Eveniment Slider

VIDEO, FOTO: Transilvania Open 4 Business 2017 – Ce vor investitorii români şi străini

Revista economică Transilvania Business şi-a aniversat şapte ani de activitate miercuri, 14 decembrie, prin intermediul a două evenimente: conferinţa economică „Transilvania Open 4 Business 2017 – Ce vor investitorii români şi străini în 2017” şi Transilvania Business Masquerade Ball.
1-ag
Aurelian Grama: „Conferinţa este un început de drum”
Conferinţa „Transilvania Open 4 Business 2017 – Ce vor investitorii români şi străini în 2017” a fost organizată în prima parte a zilei, în sala „Rhapsody” din incinta Hotelului „Grand” din Târgu-Mureş, iar cei doi moderatori, Ioan Chiorean şi Ionuţ Oprea, au propus participanţilor patru mari teme de discuţie: „Agricultură – Cum trebuie să susţină statul fermierii şi activitatea lor?”, „Administraţie – Investiţiile în infrastructură – vitale pentru dezvoltare”, „Industrii – Cum şi cine creează forţa de muncă pentru industria românească?” şi „Sănătate – Cum ne păstrăm medicii în ţară?”.

„Vreau să vă invit la balul de diseară. Este extrem de important pentru noi să vă arătăm un singur lucru: ştim să ne distrăm aşa cum arată produsele. Uitaţi-vă la ele: nu există – şi fără glumă – nicio redacţie din Transilvania din Muntenia sau Moldova care să scoată atâtea produse valoroase, naţionale, internaţionale, şi respectul nostru vine din această invitaţie. Conferinţa este un început de drum, intrăm pe această piaţă după ce acum cinci ani de zile tot aici, la Grand, s-au întâlnit undeva la 150 de oameni care spre dimineaţă, vreo 20-30, s-au constituit în două echipe. Şi cred că acest subiect este actual şi astăzi: de ce un euro investit în Europa nu este egal cu un euro investit din România, de ce un dolar american are o altă valoare dacă este investit de un alt cetăţean decât români”, a spus, în deschiderea conferinţei, Aurelian Grama, directorul-fondator al publicaţiei Transilvania Business.
6
Consiliu consultativ al firmelor
Aflat în sala „Rhapsody” în calitate de invitat, Claudiu Maior, consilierul personal al primarului municipiului Târgu-Mureş, a ţinut să se adreseze audienţei, prilej cu care a transmis felicitări echipei Transilvania Business şi a anunţat că municipalitatea a iniţiat un Consiliu consultativ al firmelor, care are obiectivul de a propune administraţiei publice locale idei de dezvoltare. „Am discutat cu domnul primar Dorin Florea să facem la nivel de Târgu-Mureş un Consiliu consultativ cu primele 25 de firme care, bineînţeles, îşi plătesc impozitele la zi, care au cei mai mulţi angajaţi. Vor fi o serie de criterii pe care vom merge, iar primele 25 astfel de firme se vor întâlni o dată sau de două ori pe lună şi vor veni cu idei de promovare în ceea ce înseamnă dezvoltarea în Târgu-Mureş. Cred că va fi de bun augur pentru că, până la urmă, consilierii locali nu vor mai avea ce face şi vor încerca să susţină mediul privat, pentru că motorul României şi al Târgu-Mureşului vor fi privaţii. Dacă nu înţelegem lucrul acesta, atunci nu vom putea face nimic. În urma discuţiilor avute cu domnul primar ne-am tot gândit cum am putea să îi responsabilizăm pe membrii Consiliului Local, pentru că în momentul în care vrei să te extinzi, găsesc o problemă, la fel şi la construirea de parcări sub centrul oraşului sau la drumurile de legătură”, a afirmat Claudiu Maior.
1-am
Poveştile de succes, apreciate de Andrei Moscviciov
Echipa revistei Transilvania Business a fost felicitată de omul de afaceri Andrei Moscviciov pentru „încăpăţânarea cu care încearcă să armonizeze mediul de business din judeţul Mureş.” De asemenea, Andrei Moscviciov a mai spus că perseverenţa jurnaliştilor de la Transilvania Business este o dovadă că aceştia „ţin foarte mult la mediul de afaceri şi la oraşul nostru” şi a mărturisit că apreciază poveştile de succes prezentate de-a lungul anilor în paginile publicaţiei. „Acum, după 25 de ani, mediul de afaceri în sfârşit a devansat societatea în care trăieşte şi inclusiv prin limbajul pe care îl foloseşte este alături de mediul academic un fanion şi un factor de progres în societate. Desigur, poveştile de succes sunt o motivaţie pentru toţi cei care doresc să înceapă o activitate economică”, a subliniat Andrei Moscviciov.
Mulţumiri partenerilor
Conferinţa „Transilvania Open 4 Business 2017 – Ce vor investitorii români şi străini în 2017” a fost organizată cu sprijinul următorilor parteneri: Daw Bența – Caparol, IRUM Reghin, Borsec, Joma România, Aquaserv, Hirschmann România, Centrul de evenimente RAB, Hidroconstrucția, Leco Impex, Cardiomed, Cis Gaz, Dafcochim, Jidvei, Fomco Group, Villa Vinea, Azomureș, Durkopp Adler, Herlitz România, Grand Hotel, Automobile Bavaria BMV, G&M Internaţional Instalaţii, Lasprom, Valpet Astor, Eco Fruct, Aages, Conimur, Primex Mureș, Gedeon Richter România, Darina, Clini Lab, Farel, Geadina Trans, Liliac, Arena Hotel, Nordenlor, Profireklam, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureș, Primăria Oraşului Luduș, Primăria Sânpaul, Camera de Comerţ şi Industrie Mureş.

