Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Se dărâmă un mit: digitalizarea nu aduce profit în industria auto

auto
Roboți care sudează mașini la o linie de producție de automobile | Foto: Deposit Photos – MicrostockAsia

Tehnologiile digitale moderne cresc rapid eficiența utilizării activelor, însă nu contribuie la creșterea profitabilității în domeniu, arată cercetătorii clujeni.

Studiul este finanțat de UE prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și realizat pe companiile din sectorul auto de către cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) – Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) Cluj.



Li s-au alăturat experți în cercetare ai Universității Corvinus din Budapesta (Ungaria) și Universității Aalborg (Danemarca). Ei au analizat impactul financiar al digitalizării pe diferite orizonturi de timp, investigând efectul imediat (în același an), respectiv, pe o perioadă de un an și doi ani.

Rezultatele arată că digitalizarea nu generează impact asupra profitabilității  nici după doi ani. În schimb contribuie aproape instant la creșterea eficienței activelor – mașinile, echipamentele și tehnologia – folosite de aceste companii.

„Industria auto a fost întotdeauna printre primele care au implementat tehnologiile moderne în cadrul revoluțiilor industriale anterioare. Acest lucru se confirmă și în cazul tehnologiilor digitale din cadrul celei de-a patra revoluții. Rezultatele studiului sunt surprinzătoare. Creșterea intensității utilizării acestor tehnologii nu conduce la o creștere a profitabilității pe termen scurt (în același an) sau mediu (1-2 ani),

Aceasta chiar și în contextul în care cercetarea a fost realizată în cadrul celor mai performante companii din industria auto globală. Eficiența utilizării activelor crește atât în același an, cât și pe un orizont de timp de 1-2 ani”, arată prorectorul UBB Levente Szasz, coordonator al proiectului.

auto

Impact scăzut al digitalizării în rentabilitate

Rentabilitatea tehnologiilor digitale nu este clar conturată: digitalizarea are un impact scăzut, dar pozitiv asupra rentabilității financiare, efectul fiind vizibil abia la cel puțin doi ani de la implementare, potrivit studiului.

Proiectul cercetătorilor UBB s-a concentrat asupra tehnologiilor digitale tradiționale apărute în precedenta revoluție industrială, odată cu dezvoltarea calculatoarelor electronice și a automatizării în producție (Industrie 3.0). Acestea includ robotizarea și automatizarea în producție, telecomunicațiile, precum și executarea unor operațiuni în mediul online.

Studiul a analizat și tehnologiile cele mai moderne din cadrul celei de a patra revoluții industriale (Industrie 4.0): senzorii, cloud computing, inteligența artificială, nanotehnologii. Cercetarea este realizată în cadrul unui proiect în Europa de Est, de 1,4 milioane €, programat în perioada 2023-2026.

Obiectivul său este să ofere o înțelegere mai profundă a modului în care tehnologiile digitale pot fi integrate în activitățile de afaceri, identificând provocările și soluțiile specifice implementării, care pot contribui la consolidarea digitalizării întreprinderilor din Europa de Est.

Marii producători auto, incluși în studiu

Proiectul a inclus în analiză companii din top 30 producători auto și top 100 de furnizori auto, fiind selectate doar firmele cu minim cinci ani de rapoarte anuale disponibile public pentru perioada 2012-2022. Studiul UBB a inclus 495 de rapoarte anuale publicate de 54 de companii mari din industria auto globală.

Eșantionul de cercetare include branduri ca Volkswagen, Toyota, Stellantis, Mercedes. Rapoartele lor anuale au stat la baza calculării unor indici de digitalizare (Industrie 3.0 și 4.0), utilizând tehnici de extragere de date text bazate pe un algoritm de învățare automată și analiză pe baza unor cuvinte cheie.

Indicatorii financiari au fost extrași din rapoartele financiare auditate și publice ale companiilor. Profitabilitatea a fost măsurată prin indicatorul marjei profitului operațional, eficiența activelor prin viteza de rotație a activelor (cifră de afaceri / active), iar rentabilitatea prin rata de rentabilitate a capitalului propriu.

FSEGA este cea mai mare facultate din țară. cu 9.000 de studenți la nivel licență, masteranzi, doctoranzi și 386 de cadre didactice titulare și asociate la Cluj-Napoca şi extensiile din Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetu Marmaţiei.





Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Business sustenabil: Cum reduce Lava Knitting costurile cu 50% fără să scadă producția

Articolul următor
UTCN

Alba va avea un campus de învățământ profesional de 20 milioane €

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Brașov, Covasna și Harghita 2024
The Voices of Business Awards Arad, Timiș și Caraș-Severin 2024
The Voices of Business Awards Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj 2024
The Voices of Business Awards Sibiu, Alba și Hunedoara 2024
The Voices of Business Awards Bihor, Satu Mare și Maramureș 2024
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Citeste mai mult

Incursiune în istoria Inteligenței Artificiale

„Aducem 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧𝐭̗𝐚 𝐀𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ mai aproape, în Regiunea Vest” a fost sloganul impus de ADR Vest, aceștia reușind ca…
Turism
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share