Analize București

B | Pentru Romania, 2016 este un moment de rascruce

E.S. Thomas Baekelandt, Ambasadorul Regatului Belgiei în România [foto: Mircea Dragos]

 

E.S. Thomas Baekelandt, Ambasadorul Regatului Belgiei în România, analizează după primele luni de mandat perspectivele unui an important, dar detaliază cu emoție și trăirile unui diplomat într-o țară nouă.
Cum ați descoperit  România până acum, cum ați descrie agenda preliminară a unui diplomat de carieră la începutul unui nou mandat, într-o țară nouă?
Sunt în diplomație din 1982, așadar am călătorit foarte mult, tata a fost și el diplomat, suntem obișnuiți să schimbăm țări. Eu vin din Orientul Mijlociu, România este complet diferită. Aceasta este partea emoționantă, descopăr acum țara dvs. și asta îmi face viața interesantă. După șase luni, pot spune câteva concluzii: una este despre ospitalitate și ușurința cu care poți intra în contact cu români din toate domeniile. În general există o barieră lingvistică, dar în România mulți români vorbesc limba engleză sau franceză, ori ambele, comunicarea cu românii este foarte pozitivă. După câteva săptămâni de la preluarea mandatului au fost incendiul din Colectiv și schimbarea de Guvern. Am încercat să ajutăm victimele, încă le ajutăm, victimele care au rămas aici primesc ajutor cu  tehnici pe care le avem în Belgia. Guvernul este unul tehnocrat, mulți miniștri actuali au locuit chiar o vreme îndelungată la Bruxelles și îmi cunosc țara, ceea ce este în parte un lucru special. De aemenea, pentru România este un moment de răscruce în termeni politici. Cum  va merge România mai departe? Asta este ceva care mă preocupă. În  al treilea rând, România este parte integrantă din UE, desi avem oficiali care spun că nu complet, deoarece Romania nu este în spațiul Schenghen, nu a adoptat încă moneda unică. Românii se pot simți uneori marginalizați, insa este o percepție ce nu e corectă si voi încerca să îmbunătățesc asta. Am vizitat câteva companii, afaceri belgiene care desfasoara operatiuni in Romania. Pentru oamenii de afaceri nu este nicio diferență, ei fac afaceri în interiorul UE, iar Romania este parte integranta a UE.
Guvernul a “relansat” agenția InvestRomania, pentru a promova investiții aici. Ce e important la o astfel de agenție pentru a fi eficientă?
L-am cunoscut pe dl secretar de stat Manuel Costescu la un eveniment. Capacitatea de a atrage investiții reprezinta un element cheie pentru administrația din România. El vine din sectorul bancar din Londra, își cunoaște jobul, nu este neapărat despre reducerea taxelor sau disponibilitatea unor terenuri sau perioade de grație pentru companii, este vorba despre imaginea de ansamblu. Cum atragi investiții aici, cum au venit investitorii belgieni aici, care ar trebui să fie atitudinea Guvernului, totul formeaza un ansamblu foarte complex. În primul rând, de ce  România? Este vorba despre poziționarea țării în general, capacitatea de a genera ușor interes. Apoi, un investitor va întreba colegi care au investit, recomandarile sunt foarte importante. In momentul in care un investitor se decide într-adevăr să vină să exploreze tara in care doreste sa investeasca, administrația trebuie să se ocupe de el. În România avem orașe și regiuni care sunt foarte active, care nu așteaptă până face Bucureștiul o mișcare sau pana decide ceva. Dacă vine cineva să vadă parcurile industriale, de exemplu, acesta trebuie atras si interesat, trebuie să-i fie comunicate avantajele, cu mici laude, dar nu foarte mult pentru că desigur el va studia și alte țări. Ceea ce caută investitorii, pentru că ei fac o investiție nu pe termen scurt ci pentru 20 de ani, este stabilitatea. Cele mai rele lucruri care îi sperie pe investitori sunt schimbările dese ale legislației sau ale taxelor. Poți pune chiar taxe mari, dar dacă admiți și comunici că vor fi taxe mari pentru următorii 20 de ani, ei își vor face calculele și decid dacă pot reuși. Dacă îi spui ca anul  acesta ai un anumit nivel al taxelor, iar anul viitor nu știm ce va fi, este foarte rău. Este foarte important pentru dezvoltarea unei structuri adminsitrative care să atragă investiții, să poți oferi o anumită siguranță și predictibilitate potențialilor investitori. Acesta este cel mai important mesaj și cred că prin desemnarea cuiva care să dezvolte un departament, chiar dacă ulterior vor fi schimbări, se da un semnal de stabilitate pe termen lung a acestei structuri.
Există un impuls al unor oameni de afaceri români să se extindă și la nivel internațional. Ce tip de afaceri ar avea succes în Belgia?
Sunt bineveniți, aveți foarte multe afaceri mici care se dezvoltă in Belgia, de origine română. Există și  mulți români care merg să lucreze în Belgia, se stabilesc și încep acolo mici afaceri. Am avut și o misiune pentru construcții și unul din membri acelei delegații de afaceri este un român, mulți români lucrează în domeniul construcțiilor. Așadar se întâmplă lucruri. Ceea ce e firav în afacerile românești este capitalul, vedem că multe investiții în România vin din străinătate deoarece este o raritate capitalul românesc , dar afacerile pe care le vom vedea în Belgia sunt mai mici, poate IMM-uri, bazate pe comunicarea bilaterală pe care o avem inca din anii de după Revoluție. Există câteva sectoare în care România poate contribui semnificativ, de exemplu în IT.
BEROBA se dezvoltă și își diversifică activitățile. Cât de strânsă este legătura cu liderii de business din România, ce tip de evenimente veți susține, cum a fost la Săptămâna Belgiană 2016?
