Multe spitale din țară ar trebui demolate
Conform standardelor europene, se recomandă înlocuirea substanțială a unei clădiri medicale după o perioadă de 30-50 de ani de funcționare. Principalele motive sunt: deteriorări structurale în cazul clădirilor de spital aflate în zone seismice; deteriorări ale rețelelor de instalații (media de viață a rețelelor de instalații din spitale este de 15-30 de ani); deteriorări ale finisajelor interioare datorită uzurii accentuate în astfel de spații; deteriorări ale echipamentelor și deteriorarea condițiilor epidemiologice din cadrul spitalului (infecțiile nosocomiale devin imposibil de înlăturat, iar agenții microbieni care le determină devin tot mai rezistenți la soluții dezinfectante).
Stăm prost la indicatorul mortalitate evitabilă
România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvată. În prezent, îngrijirea sănătății ocupă un mediu fragmentat care trebuie să se adapteze la schimbări rapide pentru a oferi îngrijire continuă și coordonată centrată pe pacient.
Un program aprobat în 2023
„Mihail Cantacuzino” începe
Valoarea maximă eligibilă a unui proiect finanțat
- 2. 000.000 mii lei pentru spitale județene/județene de urgență, spitale de specialitate;
- 350.500 mii lei pentru spitale municipale/municipale de urgență;
- 250. 000 mii lei pentru spitale orășenești.
Valorile au fost stabilite în funcție de tipologia intervențiilor și au avut la bază investițiile similare din sănătate, finanțate din PNRR.
Ce aduce nou programul „Mihail Cantacuzino”
Un program grăbit
La sfârșitul lunii martie a fost publicată nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2024 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura unităților spitalicești și pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate şi din împrumuturi contractate cu instituţiile financiare internaţionale.
Potrivit acestui document al Guvernului, „investițiile în unitățile spitalicești sunt proiecte de infrastructura care necesită o perioadă mai mare de timp, astfel încât este imperios ca semnarea contractelor de finanțare să fie realizate până la sfârșitul anului 2024.
Un sistem sanitar deficitar
În aceeași notă de fundamentare a OUG 29/2024 se subliniază gravele probleme din infrastructura sanitară a României.
„În ciuda progreselor făcute în ultimii ani, sistemul sanitar românesc continuă să se confrunte cu deficiențe majore: infrastructură învechită (construcții vechi, echipamente medicale uzate fizic și moral dar si subdimensionate in raport cu populația (conform datelor EUROSTAT, la nivelul anului 2020 erau 227 echipamente RMN, 368 CT, 54 camere gama, 171 mamografe, 14 scanere PET, 76 echipamente radioterapie) forță de muncă medicală subdimensionată (în 2019, existau 3,2 medici practicanți si 7,5 asistenți medicali la 1 000 de locuitori, aceste rapoarte fiind dintre cele mai scăzute din UE), plecarea semnificativă a personalului medical calificat in alte țări, inegalități în accesul la servicii medicale între mediul urban și cel rural, iar toate aceste probleme conduc in continuare la o calitate scăzută a serviciilor medicale.
Totodată, s-au făcut eforturi pentru modernizarea infrastructurii medicale, cum ar fi reabilitarea și construcția de noi spitale, dar progresul în acest sens a fost în general încet.
Cheltuielile din sănătate au crescut în ultimii ani, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. În 2019, aproximativ 44 % din cheltuielile pentru sănătate au fost alocate serviciilor spitalicești, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul țărilor UE dar sunt dominate de costurile farmaceutice în ambulatoriu (State of Health in the EU România – Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea)” se arată în document.
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va publica lista de obiective de investiții propuse spre finanțare prin programul „Mihail Cantacuzino”.
