Florin Segărceanu, fost tenisman de performanță, s-a îndreptat după ce a renunțat la cariera de profesionist spre golf. L-am descusut, într-un interviu acordat revistei, despre cum s-a apropiat de acest sport, apoi s-a virusat, despre problemele de care golful românesc suferă, despre Romanian Golf Association. Ne-a răspuns fără ocolișuri chiar dacă adevărul său s-ar putea să supere.
Cum v-ați apropiat dvs. de golf, ați fost jucător profesionist de tenis, într-adevăr mulți foști sportivi profesioniști din ramuri diverse au ales golful când s-au retras din activitate, care a fost povestea dvs.?
Povestea a fost întâmplătoare în sensul că în perioada în care jucam și eram în Statele Unite, foarte multe cluburi de tenis erau apropiate unor cluburi de golf și, practic, pentru relaxare, pentru diversificare mă mai duceam și pe aceste terenuri și cochetam cu acest sport. Terenurile erau foarte frumoase și de ce nu? Practic, acesta a fost începutul. După ce am terminat cu cariera de jucător profesionist, tot așa, să zicem, în căutarea unui sport pentru a juca, mi-am adus aminte de golf. Pe vremea respectivă am început să mergem pe la Clubul Diplomaților unde exista singura zonă de golf din București și încet-încet m-a prins microbul. Am avut și șansa că nu eram singur, cu fostul meu coleg de tenis Dinu Pescariu ne-am apucat cam în același timp, și având companie am ajuns unde am ajuns, să fim îmbolnăviți de acest sport.
Am citit că la început vi se părea un sport facil, dar în timp ați ajuns să îl respectați, cum v-ați schimbat această optică?
Să spunem că majoritatea oamenilor care observă acest sport la televizor au impresia că este un sport ușor și, eventual, îl mai confundă și cu mini-golful de pe Litoral. Inițial, noi am crezut că o să fie destul de ușor, deoarece aveam acea abilitate de a lovi mingea de la tenis, o coordonare, ceva în plus față de ceilalți, dar ușor-ușor am realizat că acest sport este foarte tehnic și chiar aș putea spune că în cazul în care nu începi cum trebuie, cu primele noțiuni de bază luate de la un profesor, de la un instructor autorizat și cu experiență este o mare greșeală, ceea am făcut-o și noi, Dinu și cu mine, am învățat după ureche, ne-am creat niște lovituri care probabil se asemănau cu ceva din tenis, dar care nu aveau nicio legătură cu tehnica de care ai nevoie pentru a ajunge la anumite performanțe în golf și, din acest motiv, oarecum, cel puțin mie, mi-a fost destul de greu de a mă adapta după o lungă perioadă de timp de joc în stil propriu la ceva care să ducă spre o tehnică de jucător amator bun.
Spuneați mai devreme că v-ați îmbolnăvit de golf, bineînțeles, nu e o suferință, ci o plăcere, ce vă este cel mai drag din golf, de ce le-ați recomanda altora să practice acest sport, în condițiile în care, stând de vorbă și cu alte persoane, mi-a fost semnalat că România este deficitară la infrastructura de golf, iar numărul de jucători este destul de redus și oarecum ne învârtim într-un cerc vicios, nu sunt jucători pentru că nu este infrastructură și nu avem infrastructură pentru că nu sunt jucători?
Este corect din acest punct de vedere și suferința este și mai mare atunci când ne uităm împrejur și nu departe de noi și nu în țări cu tradiție, și aici, bineînțeles că mă refer la Bulgaria. Suferința este mare să vedem că în Bulgaria există 9-10 terenuri de golf la standard profesionist și la noi, să spunem, sunt câteva tentative. La Pianu de Jos este singurul teren cu 18 găuri, care este în natură și are un peisaj frumos, dar care nu a fost un teren cu o infrastructură special amenajată pentru așa ceva. Lucrul cel mai deranjant pentru noi este că Bucureștiul, care este o capitală europeană, nu deține o infrastructură, un teren măcar de 9 găuri dacă nu de 18.
Revenind la acest microb, mie mi se pare un joc foarte solicitant, în primul rând este un joc foarte dificil unde ai nevoie de foarte multă concentrare, un joc unde trebuie să te adaptezi întotdeauna condițiilor terenului, pentru că toate terenurile sunt diferite și aici este frumusețea golfului, oriunde te duci, te trezești pe un teren nou, cu o arhitectură diferită, cu o dificultate diferită, deci întotdeauna ai o noutate în momentul în care schimbi terenul. Și, bineînțeles, și condițiile climaterice în sensul că în momentul în care bate vântul sau este cald sau este mai umed, totul se schimbă, golful este un sport care te solicită foarte mult mental și îți pune foarte mult imaginația la muncă, să știi să creezi lovituri din diferite poziții. Acest lucru mi se pare cel mai interesant și cel mai competitiv. Și, lăsând acest lucru, este un joc unde te relaxezi foarte bine, în sensul că orice rundă de golf, se știe, durează 4-5 ore, pe care le petreci în natură.
Ați înființat Romanian Golf Association, care a fost motivația din spatele înființării sale?
