Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Implementarea Planului Național Strategic în Agricultură: Beneficiile pentru fermierii sibieni vor veni din agricultura ecologică

Pentru următorii 5 ani, bugetul Agriculturii în Planul Național Strategic va ajunge la aproape 16 miliarde de euro. Organizațiile județene ale APIA și AFIR pun la punct ultimele detalii tehnice și birocraticeînainte deaîncepe campaniile de informare pentru fermieri. La Sibiu, agricultura ecologică și eco-schema pentru zootehnie vor fi liniile care vor aduce cele mai multe beneficii, potrivit directorului APIA Sibiu.



Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a organizat în perioada 8-9 februarie 2023, la Sibiu, conferința „Lecții învățate în implementarea măsurilor delegate de către AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale către APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură din PNDR 2014 – 2020”. La eveniment au participat atât funcționari APIA și AFIR, cât și fermieri care au beneficiat de fonduri de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020.

Potrivit unui comunicat al APIA, conferința a avut ca scop o mai bună cunoaștere a dificultăților întâmpinate de fermieri în accesarea măsurilor delegate de AFIR către APIA în perioada de programare 2014-2020, lecțiile învățate, punctele forte și punctele care ar putea fi îmbunătățite în relația dintre fermieri și administrație în noua perioadă de programare.

De asemenea, conferința a vizat promovarea oportunităților de finanțare prin intermediul intervențiilor care vor putea fi accesate prin noul Plan Național Strategic (PNS) al României și intensificarea gradului de vizibilitate și conștientizare în rândul fermierilor cu privire la modul de accesare a acestora, prin diseminarea informațiilor relevante.

Liviu Ștefan, directorul executiv al APIA Sibiu, a explicat că discuțiile cele mai aprofundate vor avea loc după data de 20 februarie, după ce au loc ultimele modificări centrale și se clarifică anumite lucruri.

L-am întrebat în contextul evenimentului, pe directorul APIA Sibiu care sunt cele mai mari dificultăți ale fermierilor din județ, dar și lecțiile învățate din exercițiul bugetar european 2014-2020. Acesta a menționat respectarea cerințelor din ghidurile de finanțare, pe care și le asumă. „Sunt o grămadă de cerințe, în funcție de schema pe care o solicită, de ajutorul pe care îl solicită. Inclusiv lucrurile acestea le-am discutat ca să știm ce să punem în ghiduri, ca să nu cerem aberații (…) Totodată, e nevoie de îmbunătățirea colaborării între fermieri și UAT-uri. Să avem sprijin și din partea lor. Noi nu suntem aici să le facem rău, ci să-i informăm să știe clar ce solicită. Nu ne interesează să-i sancționăm, ci să accesăm bani. Și dacă fermierul e informat, să știe ce să respecte și să rămână cu banii”, a explicat directorul APIA Sibiu.

Despre relația fermieri – administrație, Liviu Ștefan ne-a spus că dialogul cu primăriile este important. „Fermierii au nevoie de adeverințe. Dacă solicită subvenție pe suprafață, au nevoie de adeverință cu suprafața pe care o dețin. Și apoi lucrurile nu sunt clare nici din punctul de vedere al cadastrării – cadastrul lucrează într-un fel, fermierii lucrează altfel și de acolo pornesc multe neînțelegeri”.

Potrivit directorului APIA Sibiu, după ce PNS va intra în vigoare, fermierii vor putea aplica pentru sumele disponibile în următorii 5 ani. PNS are un buget total de 15,8 miliarde de euro.
„Cele mai populare linii de finanțare pentru fermierii sibieni cred că vor fi agricultura ecologică și noua ecoschemă pe zootehnie”, ne-a mai spus Liviu Ștefan.





Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

UNPR solicită modificarea Componentei 6 PNRR – Producție de energie regenerabilă

Articolul următor
Proiectul de la Parcul Etnografic Național Romulus Vuia (PENRV) a fost realizat pe baza unui concurs internațional din 2017, câștigat de un arhitect clujean. Acesta cuprindea clădire administrativă, centru pentru vizitatori, spațiu de restaurare, sat de vacanță pentru activități interactive.

Parcul Etnografic Cluj așteaptă extinderea. “E nevoie de 16 milioane de euro”

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Brașov, Covasna și Harghita 2024
The Voices of Business Awards Arad, Timiș și Caraș-Severin 2024
The Voices of Business Awards Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj 2024
The Voices of Business Awards Sibiu, Alba și Hunedoara 2024
The Voices of Business Awards Bihor, Satu Mare și Maramureș 2024
Citește și:
Investiții
Infrastructură
proiecte
Citeste mai mult

Clujul marilor proiecte pe hârtie

Metroul, trenul metropolitan și centura metropolitană propriu-zisă încă nu au ajuns în faza de șantier, conform listei proiectelor…
Turism
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share