Parcul Etnografic Cluj așteaptă extinderea. “E nevoie de 16 milioane de euro”

10 februarie 2023

4 minute citire

Proiectul de la Parcul Etnografic Național Romulus Vuia (PENRV) a fost realizat pe baza unui concurs internațional din 2017, câștigat de un arhitect clujean. Acesta cuprindea clădire administrativă, centru pentru vizitatori, spațiu de restaurare, sat de vacanță pentru activități interactive.

Suprafața actualului parc ar urma să se tripleze, incluzând suprafețe de pădure, la finalizarea proiectului | Foto: Jazz in the Park, TB

În lipsa unei finanțări europene consistente pentru proiectul pădurii-parc de pe Hoia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) încearcă să își diversifice sursele de venit, găzduind mai multe evenimente.

“Proiectul de la Parcul Etnografic Național Romulus Vuia (PENRV) a fost realizat pe baza unui concurs internațional din 2017, câștigat de un arhitect clujean. Acesta cuprindea clădire administrativă, centru pentru vizitatori, spațiu de restaurare, sat de vacanță pentru activități interactive.

Valoarea la concursul de proiectare a fost de 4,5 milioane de euro, însă proiectul actualizat a ajuns la 16 milioane, după adăugarea unor elemente de infrastructură. Deocamdată nu există finanțare, deoarece nu a fost socotit ca prioritar.

Extinderea este prevăzută pe terenul pe care îl avem noi în administrare, de 30 ha, aflat deasupra parcului. În 2022 s-a obținut autorizația de construire, acum aceasta există, dar nu sunt bani. Proiectul era oarecum complementar cu centrul de biodiversitate al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, despre care nu am mai auzit.

Aceasta a fost tot timpul o zonă vânată de dezvoltatorii imobiliari – fiind și parcul industrial Tetarom în vecinătate, dar noi am încercat să îi ținem cumva la distanță, lucru foarte dificil pentru că aici a rămas cam cea mai întinsă zonă de construcție din Cluj-Napoca”, ne-a relatat directorul MET, Tudor Sălăgean.

Lucrări începute acum trei ani

Proiectul de la PENRV prevede extinderea până la 42 ha, o suprafață triplă față de cea actuală. Lucrările au debutat, în 2021, cu amenajarea peisagistică a pajiștii de est, prin plantarea a 58 de copaci (carpen, brad și pin). 1.200 de arbori urmau să fie plantați pentru a delimita zona de agrement de Tetarom, parcul industrial din vecinătate.

O parte însemnată a Pădurii Hoia, aflată în proprietatea Consiliului Judetean (CJ), trebuie să treacă în administrarea MET, astfel încât perimetrul actual al parcului, de 15 ha, să se tripleze.

„La finalul proiectului vom readuce la viaţă şi vom reda clujenilor Pădurea Hoia, pe care mi-o doresc a fi cât mai deschisă şi primitoare. În acest fel, răspundem unei nevoi majore a comunităţii – de a compensa deficitul actual de spaţii publice prin acces liber la o mare zonă verde”, spunea vicepreședintele CJ, Istvan Vakar.

Ce prevede proiectul celui mai mare parc din România

• Centru vizitatori: punct de informare turistică, sală multifuncțională evenimente, expoziții, cafeterie, depozite

• Centru administrativ: birouri, zone de seminarii și lucrători, atelier de dulgherie

• Satul de vacanță: sector pentru ateliere cu tematică etnografică (șură de joc, case în stil tradițional românesc, săsesc, maghiar, ateliere de prelucrare a lemnului, textilelor, de olărit și pictură tradițională)

• Pădurea-parc Hoia: amenajarea pădurii și pajiștii Est cu scenă în aer liber și a pajiștii Vest ca loc de evenimente în aer liber, promenade pe alee și pe cornișa Dealului Hoia cu legătură la Dealul Cetățuia, bike-park, locuri de joacă pentru copii, parc canin, circuite de gimnastică în aer liber, amenajări pentru hrănirea animalelor sălbatice și picnic.

Concertele nocturne, greu de organizat

Instituția va găzdui, în acest an, mai multe evenimente în cele două locații: concerte, conferințe, expoziții. “Este mai greu să organizezi un festival la PNERV, mai ales în timpul nopții, mereu apar reclamații de la vecini, mai ales de pe Calea Baciului. De aceea a fost complicat și cu Delahoya, iar Jazz in the Park își termină concertele la 22:00.

Pentru noi este mai greu să organizăm un festival propriu, deoarece avem un buget anual de numai 400.000 de lei. În schimb vom găzdui la MET și la PNERV, în septembrie, activități ale Conferinței Europene de Istorie Rurală, eveniment cu 280 de invitați”, a spus Sălăgean.

În cadrul instituției a demarat expoziția „Din culisele restaurării și conservării patrimoniului MET”, concepută și organizată de specialiștii și experții laboratorului de restaurare și conservare. Aceasta are loc la Palatul Reduta – sediul MET, până în 23 februarie. Expoziția ajută vizitatorii să pătrundă în culisele activităților de restaurare și conservare și a provocărilor cu care se confruntă specialiștii.

Unele artefacte prezentate au fost salvate de la o degradare ireversibilă. Vizitatorii află ce presupune monitorizarea și asigurarea condițiilor optime de păstrare timp îndelungat. În această perioadă se mai derulează expozițiile “Între lumi” (mituri și creaturi mitologice românești), “1.000 de cocori pentru pace” (războiul din Ucraina), “Dincolo de poveste” (piese de port tradiționale), dar și gala “Medicină, artă, cultură”.

Cel mai vizitat muzeu din oraș

Anul trecut, MET a depășit recordul anterior de vizitare, înregistrat în 2019, când i-au trecut pragul 75.101 vizitatori. 87.866 de persoane au vizitat instituția în 2022, cu 17% mai mulți decât în 2019, și cu 26% față de 2021, momentul relansării activității de după pandemie. Cea mai căutată secție a fost cea în aer liber, PNERV, care a înregistrat cel mai mare număr de vizitatori avut vreodată: 56.993.

Creșterea, comparativ cu 2021, este de 2%, depășind cu 1.269 recordul din 2021, de 55.724 de vizitatori. La sediul său central, Palatul Reduta, au fost înregistrați 30.873 de vizitatori, în creștere cu 121% față de 2021. Noul spațiu expozițional amenajat la MET, Galeria Cellarium, creează premisele pentru creșterea numărului de vizitatori. În topul CJ mai apar Muzeul de Artă (71.296), Muzeul O. Goga Ciucea (18.245).