Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) – Clubul Economic German Brașov se mândrește cu o frumoasă și bogată istorie în proiecte educaționale, sociale, de cercetare-inovare, culturale în România. Ne-a făcut o reală plăcere să îl descoasem pe Werner Braun, președintele DWK, despre începuturile clubului, proiectele derulate, proiecte și inițiative care sunt acum în creuzet, într-un interviu acordat Transilvania Business.
Clubul Economic German din Brașov (DWK) are deja o istorie bogată. Cum s-a înființat clubul? Ce idei forte v-au ghidat atunci când, împreună cu partenerii dumneavoastră, ați pus bazele DWK?
L-am înființat pentru a crea o platformă de comunicare, care să ne ofere posibilitatea de a purta discuții atât despre cum putem îmbunătăți mediul de afaceri, cât și despre ce proiecte putem dezvolta pentru oraș, pentru copiii care ar putea fi viitorii noștri angajați, pentru cei vârstnici. Firmele provenind din regiuni vorbitoare de limba germană nu doar că au avut intenția să clădească niște firme puternice, care să se dezvolte, au dorit și să participe și să se implice în viața socială a Brașovului, să ajute la dezvoltarea Brașovului. Noi am crezut că această asociație este un vehicul, o unealtă foarte bună pentru a fi dezvoltate asemenea proiecte. Un alt motiv foarte important a fost și integrarea expaților, destul de mulți pe atunci, pentru care a fost important să cunoască mai bine orașul Brașov, să cunoască mai bine cetățenii Brașovului.
Cum reușește DWK să fie liantul și promotorul unor relații economice solide între Brașov și diferiți investitori din țările aparținătoare culturii germane?
Acest lucru nu a funcționat foarte bine de la început, poate a trebuit să ne cunoaștem unii pe alții mai bine, poate a trebuit și să ne dovedim competențele. La început i-am adus împreună pe noii investitori cu investitorii care erau din aceeași branșă și erau de mai multă vreme aici, în sensul unui schimb de experiență care este extrem de valoros pentru cei care vin aici, pentru că eu sunt de părere, și mi-au confirmat-o cei 10 ani de zile de când sunt președintele Clubului Economic German și consiliem investitori, că, dacă faci totul bine și cunoști câteva particularități specifice fiecărei țări străine, atunci ai toate condițiile să îți ridici aici o afacere foarte prosperă. Dar este foarte important să ai partenerii buni, să încerci să înțelegi atât legislația din România, dar și cum funcționează lucrurile aici. În ultimii 10 ani, aproape toate firmele care au venit la noi în Club au avut o dezvoltare continuă, exceptând anii 2009-2010, ani de criză, dar nici aceștia nu i-au doborât, într-un an – doi au revenit în forță și sunt acum firme cu rezultate economice excelente pe plan european sau mondial.
Noi am încercat să ne îmbunătățim serviciile de consiliere pentru noii veniți, lucru care suntem convinși că l-am reușit, avem multe rezultate pozitive, nu numai în a consilia investitori, dar, în special, în a-i convinge să vină și să investească în Brașov. Ne-am străduit să facem și un pachet de servicii pentru IMM-uri, în special ne focusăm foarte tare să sprijinim IMM-urile, pentru că aceste firme au mai mare nevoie de ajutor când investesc într-o țară străină sau firmele autohtone când investesc într-un oraș nou. Avem un pachet complex pentru IMM-uri, care este împărțit pe diferite domenii – resurse umane, supplier pe orizontală etc. Cred că acestea sunt cele mai importante lucruri de care au nevoie investitorii străini, să îi ajutăm, să îi consiliem în alegerea locului în care investesc, în funcție de obiectul de activitate pe care îl au aceste firme.
Problema cea mai mare, cam peste tot în România, dar nu numai, este personalul calificat și aici noi trebuie să găsim soluții pentru acești investitori, dacă decid să investească în orașul nostru sau în județul nostru, să le asigurăm suficientă forță de muncă calificată. La fel este foarte important să îi ajutăm cu experiența noastră să își găsească furnizori pe orizontală pentru că și acest lucru are un impact foarte mare în activitatea de zi cu zi.
De asemenea, putem să îi consiliem în relațiile cu autoritățile locale, dar și naționale. Cam acestea sunt domeniile în care noi putem să acordăm ajutor foarte productiv firmelor care vor să investească în Brașov.
