Bugetele strânse și negocierile tensionate pentru fonduri europene pun presiune pe cel mai ambițios program de infrastructură rutieră al României. CNAIR susține însă că ține șantierele în mișcare, fără arierate și cu plăți efectuate, de cele mai multe ori, înainte de termenul contractual. Directorul general Cristian Pistol avertizează că adevăratul test va fi menținerea acestui ritm în lunile următoare, pe fondul constrângerilor bugetare și al riscului ca investițiile să fie încetinite politic sau financiar.
Cu autostrăzi strategice precum A7 și Sibiu–Pitești în plină execuție și un cash-flow lunar care se apropie de un miliard de lei doar pentru A7, CNAIR promite încă 115 km de drumuri de mare viteză până la sfârșitul lui 2025. În același timp, Pistol subliniază că succesul depinde de deciziile Ministerului Finanțelor și de sumele atrase din PNRR și SAFE, fără de care proiectele-cheie ar putea suferi întârzieri.
Într-un interviu acordat publicației economice Transilvania Business, șeful CNAIR explică cum gestionează compania presiunile administrative și economice, dar și ce riscuri planează asupra marilor șantiere, dacă fluxurile financiare devin imprevizibile.
În actualul context fiscal-bugetar, cum reușește CNAIR să mențină continuitatea plăților către constructori, mai ales pe proiectele mari unde necesarul lunar de cash este foarte ridicat?
Cristian Pistol, Director general CNAIR: Colaborăm cu antreprenorii, supervizorii și factorii decizionali ai ministerelor de resort pentru a asigura un climat stabil și predictibil pentru derularea contractelor. Prioritatea este și rămâne menținerea fluxurilor financiare pentru proiectele aflate în prezent în derulare.
Ca strategie am impus în ultimii ani respectarea termenelor privind decontările rezultate direct din obligațiile contractuale și chiar urgentarea plăților. Această abordare a permis accelerarea multor proiecte și deschiderea circulației chiar înainte de termenul contractual. Trebuie să menționez că la ora actuală nu înregistrăm arierate și îmi doresc să putem menține această abordare pe viitor.
S-a discutat mult despre decalajul dintre progresul fizic de pe șantiere și nivelul de decontări. Cum gestionați această diferență și cum vă asigurați că antreprenorii primesc la timp banii pentru lucrările efectuate?
C.P.: Decalaje între progresul fizic și nivelul decontărilor sunt determinate în mare parte de ritmul întocmirii de către antreprenor a documentațiilor aferente situațiilor de lucrări.
E bine să amintim faptul că echipele de supervizare urmăresc atât ritmul de execuție al lucrărilor cât și calitatea acestora. După efectuarea recepției calitative a lucrărilor supervizorii se asigură că sunt întocmite conform certificatele de plată, iar CNAIR asigură plata sumelor datorate antreprenorilor. Astfel, se susține continuitatea și fluiditatea execuției lucrărilor.
Este bine de subliniat că până în prezent CNAIR a efectuat plăți de cele mai multe ori la jumătatea termenului maxim de plată contractual, tocmai pentru a onora cu bună-credință parteneriatul creat în ultimii patru ani cu antreprenorii.
Care sunt mecanismele prin care CNAIR monitorizează relația progres fizic – plăți efective?
C.P.:Atât în cadrul contractelor de lucrări cât și în cele de servicii de supervizare sunt prevăzute mecanisme pentru monitorizarea lucrărilor și plăților aferente acestora. Supervizorii întocmesc certificate de plată, mențin o corespondență și efectuează verificări pe teren pentru a corela progresul fizic cu cel financiar.
Situațiile de lucrări se aprobă de către Inginer/Supervizor și ulterior Certificatele Interimare de Plată de către beneficiar.
Antreprenorii transmit lunar programe de lucrări actualizate care includ și cash flow-ul necesar susținerii execuției lucrărilor. Aceste documente, avizate în prealabil de către supervizori, oferă CNAIR imaginea reală a evoluției lucrărilor precum și o estimare a sumelor necesare proiectului.
Ce impact are această presiune pe cash-flow asupra mobilizării constructorilor? Există riscul ca ritmul lucrărilor să încetinească în lipsa unor plăți constante?
C.P.:Presiunea pe cash-flow poate influența mobilizarea constructorilor, dar prin menținerea unei relații oneste și transparente am reușit până acum să evităm blocajele de orice natură tehnică ori economică. În funcție de alocările bugetare viitoare, vom comunica cu antreprenorii, astfel încât aceștia să își poată corela ritmul lucrărilor cu resursele financiare disponibile.