Partenerii media ai celor două manifestări sunt: Ardeal TV, DAReghin TV, Radio România Târgu-Mureș, Ştii TV, TVR Târgu-Mureș, TTM, Kiss FM, Zi de Zi şi Ziarul de Mureş.
Vom reveni, în numerele viitoare ale cotidianului Zi de Zi, cu articole ample despre prezentările speakerilor.
caseta-1-daniela-lupei
Importanţa PNDR
“Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 se concentrează pe un număr mai restrâns de măsuri faţă de PNDR 2007-2014, şi beneficiază de o alocare financiară de 8.128.000 de euro pentru perioada 2014-2020. Am concluzionat faptul că succesul programului derulat în perioada 2007-2014 constă în colaborarea dintre autorităţi şi beneficiari. Altfel spus, ne dorim ca în perioada 2014-2020 să fim priviţi ca nişte parteneri în acest proces al absorbţiei fondurilor europene, cum de altfel şi suntem. O altă concluzie o reprezintă necesitatea conştientizării de către beneficiari a dimensionării corecte a proiectelor, în sensul de a nu le supradimensiona deoarece acestea necesită o cofinanţare privată care este necesar să fie asigurată de beneficiar. De asemenea, este important ca beneficiarii să realizeze un grafic realist în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor pe care şi le propun.”
Daniela Lupei, director, Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Mureş
caseta-2-aurel-nicu-bumb
Telemeaua de Ibăneşti, brand al Mureşului
„În 2010 am reuşit să facem prima asociaţie din România de promovare a produselor tradiţionale formată din trei comune, unde avem 850 de producători de lapte, care ne livrează nouă laptele, iar în 2011 am început cu caietul de sarcini pentru acest produs de origine cu denumire protejată la nivel european, Telemeaua de Ibăneşti. În 2013 s-a făcut certificarea denumirii de origine protejată la nivel naţional pe Telemeaua de Ibăneşti, în 2015 am trecut de ultima contestaţie la Bruxelles – am fost contestaţi de colegii greci – am reuşit cu mare greu să îi batem. Ne-a ajutat foarte mult domnul ministru Achim Irimescu şi am demonstrat că telemeaua s-a fabricat pe actualul teritoriu al României din 1018, când dacii şi romanii fabricau brânză pe care o transportau pe mare, sărată. Prin acesta am reuşit să demonstrăm că fabricăm acest produs din 1018. În acest an, în 13 martie, am primit certificare de produs cu denumire protejată la nivel european, fiind primul produs din România cu denumire de origine protejată. Prin obţinerea acestui brand european şi naţional suntem fericiţi că cei 850 de producători de lapte din zonă pot să îşi ridice banii la timp, laptele fiind una dintre principalele surse de venit lunar, la ţară.”
Aurel Nicu Bumb, Mirdatod, Telemeaua de Ibăneşti
caseta-3-anca-rus
Starea de bine a angajaţilor, esenţială
“Cea mai importantă resursă pe care o companie o are este resursa umană și trebuie să fim convinși că trebuie să investim cât mai mult într-un mediu de lucru care să ajute ca resursa umană să își atingă potențialul maxim de creativitate și de performanță. (…) Starea de bine a angajaților este esențială în zilele noastre. Modul în care un loc de muncă este conceput are un impact asupra stării de bine. (…) Sănătatea și starea de bine a oamenilor este în declin la nivel mondial, deși starea de bine a angajaților este benefică pentru un business și oferă un avantaj competitiv organizațiilor. Steelcase a realizat în America de Nord un sondaj privind locul de muncă. Ei au ajuns la concluzia că aproximativ 37% dintre angajați pierd până la 30 de minute pe zi confruntându-se cu un disconfort fizic. Organizațiile au motive serioase să se îngrijoreze pentru astfel de date, care considerăm că au o legătură strânsă cu productivitatea scăzută, cu creativitatea diminuată și cu costurile mai ridicate pentru asistență medicală. Senzorii noștri primesc 11 MB de informații pe secundă, dar noi putem procesa numai aproximativ 40 de biți, prin urmare, nu e de mirare că ne confruntăm cu o suprasolicitare a senzorilor. Rezultatul este reprezentat de blocaje mentale, de epuizare, care reduce posibilitatea oamenilor de a fi creativi și productivi. Aproximativ 300 de milioane de dolari se pierd anual din cauza mediilor stresante în care oamenii muncesc. Prin urmare, starea business-ului depinde de starea de sănătate a angajaților.”