Aveam nevoie de o structură, au mai fost anumite tentative de a crea o astfel de structură în care iubitorii de golf să se adune și să creem evenimente. În acest moment suntem în al doilea an de funcționare, am depășit suta de membri, iar anul trecut am reușit să creem 4-5 evenimente care au avut mult succes, lumea a fost foarte mulțumită, sperăm și anul acesta să ne ridicăm la acest nivel, nu este ușor, pentru că este o asociție non-profit, care depinde de cotizații și de sponsori, dar suntem în această asociație foarte mulți pasionați, depunem eforturi în timpul liber, prin cunoștințele noastre, să realizăm evenimentele.
Cum vi se pare afirmația unui golfer și blogger – Călin Păcurar – că România va avea în 5-8 ani un reprezentant din golf la Olimpiadă? Și cum îi atragem pe juniori spre golf, pentru că de aici, consider eu, începe pregătirea unui potențial campion?
Aici este un subiect mai delicat, sigur ne dorim să avem acest lucru, dar, din păcate, și aici vorbesc în cunoștință de cauză, cei care se ocupă de creșterea copiilor și de dezvoltarea acestui sport este Federația Română de Golf. Din păcate, această federație este inexistentă și nu se ocupă de promovarea sportului, de creșterea juniorilor, de atragerea sponsorilor, de fonduri care pot fi alocate, de multe altele. Această federație este inexistentă și nu a mimat, aș spune, în ultimii ani, o activitate care putea să atragă juniori și, bineînțeles, de a crește o masă de jucători pentru a-i putea pregăti și trimite în viitor la turnee. Este foarte adevărat că și lipsa infrastructurii este foarte importantă dacă nu se va face ceva pe viitor, în primul rând să avem zone de antrenament, terenuri de golf, unde copiii pot să practice. În momentul de față, dacă e să ne gândim numai la București, în afară de Clubul Diplomaților, care nu are o infrastructură necesară pentru începerea unei inițieri în masă și nu mă refer la 1-2-3, mai este o singură zonă unde te poți iniția, la Clubul Stejarii unde este o zonă de driving range bine dotată, de care, întâmplător, eu mă ocup de ea de doi ani și sincer să fiu sunt preocupat să dezvoltăm un program pentru copii. Inițial am început cu o școală privată, o grădiniță, școală gimnazială și liceu, și am organizat prima grupă de copii care să înceapă organizat acest sport și vreau să duc mai departe acest program și către alte școli. Mai mult, și în asociație, avem un parteneriat cu un iubitor de golf din Suedia, care ne-a vizitat și încearcă să ne sprijine și vom primi, în curând, seturi gratuite de copii ca să putem începe mai ușor acest program.
Dvs. ați dorit să investiți și în infrastructura de golf, ați avut un proiect, ne-ar interesa dacă veți continua acel proiect?
În Romanian Golf Association există și acest interes. Pe lângă această activitate de socializare, dacă se poate spune așa, întotdeauna a existat și preocuparea aceasta de a sprijini și chiar a participa într-o anumită măsură în investiția într-un teren de golf în jurul Bucureștiului. Suntem în contact cu mai multe persoane, cu mai multe firme care sunt interesate de dezvoltarea unui teren, dar momentan nu s-a concretizat nimic. Revenind puțin la Swiss & Golf Country Club Bucharest, unde am fost președinte al acestei asociații, care a avut o inițiativă la Zurbava, un proiect foarte aproape să fie realizat, din păcate, în momentul începerii sale a venit și criza imobiliară care, oarecum, a distrus apetitul investitorilor pentru proiect.
Încercăm cu asociația noastră, însă, din păcate, zona Bucureștiului e destul de restrictivă în momentul în care nu ai puțin ajutor de la autorități, deoarece este greu să găsești acele suprafețe mari de teren pentru golf, dacă nu ai sprijinul unei primării, a unei comune, care ar fi interesată. Așteptăm, încercăm și sperăm ca în următorii 3-4 ani să vedem un proiect viabil și în București.
Se pare că în curând vom aveam bucuria de a juca pe un teren de golf profesionist, vorbim de cel de la Alba și abia așteptăm să se întâmple acest lucru, mai ales că și Clujul e aproape, s-ar putea organiza câteva evenimente frumoase acolo.
A consemnat Ligia VORO
Sursa foto: Agerpres Foto
Povestea campionilor României la golf, sintetizată după câteva ore petrecute la Pianu de Jos, județul Alba, o găsiți aici
Cum a investit Nicolae Căpușan în golf, în Pădurea Baciu, citiți aici
Instructorul de golf Mircea Stoica visează departe: la un golfer român campion la profesioniști în Europa, cel puțin. Cum lucrează la acest vis, aflați aici
Unicul importator și distribuitor de echipament de golf și nu numai este clujeanul Octavian Damian. Povestea magazinului e aici
Ploaia și vântul nu pot împiedica un turneu de golf. Ne-am convins la Rotary Golf Charity Cup, la Ineu, lângă Oradea. Cum am văzut eu, profana, turneul, vedeți aici
O introducere despre golful românesc, puteți citi aici