DWK – inițiator de proiecte pentru comunitate
Una dintre marile realizări ale DWK este înființarea și funcționarea Școlii Profesionale Germane Kronstadt, recunoscută la nivel național și chiar internațional, care este o încununare a eforturilor depuse de Club, răspunzând nevoilor companiilor de a avea acces la forță de muncă bine pregătită. Vă rog să ne faceți o prezentare mai detaliată a acestei școli.
Proiectul a fost inițiat de către membrii Clubului Economic German acum 6-7 ani. La început a fost muncă de informare, am strâns informații despre ce înseamnă o școală profesională după model dual german, cum o putem adapta, cine ne poate ajuta, pentru că nu suntem prestatori de servicii de învățământ. Am recunoscut încă de pe atunci că vom avea o mare cerere pentru personal calificat în zona Brașovului sau în zona orașelor mai puternic industrializate și de aceea am demarat acest proiect. A fost un proiect care a fost bazat, în primul rând, pe un parteneriat serios. Cheia succesului a fost, de fapt, parteneriatul între mediul economic, autoritățile publice locale, Inspectoratul Școlar Județean Brașov și Ministerul Educației. Fiind un proiect de pionierat, a avut și câteva faze mai dificile, în primul rând de acceptanță în rândul elevilor, părinților, populației, poate și a unor instituții, dar succesul ne-a arătat definitiv că acesta este drumul cel mai bun și este singurul drum prin care noi putem readuce meseria la valoarea pe care ar trebui să o aibă. De fapt este o alternativă viabilă pentru mulți tineri care nu vor să urmeze cursurile unei facultăți. Învățământul profesional este foarte important pentru tinerii noștri, iar noi îi ajutăm să își găsească un loc de muncă și să găsească o portiță de a face primii pași în cariera lor.
Cel puțin în zona Brașovului suntem acum în situația în care avem peste 600 de elevi la Școala Profesională Germană Kronstadt, avem o rată de absorbție a elevilor fantastică, de 98 %.
Suntem foarte motivați să răspundem când ni se cere ajutorul și expertiza, atât din partea autorităților locale cât și a grupărilor mediului economic pentru a realiza unități de învățământ dual și în alte orașe. Este foarte important ca acest învățământ dual să nu rămână doar un proiect de succes izolat sau poate câteva proiecte împrăștiate prin țară; aceste proiecte trebuie implementate în toată țara, pas cu pas, pentru că doar așa putem atrage investitori pe termen lung și putem face și din orașele mai puțin dezvoltate orașe prospere. Avem o colaborare foarte bună și cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice, ne bucurăm foarte mult și de ultima ordonanță de urgență care, la fel, vine în întâmpinarea noastră, am formulat mai multe modificări legislative care sunt foarte importante pentru ca noi să putem dezvolta mai bine acest sistem de învățământ profesional în toată țara. Sunt multe accente bune aici, dar mai sunt multe lucruri de schimbat. Trebuie clarificat, de exemplu, cine controlează atât actul de învățământ în școala profesională, dar și firmele care au voie să formeze tineri, cine controlează examinarea școlilor profesionale. Eu cred că regional trebuie să avem o instituție care coordonează și controlează paralel cu ISJ-ul acest act de învățământ, cum este și în Germania – Camera de Comerț și Camera Meșteșugurilor –, astfel încât aceste școli profesionale să funcționeze cât mai bine.
Ce alte proiecte au mai fost derulate sub egida DWK? Ce obiective ați avut în vedere atunci când le-ați inițiat? Cum apreciați rezultatele?
Unul dintre primele proiecte a fost un mic proiect de integrare a expaților în societatea brașoveană. Astfel am organizat un festival, pe care l-am denumit, la vremea aceea, Oktoberfest. Ne-am așteptat la prima ediție să avem între 1000 – 2000 de oaspeți la această mică petrecere, dar am avut surpriza de a avea în jur de 40.000 de oaspeți. Am văzut atunci că un asemenea festival este dorit, că Brașovul are nevoie de un festival, de o mare petrecere, timp în care, participanții pot să își lase grijile de zi cu zi acasă și să vină să bea o bere, să danseze, să se simtă bine. Această experiență ne-a motivat, am angajat personal calificat pentru a se ocupa în special de partea de gastronomie. Festivalul s-a dezvoltat tot mai mult, astfel încât a ajuns în acest an cel mai mare Oktoberfest din Sud-Estul Europei. Anul trecut am avut 300.000 de vizitatori. Am inițiat Oktoberfest și la Timișoara, cu mare succes, și la București. Îl vom organiza la Timișoara, cu siguranță, și anul viitor. Avem numeroase cereri și din alte orașe.