Anca Rus, project director Transylvania Area, Corporate Office Solutions
caseta-4-emanoil-viciu
Lecţia lui Emanoil Viciu
“În afaceri, dacă nu respecţi unul din principiile de bază, “dacă nu creşti, pleacă”, atunci rişti ca încet-încet afacerea ta să moară sau să stagneze, să devină banală. Plecând de la acest principiu, tot timpul am mers pe ideea creşterii, pe ideea performanţei. În 92 am făcut a doua firmă mixtă, de tip SA, din România. O firmă din Ungaria atunci, mai performantă decât noi, de la care am absorbit o parte din tehnologie, şi care ne-a ajutat în primul salt pe care l-a făcut Teraplast din punct de vedere al conceptului de tehnologie nouă. Bineînţeles că numai după doi ani depăşisem deja firma din Ungaria, eram mult deasupra lor şi devenisem de fapt noi exportatori de tehnologie. În 95, am făcut poate pasul cel mai important, pe acelaşi principiu de creştere. Am cumpărat o fabrică din Italia. Am luat un credit de 2,5 milioane de mărci şi noi nu aveam în toate buzunarele noastre nici 500.000. A fost o provocare, am slăbit 5 kilograme la semnarea contractului, dar a fost şi o reuşită, pentru că am devenit cei mai mari producători de produse de mase plastice din ţară de la acea dată şi Siemens când a venit în ţară ne-a dat un contract pe 3 ani, astfel încât în 3 ani am pltit fabrica şi am devenit proprietari pe cea mai mare fabrică de ţevi de mase plastice din România. Cred că acesta a fost pasul decisiv, provocarea, curajul, nebunia de a cumpăra o fabrică de afară.”
Emanoil Viciu, antreprenor, acţionar Teraplast Group
caseta-5-traian-virgil-roman
Exemplul Hirschmann România
“Nu vin în faţa dumneavoastră cu un produs străin, în sensul că chiar dacă compania noastră aparţine unui grup din Austria, ceea ce o să vă prezint în continuare a fost dezvoltat în România de către echipa de management de aici, în anii 2007-2008, atunci când o companie din Austria a dorit să îşi extindă linia de producţie într-o ţară cu costuri reduse, ceea ce practic reprezenta România în 2007. Care au fost beneficiile implementării unui astfel de sistem? Care a fost necesitatea? Să nu uităm că 2007-2008-2009 au reprezentat ani de criză pentru Europa şi în acei ani de criză compania noastră – cel puţin în România – a continuat să facă angajări, deşi în alte industrii se reducea numărul de personal, pentru că foarte mulţi au înţeles că reducerea sau o perioadă de criză reprezintă să taie tot ce înseamnă dezvoltare, să reducă tot ce înseamnă progres. Sper că produsul pe care l-am dezvoltat noi aici, în România, mă refer la acest sistem de management care în momentul de faţă stă la baza sistemelor de producţie pe care compania din Austria le-a deschis în Mexic, în Maroc şi în China. Prezentarea face parte dintr-un manual de instruire care eeste utilizat pentru toţi angajaţii, începând de la personalul direct şi indirect. E nevoie în principal să ai o viziune. Compania din Austria a venit către noi doar cu ce trebuie să facem: trebuie să realizăm cablaje a un cost redus. Nu e suficient să mobilizezi oamenii. Ai nevoie de o viziune şi de o misiune pentru aceasta. Şi viziunea noastră, a echipei din România, a fost să fim cei mai buni din grup, să fim un model de afaceri atât pentru zonă, cât şi pentru cei din afară.”
Traian Virgil Roman, director general Hirschmann România
caseta-6-felix-arion
AgroTransilvania Cluster, model de urmat