Proiecte strategice în derulare
Autostrada Moldovei (A7) este cel mai mare șantier de infrastructură al momentului. Cum se asigură CNAIR că, în ciuda presiunilor bugetare, termenele și plățile lunare – estimate la aproape un miliard de lei – sunt respectate?
C.P.: Facem toate demersurile care țin de noi pentru asigurarea plății tuturor lucrărilor în termenul prevăzut legal în contract. Dar asigurarea finanțării în sine nu depinde de CNAIR ci de bugetul de stat. Este cunoscut faptul că se negociază finanțarea construcției sectorului de autostradă de la Focșani la Pașcani prin componenta de granturi a PNRR. Negocierile purtate de autoritățile române vizează și construcția secțiunii Pașcani – Siret a A7 prin fonduri asigurate din programul SAFE.
Pe Autostrada Sibiu–Pitești, secțiunile de munte presupun lucrări extrem de complexe și costisitoare. Se pot oferi garanții că aceste tronsoane nu vor fi afectate de constrângerile bugetare actuale?
C.P.: Autostrada Sibiu–Pitești este un proiect strategic la nivel național și european, fiind parte a coridorului TEN-T, ceea ce îi conferă o importanță deosebită în ceea ce privește alocarea resurselor.
În acest moment, secțiunile de munte se află în execuție și consider că o eventuală suspendare a lucrărilor ar reprezenta o greșeală strategică pentru România.
Obiectivul nostru este să continuăm lucrările și să asigurăm implementarea proiectului conform angajamentelor asumate. Dar nu noi suntem cei care putem garanta asigurarea surselor de finanțare.
Tunelul Momaia marchează o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Cum susține CNAIR demersurile constructorului privind continuarea acestui proiect într-un context cu resurse limitate?
C.P.: Tunelul Momaia, parte a autostrăzii Sibiu – Pitești, reprezintă într-adevăr o lucrare de referință pentru infrastructura rutieră din România, iar complexitatea sa tehnică necesită o coordonare strânsă între toate părțile implicate.
Chiar și în contextul provocărilor generate de resursele limitate, CNAIR continuă să acorde o atenție sporită acestui proiect care a ajuns la un stadiu foarte avansat de execuție.
Prin verificările constante în șantier și printr-un management atent al resurselor financiare și operaționale, ne asigurăm că proiectul avansează în ritmul necesar și că sunt create toate condițiile ca acest obiectiv major de infrastructură să fie finalizat în condiții de siguranță și calitate.
Este posibil ca secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu -Pitești, pe care se află tunelul Momaia, să fie deschisă circulației chiar de anul viitor, adică mai devreme față de termenul contractual, care este anul 2027.
Autostrada A8 este încă la început pe mai multe tronsoane. Cum evaluați progresul proiectului? Constructorii manifestă un ritm susținut?
C.P.: Contractele pentru loturile din Autostrada Unirii, derulate de CNAIR sunt tratate cu atenție, la fel ca în cazul tuturor contractelor pe care le implementăm.
Îmi doresc ca finanțările să fie asigurate constant în continuare, astfel încât trecerea Carpaților între Moldova și Transilvania să se poată realiza cât mai rapid.
Pentru Autostrada Sibiu–Brașov, unde așteptările publice sunt mari, în ce stadiu se află lucrările pe șantiere?
C.P.: În primul rând trebuie să mă refer la secțiunea Sibiu–Făgăraș unde se lucrează deja pe 3 din cele 4 tronsoane. Unul dintre tronsoane, cel cuprins între Boița și Avrig va intra și el în execuție după finalizarea fazei de proiectare.
Din perspectivă contractuală întreaga secțiune Sibiu–Făgăraș, în lungime totală de 68,05 km, trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2028.
În ceea ce privește autostrada Făgăraș – Brașov, avem acum în derulare un contract pentru completarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic, contract care trebuie să fie finalizat anul acesta. După aceea vom pregăti documentația și vom lansa în licitație contractul pentru construcția celor 50 km ai acestui sector de autostradă. Bineînțeles că evoluția proiectului va depinde de sursele de finanțare care ni se pun la dispoziție.
Relația cu constructorii și cu instituțiile statului
Cum sprijină CNAIR constructorii să rămână mobilizați chiar și atunci când apar întârzieri administrative sau constrângeri de finanțare?
C.P.: Purtăm constant discuții în cadrul contractual și încercăm pe cât se poate să preîntâmpinăm blocajele sau să identificăm soluții rapide acolo unde apar dificultăți.
De asemenea, încercăm să avem o colaborare cât mai eficientă cu toate autoritățile și instituțiile publice pentru preîntâmpinarea unor posibile blocaje de orice natură.