Oktoberfest este foarte important pentru Brașov și pentru celelalte orașe unde s-a organizat și din punct de vedere turistic. În timpul festivalului, a fost foarte greu să mai găsești o cameră de hotel în județ, ceea ce arată că atrage foarte mulți turiști externi, dar pentru noi, Clubul Economic German, componenta de relaționare, de business bonding, este mai importantă. Am reușit să aducem foarte multe firme la Oktoberfest, am organizat întâlniri, iar rezultatele sunt, cu fiecare an, mai bune, deci valoarea per ansamblu pentru oraș este foarte ridicată considerând și acest aspect.
Pentru a amplifica această componentă, am început de trei ani încoace să organizăm în paralel cu festivalul Oktoberfest expoziția Made in Brașov, care are drept componentă principală să arate turiștilor, dar și tinerilor noștri ce potențial economic are Brașovul. Am vrut să arătăm cu acest proiect că, în momentul de față, Brașovul oferă locuri de muncă la aceeași calitate, la aceleași standarde cum există în Germania, Statele Unite, Canada sau în alte țări foarte bine dezvoltate economic și cu potențial de dezvoltare în carieră. Anul acesta am construit o mașină din piese fabricate sau proiectate în totalitate în Brașov, mașina Made in Brașov, cu scopul de a arăta câtă tehnică, cât know-how există deja aici în domeniul automotive de top. Am definit sloganul expoziției – “Brașov, Cetatea high-tech” și nu cred că am exagerat; mă bucur să văd cum an de an ne consolidăm acest slogan pe plan internațional.
Alt proiect organizat de noi este Săptămâna de informare profesională Fit for Future pentru elevii de clasa a XI-a. Mergem în 12-13 licee și colegii tehnice și le oferim elevilor oportunitatea să vină să facă o săptămână de practică în firmele noastre și să experimenteze meseria la care visează. De asemenea îi învățăm ce înseamnă actul de aplicare pentru un job, cum scrii un CV, cum scrii o scrisoare de intenție, cum te comporți la un interviu, totul cu ajutorul specialiștilor noștri de HR.
În aceste vizite am făcut și un sondaj și una din întrebări a fost: “Ce planuri aveți pentru viitor?” și am rămas surprinși că 85 % din elevi au spus că vor să emigreze pentru că nu văd niciun viitor în România. Eu nu vreau să afirm că nu există niște probleme la care trebuie să găsim soluții, cu care ne luptăm, dar eu sunt convins că, în Brașov, sunt și rezultate pozitive, cu care ne putem mândri, chiar dacă foarte puțini vorbesc despre acest lucru. Aș aminti aici producția diversificată de piese pentru autovehicule de top din Europa, producția de piese pentru avioane Airbus, servicii de mentenanță și în viitor și de asamblare de elicoptere Super Puma și multe alte produse de tehnologie înaltă și de o calitate foarte bună realizate în fabricile din Brașov. Și mulți se plâng că nu există capacitate de absorbție a tinerilor în joburi “state of the art” europene, cu un potențial de a-și dezvolta o frumoasă carieră. De aceea am zis că noi trebuie să arătăm tinerilor ce joburi moderne există și ce oportunități de carieră. Eu am lucrat în 5-6 țări, deci nu o să zic nimănui vreodată: “nu te duce, pentru că experiența în străinătate nu e bună”, ba da, este fantastică, dar cel mai important lucru este să îți programezi puțin cariera, să mergi pregătit într-o țară străină și să nu emigrezi pur și simplu pentru că spui că aici nu ai nicio posibilitate. Acei tineri dornici să lucreze în străinătate pot să își pregătească puțin cariera, lucrând 3-4 ani aici, acumulând o experiență, astfel încât să fie foarte apreciați când ocupă un loc de muncă în străinătate. Iar cândva se întorc cu o experiență bogată.
Mediul de afaceri este obligat să se implice
Companiile membre ale DWK formează o comunitate de afaceri puternică, având în vedere numărul de angajați și cifra de afaceri. Ce feedback aveți din piață, de la administrația publică? Ce impact economic generează această comunitate de afaceri în plan local, regional și național?
Într-adevăr este o comunitate de afaceri foarte puternică, cu ponderea cea mai mare pe plan local, atât în ceea ce privește numărul de angajați, dar și în ceea ce privește cifra de afaceri, care reprezintă o pondere destul de mare din cea a județului.