“Clusterul, ca şi orice formă de asociere, în cazul nostru este practic un ONG, este o asociaţia profesională prin care mai multe entităţi – în momentul de faţă am depăşit 65 de membri în situaţia în care am pornit cu 20 – s-au reunit pentru a avea un singur scop comun, iar acest scop comun era dezvoltarea sectorului agro-alimentar în Cluj. Cei care activaţi în domeniul agro-alimentar ştiţi foarte bine că cetăţenii mâncau foarte mult din străinătate. Şi sigur, dăm tot timpul ba pe cei de la Guvern, ba pe cei de la supermarketuri. Îmi pare rău, daţi vina pe dumneavoastră! Cine le cumpără? Nu le cumpără nici Guvernul, nu le cumpără nici supermarketul! Noi le cumpărăm! Din acest punct de vedere, sigur că ar trebui în primul rând să ne uităm la noi, la iniţiativa Consiliului Judeţean Cluj, în 2013 a fost creat acest cluster şi mi s-a încredinţat conducerea lui, cu rugămintea – cu ghilimele, desigur – ca produsele locale să se regăsească pe rafturile din supermarketurile din Cluj. Am reuşit practic ca în aceşti ani de când am pornit de la Cluj să extindem zona de influenţă pe întreaga zonă de nord-vest, ne-a crescut foarte mult vizibilitatea şi sigur vizibilitatea aceasta a pornit de la faptul că am făcut lucruri concrete. Noi am reuşit practic ca într-un an de zile şi ceva să creăm tot lanţul de valoare de care aveam nevoie. De la furnizorii de inputuri până efectiv la magazine şi avem magazinele proprii, magazinele unor membri de-ai noştri. Este şi o bancă, evident singura bancă cu capital majoritar românesc, avem şi o televiziune care este alături de noi.”
Felix Arion, manager general, AgroTransilvania Cluster
caseta-7-leonard-azamfirei
UMF, universitate antreprenorială
“Prezentarea mea e legată de o problemă fundamentală care este la ora actuală, şi anume despre migraţia medicilor. Ce oferă Târgu-Mureşul medicinei şi medicina Târgu-Mureşului este o întrebare cu un răspuns foarte delicat. Şi eu aştept răspunsul la întrebarea aceasta, pe jumătate ştiu răspunsul, ce oferă medicina şi Universitatea oraşului, ce oferă oraşul Universităţii, încă mai caut dar sunt un om răbdător până la un punct. Abordarea mea este un pic diferită, deoarece eu cred în conceptul de universitate antreprenorială. Poate pare la prima vedere o asociere inedită, dar este un concept modern, o universitate care stă pe propriile ei picioare, şi financiar şi organizatoric trebuie să aibă nişte mecanisme de funcţionare eficiente, astfel încât să nu aştepte şi să întindă mâna la alţii, decât pentru parteneriate şi nu în ipostaza celui care cere, şi niciodată nu-i ajunge cât primeşte. Cred că UMF Târgu-Mureş este în acst moment într-o asemenea ipostază în care trebuie să fie percepută şi de alţii, ca partener serios şi cu o putere din toate punctele de vedere. Cred că până la urmă orientarea noastră din ultimii ani spre zonele exterioare judeţului şi ţării a început să dea roade.”
Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rector, UMF Târgu-Mureș
caseta-8-nagy-elod-erno
Reforma Sănătăţii şi medicii
“Cum spunea şi domnul rector Leonard Azamfirei, pe lângă salariile poate mai puţin atractive din domeniul medical din ţara noastră contribuie şi condiţiile de lucru uneori discutabile în rata înaltă de abandonare a specialiştilor din sector. Nu doresc să vorbesc astăzi despre salarii, deoarece e o temă mult prea preferată de politicieni, însă poate ar trebui să menţionez câteva aspecte legate de creşterea nivelului de prestări servicii în medicina actuală şi poate în medicina mureşeană. În primul rând, consider că mediul universitar şi mediul spitalicesc într-un centru universitar nu se pot separa şi în ciuda faptului că se fac şi s-au făcut amendamente la Legea 95, pentru reforma din domeniul sănătăţii, aceste amendamente ar trebui să aibă în vizor practic păstrarea unor influenţe şi unor domenii ale universităţii în formarea şi în actul medical. Un manager dintr-un spital important, mare, trebuie să aibă în vedere ca secţiile universitare să aibă un număr suficient de profesori, conferenţiari, practic care asigură nivelul de formare zi de zi în unitatea respectivă. Pot să spun că unităţile spitaliceşti, clinicile, compartimentele, secţiile universitare şi neuniversitare au practic prestări servicii la un nivel neuniform, pentru că există unităţi care dispun de tehnici de vârf, care au realizări deosebite, care dispun de un personal în număr suficient, însă există şi alte unităţi care au condiţii mai puţin satisfăcătoare. Pe de altă parte, pot să spun că resursele actuale care ne stau la dispoziţie nu sunt folosite în mod satisfăcător întotdeauna, pentru că nivelul şi gradul de cunoştinţe nu se transferă întotdeauna corespunzător în actul medical.”
