Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Dorin Popa: „Vinul este aliment cu memorie și drept de autor”

Vinul are nevoie de poveste. Are nevoie de educație. Are nevoie de temperatură. Are nevoie de pahare. Vinul nu se bea. Vinul se degustă. Se savurează. Se asociază într-un meniu”.

Dorin Popa

Afirmația a fost făcută de reputatul profesor, oenolog, expert degustător, membru fondator în numeroase asociații și organizații naționale și internaționale în domeniul vinului și vinificației, Dorin Popa. Omul pentru care vinul nu mai are secrete.

Mentori de valoare

Prima întâlnire a lui Dorin Popa cu vinul a fost în 1972, când avea 14 ani, și începuse Liceul Agroindustrial din Ciumbrud. Un merit deosebit în formarea sa a avut-o profesorul Gheorghe Csávossy, un monstru sacru al viticulturii românești. „Primul meu mentor în acest domeniu a fost Gheorghe Csávossy, care în vinoteca Liceului Agroindustrial Ciumbrud, ne-a prezentat cea mai fascinantă poveste a vinului pe care o auzisem până atunci. Aceasta a fost și prima lecție de degustare a primului vin din viața mea, un Traminer roz, care m-a încântat și m-a cucerit definitiv”, își amintește Dorin Popa.

Un alt mentor care i-a marcat cariera a fost profesorul universitar doctor inginer Viorel Stoian, o somitate în domeniul vinului.

În 1993, în urma participării la Cursul de atestare al degustătorilor de la Valea Călugărească a primit certificatul de specialist expert, devenind ulterior lector în predarea acestor cursuri.

Consumatori educați

Consumatorii de vin aveau nevoie de educație. Pentru că, precum spune specialistul, într-un festival al vinului se bea grobian, pe când într-un salon al vinului se fac degustări comparative.

În 2001 a înființat Revista Vinurilor, prima revistă dedicată educării consumatorilor. „În ultima perioadă, vinul românesc este cel mai valoros produs alimentar și cel mai prețios produs cu identitate, care contribuie la o imagine de valoare pentru România în competiția cu vinurile lumii civilizate. Calitatea și identitatea unui vin este generată de calitatea terroir-ului și realizată de vinificatori care valorifică acest potențial, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) fiind o asociație cu o contribuție majoră în acest domeniu, un loc de formare și perfecționare a creatorilor”, susține expertul oenolog.

Tot pentru educarea consumatorilor, în anul 2010, a creat Asociația pentru Cultura și Civilizația Vinului Millesime, unde se țineau cursuri pentru consumatori. Dacă nu ai un consumator educat și informat în relația cu vinul, n-o să ai un consumator care să-ți prețuiască și să-ți plătească calitatea vinului. Dacă investițiile s-au făcut foarte mult în România pe zona vinului, o problemă majoră a fost consumatorul”, precizează expertul.

Ulterior a editat Revista Millesime. A fost prima revistă din Europa care avea și cursuri detașabile de cultura și civilizația vinului.

Cel mai performant produs agroalimentar pentru România, în momentul de față, cu care putem să ieșim oriunde în lume, este vinul. Vinul românesc este recunoscut la nivel internațional. Suntem în situația în care ne putem mândri cu zona aceasta de performanță. Este sectorul care a reușit cu ajutorul Organizației Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV). Dacă aveam și în sectorul pomicol o astfel de organizație puternică, aveam livezi”, este de părere Dorin Popa, membru fondator al ONIV.

Vinurile românești în top

Specialistul spune că o contribuție deosebită pentru dezvoltarea culturii viței de vie în România au avut-o fondurile pentru reconversia viței de vie de la Uniunea Europeană. Aceste fonduri, în valoare de circa 42 de milioane de euro pe an au făcut să crescă foarte mult numărul de crame noi. După 2018, fondurile pentru reconversie au fost transformate în fonduri de retehnologizare: beciuri, crame, utilaje, etc.

Vinurile românești se întorc cu medalii de la toate concursurile din lume. Am avut la un moment dat și cel mai bun vin alb din lume – considerat la un moment dat Recașul cu Solo Quinta”, precizează oenologul.

Salonul vinurilor Millesime

Asociația pentru Cultura și Civilizația Vinului Millesime are 120 de membri activi. Membri de onoare sunt: Mugur Isărescu, Horațiu Mălăele, Ion Caramitru, Dan Puric, George Mihăiță.

Salonul Vinurilor Millesime

Tot pentru educarea consumatorilor a luat ființă și Salonul vinurilor Millesime, care anul acesta a ajuns la ediția a treia.