Cum a influențat acest context relația cu antreprenorii mari de infrastructură și ce ați făcut pentru a menține încrederea pe termen lung?
C.P.: Menținem constant o atitudine transparentă în ceea ce privește finanțarea proiectelor de infrastructură. În mandatul meu, în ultimii 4 ani, am construit o relație bazată pe încredere cu antreprenorii mari de infrastructură prin respectarea angajamentelor financiare în măsura posibilităților și prin asigurarea unui cadru contractual onest, clar și, în special, predictibil.
Deocamdată nu pot să prezint un tablou general al influenței restricțiilor bugetare dar în timp vom vedea care va fi impactul asupra proiectelor.
Cum colaborați cu Ministerul Finanțelor și cu Ministerul Transporturilor pentru a asigura fluxuri financiare predictibile, astfel încât constructorii să aibă stabilitate în planificarea lor?
C.P.: Colaborarea cu Ministerul Finanțelor si Ministerul Transporturilor este esențială pentru asigurarea stabilității financiare a proiectelor. Facem tot ce ține de noi pentru a transmite toate documentele necesare în vederea asigurării plăților către antreprenori.
Monitorizăm execuția bugetară, analizăm și anticipăm nevoile financiare astfel încât să putem solicita sumele necesare continuării contractelor în cele mai bune condiții.
Per ansamblu consider că trebuie să avem o relație instituțională corectă și profesionistă, astfel încât aceste obiective de interes național dar și european să poată fi implementate cu succes.
Perspective
Ce lecții ați învățat din experiența PNRR și din situația de supracontractare, astfel încât planificarea bugetară să fie mai realistă pe viitor?
C.P.: Din perspectiva noastră PNRR a reprezentat o sursă de finanțare importantă pentru derularea unor proiecte de care România are nevoie, dar și pentru dezvoltarea economiei naționale în ansamblu.
Este știut faptul că 1 leu investit în infrastructură aduce economiei beneficii în valoare de cel puțin 2,5 lei.
În ceea ce privește licitațiile, vă pot asigura că toate contractele lansate fac parte din Planul Investițional aprobat de Guvernul României în anul 2021 și toate au fost lansate doar după ce indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de executiv.
În plus, toate aceste obiective lansate în licitație sunt cuprinse în lista proiectelor eligibile, aprobată prin Decizia Comisiei Europene din luna decembrie 2022.
Pe de altă parte, una din lecțiile acestei perioade este că putem să avem performanțe notabile prin muncă și prin seriozitate, dar și că trebuie să fim pregătiți pentru orice situație neprevăzută.
Cum pregătește CNAIR terenul pentru noi licitații, astfel încât să porniți rapid lucrările odată ce există surse de finanțare clare?
C.P.: Vom calibra viitoarele investiții ținând cont de restricțiile bugetare.
Pregătim documentațiile necesare lansării unor noi proiecte, dar vom lansa aceste obiective în licitație doar în momentul în care ni se vor asigura sursele de finanțare.
Privind spre sfârșitul anului 2025, câte șantiere majore credeți că vor putea fi încheiate sau aduse la un stadiu avansat, pentru a transmite un mesaj de stabilitate și încredere către populație, investitori strategici și mediul economic?
C.P.: Îmi doresc să ducem toate proiectele la bun sfârșit și vreau să subliniez că până acum, instituțiile care gestionează strategia de investiții a României nu ne-au comunicat oficial decizii de sistare a unor lucrări.
Mizăm la ora actuală pe deschiderea a încă 115 km până la finalul anului și aici mă refer la cele două loturi din Tronsonul Ploiești- Buzău al A7, al unui sector de 50 de km, între Focșani și Adjud, tot pe A7, la Drumul Expres Brăila – Galați, la o secțiune din Autostrada Transilvania cuprinsă între Poarta Sălajului și Nușfalău. Acești km se vor adăuga celor 54 km de drum de mare viteză deschiși de la începutul anului până acum pe secțiunea 5 a Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe Drumul Expres Craiova-Pitești, pe drumul expres care asigură legătura dintre DN1 și A3 și pe semi inelul sudic al Autostrăzii de Centură a Capitalei.
Pentru a menține însă performanțele din ultimii ani este nevoie să ne păstrăm predictibilitatea față de antreprenori. Rezultatele vin inclusiv din colaborarea onestă dintre mediul de afaceri și instituțiile publice, iar o relație corectă aduce beneficii întregii societăți.
Interviu publicat în ediția tipărită cu nr. 142 a revistei Transilvania Business (30 septembrie – 7 noiembrie 2025)