Cred că și acesta este un motiv pentru care administrația publică a fost întotdeauna deschisă față de noi, dar cred că și prin proiectele de succes, pe care le-am realizat împreună, le-am câștigat încrederea.
Cum caracterizați dialogul dintre companii și alte instituții ale statului?
Clubul Economic German este un intermediar, un negociator cu diferitele instituții locale. Am reușit să avem o colaborare bună și cred că am reușit să ducem lucrurile în direcția optimă respectând legislația.
Acum, după 10 ani de la înființarea DWK, putem vorbi de solidarități economice, sociale și culturale determinate inclusiv de activitățile derulate de Club? Cum pot fi identificate aceste solidarități?
De mai mulți ani ne-am stabilit ca target principal să ne ocupăm de educație, sub sloganul Fit for Future, așa se numește și ONG-ul DWK – Fit for Future, care răspunde de Școala Profesională, dar avem mai multe proiecte pe care dorim să le extindem și plecăm de la un nou slogan – “De la grădiniță până la PhD, DWK este partenerul dvs. de nădejde” -, adică vrem să le transmitem tinerilor că ne implicăm, vrem să le arătăm celor interesați ceea ce facem, ce înseamnă tehnica, cum se realizează lucrurile bine făcute, astfel încât să le stârnim interesul și pasiunea pentru meseriile tehnice. Istoria ne arată că cei care ies cei mai buni specialiști, sunt cei care au început încă din copilărie să șurubărească și să își bată capul de ce și cum funcționează ceva și în această direcție vrem foarte mult să inițiem tineretul nostru, să îi distragem măcar pe o parte dintre ei de la tabletă și de la jocurile pe calculator. Cu acest program avem anumite activități care au un oarecare automatism, de exemplu când se apropie Săptămâna de Informare Fit for Future ne sună liceele, elevii, părinții. De asemenea, mulți părinți și copii ne contactează în legătură cu Școala Profesională, ne solicită ajutorul, deci sunt niște mecanisme care deja funcționează automat an de an. Avem parte de o echipă administrativă foarte bună și foarte competentă. Este vorba de consiliul director, care prin implicarea neobosită a făcut posibilă realizarea acestor proiecte. În viitorul apropiat dorim să realizăm o versiune nouă a Casei Pionerilor, în care agentul economic este aproape de copilul din clasa I, vrem să le explicăm cum funcționează lucrurile, jucându-se, și să îi aducem mai aproape de tehnică.
Dinamica economică alertă la care asistăm impune un ritm susținut de adaptare la “pretențiile” paradigmei economice contemporane. În consonanță, activitățile DWK trebuie să facă față acestor provocări. Ce planuri v-ați făcut pentru perioada următoare?
Este foarte important să aplicăm sistemul de învățământ dual în formarea profesională atât la nivel liceal cât și universitar, pentru că astfel reușim să sincronizăm ambele instituții cu cerințele actuale ale mediului economic. Împreună cu Universitatea Transilvania din Brașov am reușit să înființăm două masterate duale. Este foarte util ca studenții să ajungă în contact intensiv cu mediul economic local încă din timpul facultății, în primul rând pentru că vor reuși să înțeleagă și să aplice mai bine lucrurile pe care le învață și în al doilea rând vor vedea care sunt posibilitățile de a-și desfășura activitatea după absolvire în Brașov. Astfel nu se vor gândi că singura posibilitate este emigrarea. De aceea, mediul de afaceri este obligat să se implice în aceste lucruri, dar cum se numește dual, aceste lucruri nu le poate face nici Guvernul singur, nici autoritățile locale și universitățile singure, ci este un parteneriat în care trebuie să ne implicăm cu toții, trebuie să investim în el, pentru că experiența ne arată că, dacă ne ocupăm bine de acest parteneriat, beneficiul investiției este rapid și foarte bun.
Știați că…
Werner Braun a fost decorat de preşedintele Germaniei, Joachim Gauck? În 2 martie 2016, lui Werner Braun, președintele DWK, i-a fost acordată, la București, de către ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Exelenţa Sa Werner Hans Lauk, distincția Crucea de Merit în rang de cavaler a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania”, în semn de apreciere şi recunoaştere faţă de toate proiectele de dezvoltare economică şi de formare profesională dezvoltate de acesta în ultimii ani la Braşov.
