Importate Opinii

Exemplul Australiei. Pasul de la aborigeni la lider în Cercetare

1770, Aprilie. Exploratorul James Cook se apropia de o coastă necunoscută în sudul Pacificului – Australia – și își nota în jurnal: ”Și m-am apropiat mult de țărm ca să pot distinge oamenii de pe mal, care păreau de o culoare foarte închisă sau neagră, dar nu aș putea spune dacă aceasta e culoarea reală a pielii lor sau a hainelor pe care le poartă”. Erau aborigenii, o populație care trăia încă în neolitic, agitând bețe și amenințând cu pietre.

 

2016, Iulie. La o distanță de numai 246 de ani – nimic la scara timpului – “exploratorii” de la Energy Mirror of Romania coboară din uriașul avion al Qatar Airways pe modernul aeroport al superbului Sydney, cu misiunea de a participa la Energy Future Conference and Exhibitions, un eveniment unde se poate decide viitorul energetic al Planetei.


Cum a reușit o națiune atât de tânără, formată inițial din pușcăriași britanici, izolați de Coroană la capătul lumii, să evolueze atât de mult în decurs de câteva generații?

 

Desigur, răspunsul poate fi foarte complex și stă la latitudinea istoricilor, antropologilor, economiștilor etc. Simplist, Australia – o țară cu 23 milioane locuitori, cât avea și România  acum două decenii – este un teritoriu cu resurse naturale uriașe și a știut să profite de acest lucru într-un ritm foarte alert. Dar acest atu nu ar fi însemnat nimic fără investiții inteligente – ale statului și private – în Educație și Cercetare. În jurul acestor coordonate s-a petrecut explozia demografică și economică a Australiei.

 

Astăzi, Australia are 5 universități cotate în Top 50 la nivel mondial și 21 în Top 400.

Spre comparație, prima universitate românească, Babeș-Bolyai din Cluj, a prins în 2015 locul 501.

Fără îndoială – o recunosc și universitarii australieni cu care echipa Energy Mirror of Romania a discutat –  Educația a fost sistemul de propulsie al Australiei în ultimul secol. Și nu atât Educația generalistă, ci Cercetarea și Inovarea.

 

Peste 50 de institute și sute de centre de cercetare, de stat sau private, funcționează în Australia, asigurând economiei locale și mondiale produse, aplicații, invenții, soluții concrete menite să ducă lucrurile mereu cu un pas mai în față. O linie directă – o comunicare continuă – funcționează între aceste entități de cercetare, cercetători și mediul privat – industrii -, de unde în general vin comenzi și contracte. Nu există cercetare de dragul cercetării, totul are o aplicabilitate directă, imediată. Cercetătorul nu așteaptă de la stat sau din partea universității finanțarea proiectului său, ci aleargă înspre mediul privat și își caută singur finanțare. Companiile interesate de acel proiect – aplicabil business-ului lor – susțin financiar cercetarea respectivă. Sistemul acesta aduce beneficii tuturor: compania va beneficia de rezultatele cercetării, cercetătorul are bugetul asigurat, mai mult, poate lua și un comision de succes din finanțarea atrasă, universitatea își împlinește menirea și își sporește prestigiul, atrăgând noi și noi studenți, statul australian este fericit că dezvoltarea economică merge într-un ritm care nu ține cont de crizele și recesiunile din alte părți ale lumii.

 

Pare simplu. De ce acest sistem, desigur, la o altă scară, adaptat, nu poate fi îmbrățișat și de România, să spunem? Poate un an a trecut de când doi rectori ai două universități clujene – ambele avându-și obârșia cam pe vremea când urmașii lui James Cook împingeau aborigenii în deșert colonizând coastele Australiei – ne mărturiseau că “din păcate, rezultatele cercetărilor noastre nu sunt vânate și susținute de industrie, de mediul privat”.

 

După contemplarea timp de 4 zile a ceea ce înseamnă Cercetare în Australia, ne este clar că universitarii clujeni își doreau doar să fie publicați într-o revistă de specialitate nu să fie căutați și plătiți de către industrie. Majoritatea cercetează ce vor ei, nu ce vrea piața. Nu poți cere finanțare unei companii private și să nu îi vinzi rezultatele muncii tale. Asta înseamnă economie fluidă, asta înseamnă ritm, asta înseamnă evoluție. Și iată, doar unul dintre motivele pentru care Australia – în numai 246 de ani – a trecut de la aborigeni și pușcăriași în liga celor mai dezvoltate țări din lume. Alături de SUA, care și ele au împlinit pe 4 iulie – doar – 240 de ani de existență.

Alo, Bătrânul Continent? România?

 

Alin BOLBOS

 

Related posts

Aeroportul Iași la Forumul Economic de la Cracovia

UMF70. Șapte decenii de prestigiu, performanță și profesionalism

Transilvania Business

Hotelul Radisson Blu din Braşov, finalizat în 2019; Grupul Rezidor analizează extinderea în Cluj şi Timişoara

Stefana Muresan

Provocari cheie pentru orase cu viitor

D-Link si Amazon Echo, Voice Power Control în Europa

Transilvania Business

ROMANIAN AGRIBUSINESS CONFERENCE

Transilvania Business

GTS Telecom, platforma cloud de 200 mii euro la Cluj Napoca

Poziționarea în mintea clienților

redactia

Noul Consiliu Director pentru Camera franceza de comert si industrie din Romania (CCIFER)

Stefana Muresan

S IMMO AG: Friedrich Wachernig’s management contract renewed

Pădurea de Mâine

redactia

”Starul” Daimler dă, din nou, lovitura din Vest: Cutii de viteză în opt trepte pentru Mercedes-Benz, produse în Sebeș

redactia

LOT zboara de la Chisinau

Transilvania Business

Peste 500 de femei in lumina reflectoarelor la The Woman

Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, 90 de ani de existență

E.ON a investit 650.000 EUR în sisteme de iluminat performante

Transilvania Business

MedLife investeşte 5 milioane de euro în Ungaria

redactia

Aeroportul International Avram Iancu Cluj – un secol de activitate aviatică si primul milion de pasageri în 2017

Stefana Muresan

Licitație deschisă pentru parcele în Parcul Industrial Bistrița Sud

Transilvania Business

Investitor maghiar, apropiat al premierului Ungariei, a cumpărat hotelul Dacia din Satu Mare

Stefana Muresan

BIAS 2016 – sambata 30 iulie

Orașul în care companiile private investesc peste un milion de euro pentru a-l face primul ”SMART City” din România

Stefana Muresan

Centrul Medical Cardiomed, premieră în cercetare

Transilvania Business

“Razboiul” pentru talente in HR

Transilvania Business

Leave a Comment