze aici businessurile din țara vecină, inclusiv un festival al vinurilor.
“Am început relația cu Republica Moldova pe când eram la Liberty Technology Park, fosta Libertatea, acționar fiind atunci fostul premier Ion Sturza. Ambasadorul R. Moldova în România, Victor Chirilă, căuta o persoană care să ocupe rolul de consul onorific la Cluj, aici fiind mulți basarabeni. Am un plan în patru puncte pentru crearea de punți de legătură între cele două țări: consolidarea relațiilor bilaterale, promovarea culturii și identității, sprijin pentru comunitatea moldovenească, promovarea oportunităților economice.
Am invitat mai mulți oameni de afaceri din Bălți, Ungheni la conferințele din Cluj, voi facilita întâlniri business to business, anul acesta vom promova Festivalul Vinului de la Cluj împreună cu Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova. Însă cei mai buni ambasadori ai Republicii Moldova sunteți voi, tinerii care studiază la Cluj, deci ne interesează să fiți cât mai implicați”, le-a spus Nina Moldovan, consul onorific al Republicii Moldova la Cluj.
„Am constatat că la Cluj comunitatea basarabeană este foarte activă, nu și cea de business, ca la București sau Brașov. Asta pentru că oamenii de afaceri sunt integrați aici, însă de anul acesta încercăm să îi aducem la suprafață pe cei care au businessuri. În 2024 am avut lucrări ale Conferinței Eurocities, cu 80 de primari din Europa, printre care am invitat și trei edili din Moldova. M-a impresionat că știau exact temele abordate și că au mers direct la țintă, la persoanele cu care voiau să intre în contact, astfel s-au legat și parteneriate”.
Migrația afectează ambele țări
“Studenții moldoveni sunt cu toții europeni, internaționali. Aderarea Moldovei în UE este importantă în contextul de extindere. Există, ca și în România, fenomenul migrației, caracteristic în perspectiva unui trai mai bun, însă e important să se păstreze legătura cu “rădăcinile”. Am vorbit cu mulți români, moldoveni din Vestul Europei și mi-au spus că nu vor să se întoarcă acasă, date fiind diferențele mari în salarizare.
La Cluj sunt 540 studenți basarabeni, majoritatea la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), dar și mulți medici specialiști, chirurgi foarte buni care salvează vieți în România. Chiar dacă migranții nu se întorc acasă, este bine să păstreze legătura cu originile. Desigur, aceste fluxuri de bani care vin din Vest asigură bunăstarea familiilor, pe de altă parte fenomenul migrator lărgește orizonturile: cu toată această afluență de tineri, specialiști, practic dispar granițele, convenționalismele”, a remarcat Anca Stângaciu, conferențiar la Facultatea de Studii Europene (FSE – UBB).
Voluntariatul te scoate în față
Iuliana Poka, director de vânzări și marketing al complexului hotelier Radisson Blu Cluj (RBC), i-a încurajat pe tineri să se implice activ în evenimentele din oraș și să profite de oportunitățile care apar. „Am pregătirea de bază în agricultură, inginerie în protecția mediului, însă experiențele internaționale au început devreme. În timpul studenției, câteva cuvinte știute în limba rusă m-au ajutat să obțin primul job în Cipru, în 2009 — momentul în care am început să realizez că îmi place să lucrez în domeniul hotelier. Ulterior, am continuat cu șapte ani de experiență în Londra, unde am lucrat în ospitalitate, într-un oraș în care nu aveam prieteni și nu cunoșteam pe nimeni.
Nu îmi pare rău că m-am întors în România, în 2018, iar de trei ani fac parte din echipa RBC. Muncesc de la 16 ani, iar perioada pandemiei a fost una dintre cele mai mari provocări pentru industria ospitalității.
Întotdeauna am subliniat cât de importante sunt valorile, viziunea și planurile de viitor, dar și faptul că acestea pot evolua – eu însămi mi-am dorit, la un moment dat, o fermă în care să aplic cunoștințele dobândite în facultate și masterat, însă astăzi aplic principiile sustenabilității în programele de Responsible Business din cadrul hotelului. Cred cu tărie că flexibilitatea și adaptabilitatea sunt atuuri esențiale, mai ales în contexte dificile, cum a fost pandemia. Este esențial să ne evaluăm corect, să profităm de oportunitățile care apar și, mai ales, să ne găsim mentori care să ne ghideze în carieră”.
