Senatorul Cristian Niculescu Țâgârlaș a pledat pentru o mai mare cooperare economică între Kazahstan și România, prin intermediul noului Drum al Mătăsii – Coridorul de Mijloc.
“Cu propunerea organizării unei întâlniri la nivelul ministerelor afacerilor externe din România și Kazahstan, ca etapă premergătoare vizitei oficiale a președintelui Republicii Kazahstan în România, s-a încheiat întâlnirea pe care am avut-o cu Ali Yerlik, ambasadorul statului la București.
Propunerea a fost formulată în cadrul discuțiilor Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Kazahstan, pe care îl conduc, cu o delegație a Ambasadei Republicii Kazahstan în România.
Împreună cu colegii mei, membri ai grupului, s-a stabilit cu ambasadorul Kazahstanului o agendă de colaborare bilaterală și s-au identificat teme diplomatice comune. În cadrul discuțiilor, am vorbit despre importanța strategică a Coridorului de Mijloc, un proiect esențial pentru conectarea regiunii Asiei Centrale cu spațiul european, inclusiv prin Portul Constanța”, a menționat Cristian Țâgârlaș.
Au digitalizarea ca strategie națională
La București a avut loc recent masa rotundă „Kazahstanul în era inteligenței artificiale (AI)”, organizată de Institutul Politic și Economic din Orientul Mijlociu, cu invitați din corpul diplomatic, societatea civilă, mediul academic, grupuri de reflecție.
Cu această ocazie, ambasadorul Ali Yerlik a prezentat strategia națională de digitalizare inițiată de președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev. Aceasta subliniază că digitalizarea și AI ar trebui să se afle în centrul strategiei economice a țării.
Discursul de deschidere al ambasadorului a fost urmat de opiniile experților români pe această temă, cu experiență în domenii precum securitatea, guvernanța și strategiile economice.
Companiile din Transilvania, promovate în Kazahstan
În 22 octombrie, companiile din România au fost invitate la masa rotundă „Investiți în Kazahstan: Noi orizonturi pentru afacerile românești”, dedicată consolidării cooperării economice bilaterale dintre cele două țări. Evenimentul va avea loc la sediul companiei KazMunayGas Rompetrol din București.
“La acest eveniment voi promova pe piața din Kazahstan mai multe companii din județele Satu Mare – Resetar M, Ardudana, Nord Simex, Amik, Ciorcasel Company, Prod Com Luca; Sălaj – Simex, Uniconf, West Company; Cluj – Farmec; Bihor – Stilo Evora”, ne-a informat consultantul de business Gabriel Lavrincic.
Discuțiile se vor concentra pe schimbările recente ale politicilor de investiții ale Kazahstanului, măsurile de sprijin guvernamental și noile inițiative guvernamentale ce deschid oportunități suplimentare pentru dezvoltarea de parteneriate reciproc avantajoase, în conformitate cu prioritățile stabilite în recentul discurs despre starea națiunii al președintelui Kassym-Jomart Tokayev.
Programul va include discursuri de deschidere susținute ambasadorul Kazahstanului în România, conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior.
Vor fi prezentate actualizări recente privind politica de investiții în Europa din partea companiei Kazakh Invest, perspective din partea misiunii de afaceri românești în domeniile transporturi, logistică, petrol, energie verde, IT, povești de succes ale companiilor românești ce operează deja și se extind în Kazahstan.
Ce este Coridorul de Mijloc
Ruta Internațională de Transport Transcaspică (TITR) reprezintă o rețea intermodală de drumuri, căi ferate, porturi care se întinde prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia, Turcia și face legătura între China și UE. Ruta realizează un pasaj între Rusia nordică și Iranul sudic. Acesta servește ca o alternativă strategică la rutele tradiționale prin Rusia, în special după invazia Ucrainei, fiind considerat un nou Drum al Mătăsii alternativ pentru a transporta mărfuri între China și Europa. Ca avantaje oferă termene de livrare mai scurte comparativ cu transportul maritim, contribuie la reducerea costurilor, are un impact mai redus asupra mediului în comparație cu transportul maritim. Ca dezavantaje este considerat mai costisitor decât ruta nordică prin Rusia, iar tranzacționarea prin Marea Caspică necesită coordonarea transportului maritim și feroviar, ceea ce poate complica logistica.