Conf. dr. Nagy Előd Ernő, prorector, UMF Târgu-Mureș
caseta-9-claudiu-puiac
Lobby pentru Centru de Excelenţă Medical
“Noi, medicii, practic trebuie să asigurăm calitatea vieţii şi să menţinem tinereţea. Pentru a obţine aceste lucruri, avem nevoie de mijloace. Unde putem să ne putem să ne desfăşurăm activitatea medicală pentru a asigura aceste performanţe ale actului medical? Într-un centru medical de excelenţă. Eu întotdeauna am susţinut că brandul municipiului Târgu-Mureş este Centrul Medical Târgu-Mureş. Din păcate, vă povestesc acum activitatea mea din cei doi ani şi jumătate de când sunt managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. Am trăit prima dată drama împăratului care a promis fiului nenăscut că îi asigură tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte dacă vine pe lume. Şi am participat la semnarea unui Memorandum în care aveam patru parteneri, Primăria municipiului Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean Mureş şi cele două universităţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş şi Universitatea “Petru Maior”, pentru crearea unui Centru de Excelenţă Medical în Târgu-Mureş. Dar din păcate, am trăit din nou basmul, şi Făt Frumos a luat-o pe Valea Plângerii, proiectul a eşuat din cauza unor obstacole şi economice, financiare şi legislative, dar pe de altă parte şi din cauza unor orgolii personale. Am mai trăit încă o dată drama împăratului şi Spitalul Regional de Urgenţă Târgu-Mureş a fost îngropat de acest aşa numit guvern tehnocrat, şi cu asta s-a dus din nou ideea Centrului de Excelenţă Medical din Târgu-Mureş. Şi atunci, pentru că roata n-am inventat-o eu, şi am luat aminte la ceea ce s-a întâmplat cu Fundaţia pentru SMURD, m-am gândit ca împreună cu comunităţile locale, împreună cu mediul de afaceri, să creem o fundaţie, ca atât din punct de vedere juridic şi din punct de vedere financiar şi legislativ să ne ajutăm să creem Centrul de Excelenţă Medicală Târgu-Mureş.”
Dr. Claudiu Puiac, manager, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureș
caseta-10-constantin-popa
Importanţa presei locale
“În ecosistemul pe care ni l-am imaginat noi, avem pe de o parte presa, iar pe de cealaltă parte business-ul local. Şi una şi alta sunt dependente de comunitatea locală. Busines-ul local trebuie să înveţe că presa, media, reprezintă singurul mod de a accesa comunitatea locală. Dacă investiţiile în publicitate îşi ating scopul, comunitatea locală este expusă la produsele, serviciile oferite de business-ul local atunci orice investiţie în publicitate se va transforma în investiţie în dezvoltarea afacerilor locale. O să vă prezint câteva argumente pe care le are presa locală. Începem cu consumul de media. Cum probabil ştiţi sau aţi urmărit, toată lumea vehiculează că internetul e consumat, tv-ul e consumat, presa tipărită mai puţin. Lucrurile stau cam aşa: se vede o tendinţă la nivel naţional că printul scade în consum iar internetul creşte, iar tv-ul şi radio-ul rămân constante. Dar tirajele ziarelor nu au scăzut atât de mult pe cât crede lumea. Cel puţin la nivel local faţă de 2008 încoace, perioadă în care a fost o criză economică din care sperăm că ne-am revenit, tirajele au ajuns la 75% din ce erau în 2008. De asemenea, din 2005 în 2015/2016, 44% din oamenii care citesc ziare caută informaţii despre zona în care locuiesc. Simt că un ziar ar trebui să le reprezinte cumva interesul. Dacă vreţi un argument faţă de publicaţiile naţionale, 38% cred că publicaţiile locale au un grad de credibilitate mai mare.”
Constantin Popa, director Audit şi Monitorizare, BRAT
Text: Alex TOTH, Ligia VORO, Teodora MÎNDRU, Alin ZAHARIE
Foto: Cristina GÎNJ (Bristena)
2
3
4
5
1-a
112
113
 