Festivalurile, atu al Clujului
Ea a îndemnat tinerii să își urmeze pasiunile, preocupările, dar nu oricum. “Este bine să vă găsiți un mentor ca să vedeți ce oportunități aveți. În cadrul RBC avem business, educație și cultură, colaborăm cu cei din aceste domenii. Organizăm și programe de practică, internship. Avem proiecte în școli elevii care au învățat la noi să prepare sushi, odată cu cultura japoneză.
Pentru licee organizăm practică pentru industria ospitalității. Am organizat aici 1.000 de evenimente de la deschidere, suntem hotel tematic pentru Festivalul Untold, dar și agreat de Electric Castle, TIFF, Sports Festival, nu suntem ocoliți de niciun eveniment major din oraș.
Treptat, am devenit apreciați în întregul lanț Radisson, hotelul nostru fiind desemnat ca franciză a anului ca urmare a auditului de grup, dar și a rezultatelor din piață și a comentariilor celor care ne-au trecut pragul. Clujul și-a făcut un renume, recent m-am întâlnit cu managerul general de la Radisson București, care conduce un mastodont cu 900 de camere, care îmi spunea că vrea să vină cu familia aici, în vacanță”.
Oraș-incubator pentru tineri
Mihaela Furculiță, doctorand în administrație publică, este unul dintre principalii promotori ai tinerilor din R. Moldova. “Basarabenii din Cluj sunt oameni deosebiți; este greu să ajungi aici, fiind perceput ca un oraș al excelenței. Deși nu cunoșteam pe nimeni, am reușit să îmi creez aici o comunitate.
Vă recomand să mergeți la cât mai multe evenimente, să spuneți celor de acolo ce vreți să faceți. Să avem o comunitate de basarabeni unită aici, la Cluj. La început trebuie să faci voluntariat: eu am debutat ca intern la Primăria Cluj-Napoca, apoi am organizat multe evenimente. Am făcut parte din Grupul de Inițiativă Basarabeană. Când lucrezi cu antreprenori, duci apoi cunoștințele în țara ta.
Spre deosebire de România, în R. Moldova există o legatură între stat și diaspora. Noi, tinerii, putem deveni consultanți, să intrăm în companii. Dacă în anii 1990, carierele se construiau pe bază de rudenii, cunoștințe, acum se fac prin networking”.
„Capitala Ardealului” vs. capitala României
“Întrebarea este de ce să stăm la Cluj și să nu mergem la București, unde există guvernul, mai multe ambasade, guvern, instituții centrale”, a remarcat o tânără prezentă la dezbatere. “Înainte de 1990 exista o migrație a exilului, apoi a apărut migrația economică. Clujul are un potențial de dezvoltare economică foarte mare, apar multe locuri noi pentru tineri, asigură un nivel al salariilor foarte ridicat.
Este un laborator al excelenței, un oraș cu orientare europeană, organizare, instituții care funcționează pe model european. Există aici ideea de internaționalizare. Dacă nu vreți să rămâneți aici, experiența Clujului vă va ajuta în străinătate”, consideră Anca Stângaciu.
“Clujul este dorit pentru parteneriate de localitățile din Moldova, inclusiv cele din Bălți – considerate proruse, acești tineri care merg prin Europa schimbă acolo mentalitățile. Văd Clujul ca pe un incubator; rămâi doar dacă îți place. Mulți moldoveni spun că se simt ca acasă aici, față de București. Avem mulți absolvenți de UBB care au ajuns primari, consilieri în R. Moldova”, a remarcat Mihaela Furculiță.
Dezbaterea “Dialog și parteneriat, punți între mediile academic, cultural și de afaceri” a fost organizată, la RBC, de Consultatul Onorific al R. Moldova la Cluj, UBB – FSE și Cercul Științific Aplicat ProDemocrația.
Principalele teme abordate: colaborarea între mediul de afaceri și cel educațional; contribuția ospitalității și turismului de business la promovarea inițiativelor culturale; perspective asupra leadershipului și dezvoltării personale și profesionale; convergențe academice, științifice și publicistice.