Voi sprijini cât voi putea BEROBA pentru că este o asociație de afaceri, sunt foarte liberi, și eu sprijin să se facă  mult networking. Și membrii BEORBA vor să cunoască cât mai mulți oameni din domenii diferite, sunt foarte deschiși către contacte din România. În managementul BEROBA sunt oameni care sunt de mult timp aici și cunosc țara foarte bine, îmi dau sfaturi pentru că ei știu țara mai bine decât mine. Acesta este avantajul major, esența este să cunoască cât mai mulți oameni de afaceri cu putință, nu este despre a promova Belgia.  Obiectivul principal este să ai cât mai multe contacte pentru a-ți oferi serviciile să rezolvi problemele unui alt om de afaceri.  De fiecare dată când vine o delgație și au o întrebare vor merge către BEROBA pentru că acolo sunt oameni cu experiență, dar e mai mult vorba despre comunicare, nu despre promovare. Anul acesta am fost pentru prima dată la Belgian Week, am scurtat puțin programul activităților, am folosit mâncarea ca temă pentru a dezvolta afaceri în sectorul alimentar, au fost mulți exportatori și producători care au luat parte la eveniment. Cred că Saptamana belgiana 2016  a fost un succes, dar desigur mereu putem face mai mult.  Există o sucursala a BEROBA  la Cluj, probabil vor mai fi evenimente în această parte a țării. Sonaca va deschide în octombrie investiția sa la Cluj și cred că va fi un eveniment care nu va trece neobservat.
Ce vă îngrijorează și ce vă entuziasmează în conexiune cu alegerile din acest an și noile autorități locale și centrale care vor gestiona programe viitoare?
Nu pot compara pentru nu am cunoscut oamenii care au făcut parte din vechiul Guvern, insa am văzut în această perioadă perspectiva mediului de business. Sincer,  în anii ‘90 am avut oameni de afaceri aici care actionau precum cowboyii în Vestul Sălbatic, intr-un context in care regulile și legile nu erau foarte clare, erau interpretabile. Acești oameni de afaceri trebuie să se schimbe, sau chiar s-au mai schimbat, România a devenit membru al UE, este mai bine condusă, administrația devine tot mai eficientă și oamenii din România nu vor mai accepta în continuare ceea s-a întâmplat după Revoluție sau acum câțiva ani. Felul de a administra țara s-a schimbat, și cred că următoarele alegeri, oamenii care vor veni la putere vor realiza că populația deține puterea, mai ales ca membri ai UE. Populația a înțeles și va determina un sistem mai modern și responsabil de a conduce țara. Nu spun că în anumite părți sau sectorare România nu a fost manageriată bine, dar în general merge mai bine în termeni adminstrativi, de exemplu alegerea președintelui a fost un exemplu ilustrativ pentru modul în care românii își dorec ca țara să fie condusă.  Nu este doar despre democrație ci și despre ‚good governance’.
Ce caracterizează omul, poate dincolo de rolul oficial, cum ar trebui să vă perceapă mediul politic / administrativ, oamenii de afaceri?
Pentru că am călătorit foarte mult sunt multe sporturi pe care le-am practicat, dar nu le voi putea practica si aici. Sunt un navigator, însa in București îmi va fi dificil. Am jucat hochei de iarbă, iarasi ceva ce nu se joacă aici. In orice caz trebui sa admit ca îmbătrânesc ușor pentru astfel de sporturi.  De altfel, pot spune ca sunt pasionat de arta. De exemplu, in România exista un adevarat centru de artă contemporană (Fabrica de Pensule, Cluj, n.r.), care este cunoscut mai bine în exterior decât în tara. Și in București există o activitate intensa in domeniul artei contemporane, dar trebuie căutată, sunt foarte mulți tineri care sunt implicați și îmi place să urmăresc aceste proiecte, este ceva ce îi place și soției mele. Îmi mai plac jazz-ul, muzica clasică, dar nu cânt la vreun instrument, doar sunt ascultător. Totusi, prefer artele vizuale.
Și apoi, ceva foarte important pentru serviciul diplomatic, aceasta este pentru Belgia una dintre foarte puținele țări și cu siguranță singura din UE unde avem o diplomație cu raport personal – “people to people”. Avem încă multă bunăvoință din Belgia către România, încă de la Revoluție , avem încă multe proiecte bazate pe voluntariat în mediul rural, în comunități din țară. Și aceasta este o parte foarte caldă a diplomației: prietenia belgiano – română dateaza de mulți ani; oameni care se ajută în proiecte sociale precum tratament medical pentru toți oamenii la domiciliu, nu la spital, avem brigăzile de pompieri care își oferă mașinile către formațiile voluntare dar nu la nivel central, ci în diverse comunități din țară. acestea sunt pentru un diplomat relațiile bilaterale pe care Einsenhower, pe când era președinte, le-a instituit ca programul „People to People”. În aceste procese nu sunt oficiali guvernamentali, ci oamenii care cunosc nevoile altor oameni și susțin diferite proiecte. De exemplu omologul meu, Ștefan Alexandru – Tinca (Ambasador în Regatul Belgiei între 2012 -2016, n.r.), acum Secretar de stat pentru politica de apărare și planificare în MapN,  a făcut o treabă foarte bună în Belgia cu aceste comunități locale cu legături care nu se văd în media sau la nivel oficial, dar sunt activități reale care influențează viața unor familii și acestea sunt foarte frumoase.

Related posts

CSR Overview 2018 – o retrospectivă despre responsabilitatea socială și practicile de sustenabilitate în România

redactia

Raport Imoteca: 630 de unități locative vândute în 2017  

Ionut Oprea

Sibiu is paving the way for the “jobs of the future”, through a dual education system and a dynamic university environment

Stefana Muresan

Leave a Comment