 
 

Related posts

Deloitte: Locuințele noi s-au scumpit în majoritatea statelor europene în 2019

Traian Dan

A fost inaugurat pasajul subteran de sub Bulevardul Magheru din Oradea

Traian Dan

Romgaz ar putea investi într-o centrală în cogenerare, la Oradea

Stefana Muresan

Street Food Festival Oradea se amână

Traian Dan

95 de călăreți din 15 țări participă la Transylvania Horse Show 2017!

Raluca Ursu

Protocol pentru drumul expres Arad – Oradea

Traian Dan

Imagini cu fotbaliști renumiți pe aleile Parcul dendrologic din municipiul Carei

Traian Dan

Allianz achiziționează 30% din E.ON Distribuție România

Ligia Voro

Conferinta Internationala de Business Diplomacy

Ionut Oprea

Conferința SMART Marketing: curajul de a fi diferit și de a inova într-un mediu de business tot mai competitiv

Stefana Muresan

Facturi pentru lotul Ungheni-Ogra, decontate de CNAIR

Stefana Muresan

Alu Menziken, angajări pentru viitoarea fabrică din Medieșul Aurit – investiție de 44 mil. euro

Stefana Muresan

Criza din piața muncii, resimțită din ce în ce mai puternic în Moldova. Discutăm despre soluții la Business Focus Iași 2019

Stefana Muresan

Adrian Ionel, director general: „Interesul major al UNIFARM a fost sănătatea medicilor și a pacienților din sistemul de sănătate românesc”

redactia

myhive, the address for business refined

Ionut Oprea

AROBS Transilvania Software achiziționează UCMS Group România, companie specializată în soluții HR

Stefana Muresan

Bucharest- skyline transformation 2025 | RUSTLER: Austria – Romania, 1936 – 2021 – The Journey continues…

Ionut Oprea

Dentotal își mută centrul de distribuție la ELI PARK 1

Papuc Irina

Călin Gălășeanu (ARPIM): ”România nu mai este considerată o piață foarte atractivă pentru organizatorii de studii clinice”

Stefana Muresan

Universitatea Tehnică din Cluj anunţă o nouă ediţie a Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii – PRO INVENT

Stefana Muresan

VINVEST 2019- Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice, ediția a XIV-a

Stefana Muresan

Parcarea de 460 de locuri din centrul Oradiei, aproape de darea în folosință

Traian Dan

Nokia, investitii de 73 milioane euro in activitatile telecom de la Timisoara

Stefana Muresan

FOTO: Cu ochii pe offshore, la FOREN 2018

Ligia Voro

1 comment

Retrospectiva 2016 | Feri Teglas Blog 5 January 2017 at 23:28

[…] participat apoi la conferinta Open 4 Business organizata de revista Transilvania Business si la Masquarde Ball, eveniment caritabil […]

Reply

Leave a Comment