Foto credit: Cristina Gânj (Bristena)
Să auzi cel puțin de la un turist român sau din oricare altă țară că Tîrgu Mureș este un oraș special, cu un stil inconfundabil ori că este, poate, cel mai frumos oraș al Transilvaniei, reprezintă un fapt aproape cotidian. Istoria a creat un peisaj urban unic, cu o fizionomie proprie, aceasta fiind șansa valorificării unui patrimoniu de cultură și civilizație reprezentativ pentru spiritualitatea europeană.
Istoria recentă a Tîrgu Mureșului a fost umbrită de conflictul din martie 1990 și a lăsat urme adânci în mentalul colectiv. La 25 de ani de la momentul martie 1990, 70% dintre localnici consideră că Tîrgu Mureșul nu mai are probleme interetnice, iar 80% spun că, indiferent dacă sunt români, maghiari sau țigani, simt că au drepturi egale și că nu sunt discriminați (sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, iunie 2015).
Însă, același sondaj indică faptul că 17,3% dintre locuitorii orașului consideră că românii și maghiarii trăiesc în comunități separate.
Este, așadar, timpul unei reinventări și a unui plan de (re)generare urbană.
Primarul municipiului Tîrgu Mureș, Dorin Florea:
“Eram prefectul județului Mureș când am făcut primul pas în proiectul reconcilierii româno-maghiare, după conflictele din martie 1990. Am inițiat atunci, la Tîrgu Mureș, o întâlnire între Președinții României și Ungariei. În anii ce au urmat, am creat proiecte de infrastructură în beneficiul tuturor locuitorilor orașului, ceea ce îi face pe mulți să spună că avem unul dintre cele mai frumoase orașe din România.
Dar, dincolo de acestea, am realizat că cel mai important liant de comunicare între oameni este cultura și de aceea am promovat sloganul orașului <
În proiectul Capitală Europeană a Culturii 2021, Tîrgu Mureșul beneficiază de susținerea Sighișoarei și a orașului Sovata.
Sighișoara, „Bijuteria medievală a României”, aflată la 60 de kilometri de Tîrgu Mureș este singura cetate medievală locuită din sud estul Europei. Orașul se mândrește, de asemenea, cu singurul centru istoric din lume inclus în patrimoniul mondial UNESCO. S-a recunoscut astfel valoarea de unicitate, autenticitate și mărturie remarcabilă a vechiului burg german, aflat multă vreme la intersecția a două lumi medievale, aparent asemănătoare dar totuși diferite.
Viceprimarul municipiului Sighișoara, Ionel Gavrilă:
“În Sighişoara, copiii noștri au posibilitatea de a studia în trei limbi: română, germană şi maghiară. Sunt reprezentate toate cultele religioase recunoscute oficial la nivel naţional. Patrimoniul cultural material, respectiv întregul sit arhitectonic, integrat din 1999 în patrimoniul UNESCO, este reprezentativ pentru Evul Mediu european şi românesc, fapt ce valorizează prezentul şi îi conferă un caracter unic.
Acest lucru a înscris Sighișoara pe harta celor mai vizitate obiective turistice din România. Situl istoric este binecunoscut, însă pentru valorizarea patrimoniului material şi imaterial al Sighişoarei, este nevoie de generarea unor proiecte culturale. De aceea candidăm, alături de Tîrgu Mureș, la titlul de Capitală Europeană a Culturii”.
Sovata a apărut pe harta celor mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice din lume acum 165 de ani, deși a fost menționată pentru prima dată ca loc tămăduitor încă din 1597. Este unică în Europa, datorită lacului salin helioterm Ursu. Sovata este exemplul cel mai bun de regenerare: dacă după Revoluția din 1989 ajunsese o ruină, stațiunea a renăscut și acum este plină de turiști străini.
Primarul orașului Sovata, Péter Ferenc:
“Sovata este o stațiune cu sezon permanent, menționată ca loc tămăduitor încă din secolul al XI-lea. Faptul că județul Mureș se află pe locul 4 în țară ca număr de turiști sosiți, este datorat în bună măsură și orașului nostru, unde anual vin la odihnă și tratament peste 100.000 de turiști din România și din străinătate.
La Sovata, orașul unde maghiarii sunt în procent de aproape 90%, se spune că întâlnești cele mai ospitaliere gazde, indiferent de limba pe care o vorbești. Candidăm alături de Tîrgu Mureș la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru a dovedi că tradițiile și obiceiurile zonei sunt mijloace de comunicare și apropiere între oameni și nicidecum un motiv de separare a acestora”.
Datorită Sighișoarei și Sovatei, județul Mureș a urcat, în numai patru ani, de pe locul 8 pe locul 4 în România la număr de turiști, cu 410.904 sosiri în 2014. Mureșul este depășit în acest clasament doar de București – Capitala României, Constanța – oraș aflat pe litoralul Mării Negre și Brașov – recunoscut pentru cadrul natural deosebit, oferit de Munții Carpați.
Conceptul de candidatură a Tîrgu Mureșului pleacă de la premisa că orașul este un organism viu și creativ, ce își așteaptă momentul potrivit ca să se dezvăluie: anul 2021 – Capitală Europeană a Culturii.
Orașul va deveni locul în care oameni ai locului sau cetățeni ai Europei vor învăța, experimentând diversitatea. În Tîrgu Mureș înveți că Europa nu este o idee. Europa e ceea ce învățăm să facem unul de la celălalt.
Sloganul campaniei de comunicare a conceptului, “Făcut în Tîrgu Mureș” are menirea de a ilustra activitățile culturale pe care europenii le vor învăța pe viu, de la tîrgumureșeni.
“Inspirați de modelul de excelență pe care orașul l-a oferit în medicină prin SMURD, Universitatea de Medicină și secția de cardiologie a Spitalului Județean, ne-am dat seama că se poate atinge același nivel de top și în domeniul culturii.
Cea mai mare bogăție a Tîrgu Mureșului sunt oamenii și așa ne-a venit ideea de a-i implica pentru a oferi vizitatorilor o experiență unică, aceea de a învăța cultura direct din comunitățile locului”, a spus Dana Pascu, senior strategic planner la GMP Advertising.
Nucleul programului artistic Tîrgu Mureș 2021 este „TM. Făcut în Tîrgu Mureș”, care definește conceptul de candidatură, abreviază numelui orașului (TM simbolizează și “marca înregistrată”, tușa unică și forma specială pe care orașul o deține în raport cu alte centre urbane) și îi prezintă avantajul competitiv, respectiv acela pol de învățare, dezvoltare și măiestrie.
Președintele Consiliului Județean Mureș, Ciprian Dobre:
“În 2013, când am organizat Centenarul Palatului Culturii din Tîrgu Mureș, spuneam că, după 100 de ani, le suntem datori celor care l-au construit cu un proiect cultural de recunoștință. Tot atunci, adăugam că le suntem datori și generațiilor de peste încă 100 de ani cu o faptă pe măsură.
De aceea, în ultimii doi ani, am construit cel mai important proiect al județului Mureș – candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii. A fost cel mai evident mesaj de unitate din ultimii 25 de ani. Fără excepție, partidele politice, organizațiile minorităților naționale și oamenii de cultură din zona publică și neguvernamentală au agreat și au susținut, încă din prima clipă, această inițiativă.
A fost o lecție de respect față de valorile noastre tradiționale și o dovadă de conștientizare a apartenenței la valorile europene”.
Dosarul de candidatură va fi depus oficial pe 10 octombrie 2015, perioada de jurizare urmând sa aibă loc în două etape: o preselecție, în decembrie 2015, și selecția finală, în septembrie 2016.