La salon avem parte de educație și informație. Pe lângă partea de expunere și degustări tematice avem un soi românesc pe care îl promovăm sub toate formele. Anul acesta va fi Feteasca Neagră. Vom avea un atelier de degustare comparativă și evoluție. Un atelier despre viticultură și un atelier despre civilizație și povestea vinului. Pe lângă salonul efectiv avem o grupă de masterclass, cu invitați internaționali cu tot felul de teme. La edițiile trecute am avut ca teme vinul de Porto, coniacul, șampania, vinuri din anumite zone de excepție. Masterclass-ul reprezintă, de fapt, tendințele în producția și consumul anumitor tipuri de vinuri, moda în producție și consum. O abordare superioară a produsului și educarea consumatorului în consecință”, explică Dorin Popa.

Salonul Vinurilor Millesime va avea loc în al doilea weekend din iunie

Salonul vinului Millesime se desfășoară în fiecare an în al doilea weekend din iunie în Cetatea Oradea. Participă crame din toată țara care se bat pentru cele 25 de locuri disponibile.

Noi trebuie să ne promovăm și să ne învățăm să consumăm vinul românesc. Fiecare țară vitivinicolă din lume, în primul rând, își consumă vinul propriu și pe urmă face experiențe. Pentru că trebuie să-ți susții producția. Noi trebuie să învățăm că dacă vrem vinuri de calitate, trebuie să susținem calitatea, să plătim calitatea. Pentru a aprecia calitatea, trebuie să avem consumatori educați. De aceea facem și acest salon. Pentru a educa consumatorul. În festival se bea grobian. Într-un salon se fac degustări comparative. Aici ai doar vinuri de HORECA, vinuri de clasă. Ai vinuri câștigătoare la concursurile internaționale. Este prezent oenologul sau proprietarul care îți povestește despre vin. Ce a gândit el cu vinul acela. Pentru că vinul este aliment cu memorie și drept de autor. Aliment cu memorie pentru că ține minte soiul de struguri, terroirr-ul și anul în care a fost produs. Și drept de autor pentru că tehnologia, cel care îl crează, este oenologul sau vinificatorul. Și toate astea le găsești în pahar. Dacă cineva ți le poate spune. Vinul are nevoie de poveste. Are nevoie de educație. Are nevoie de temperatură. Are nevoie de pahare. Vinul nu se bea. Vinul se degustă. Se savurează. Se asociază într-un meniu”, conchie specialistul.

Meridian Zero

Tocmai de aceea, Dorin Popa a creat în Cetatea Oradea, Centrul pentru cultura și civilizația gustului – MensSano (men sana in corpore sano) – în cadrul restaurantului Meridian Zero. „Omul este singura ființă care bea când nu ii este sete și mănâncă când nu ii este foame. A bea și a mânca în sensul de a savura (a te bucura cu simțurile) poate fi un act de cultură și civilizație dacă se bazează pe informație și educație având și un ritual de prezentare”, susține Dorin Popa.

În cadrul Centrului MensSano, în fiecare zi de luni sunt organizate seri tematice dedicate principalelor produse alimentare (apă, pâine, untdelemn, vin, bere etc) de la istorie, diversitate, la valoare asocieri și ritual de consum.

De ce Meridian Zero? Primul observator astronomic din Europa a fost în Oradea (1464-1667), desemnând linia imaginară de referință în Cetatea Oradea (cea mai veche cetate medievală din Europa Centrală) Meridianul Zero, reper geografic al lumii.

Observațiile astronomice adunate în „Tabula Varadensis” care prezintă poziția lunii și a planetelor, au fost folosite de Amerigo Vespuci să masoare longitudinea. Navigatorii evului mediu stabileau poziţiile astrelor după hărţile cereşti desenate în Cetatea Oradea.

Meridianele energetice ale corpului uman au punctul zero în cavitatea bucală între mucoasa linguală și palatin. Gustul, aroma și savoarea unui aliment au puctul zero în cavitatea bucală, unde se receptează informațiile, transmise apoi în cortex, unde sunt transformate în senzații psihosenzoriale care trec apoi în starea de confort (bine) pentru întregul organism”, explică Dorin Popa.

Dorin Popa este membru fondator și prim vicepreședinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR); preşedinte și membru fondator al Asociaţiei Consultanţilor Enologilor din România (ASCER); membru fondator și membru în consiliul de conducere al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV); organizator al Salonului Vinului Millesime Oradea; membru al Academiei vinului din Ungaria.

DAN BIRTA

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Jazz in the Park, amânat pentru toamnă

Articolul următor

Data centerul din Liberty Park, extins după cinci ani

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share