Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Radu Roatiș (ANSVSA): România are un statut de invidiat în zonă

România are în prezent un statut de invidiat în zonă pentru că este liberă de boală, dar trebuie să creeze mecanisme pentru a da plus valoare animalelor pe care le obține, iar încurajarea investițiilor în zona de cargo pentru export va facilita o explozie a creșterii animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiș Chețan.
Acesta susține că prin măsurile luate de autoritate, dar și cu sprijinul altor ministere, în România nu există focare de pestă porcină clasică sau de gripă aviară, deși aceste boli evoluează, cu consecințe dramatice foarte aproape de granițele noastre.
Șeful ANSVSA a mai vorbit despre reactivarea Platformei Naționale de Control prin care vor fi verificate falsurile de pe piață, despre controalele pentru determinarea E-coli în alimente, deschiderea piețelor de export pentru produsele românești, dar și despre actele normative importante pentru sector pe care a reușit să le modifice în cele opt luni de la preluarea mandatului.
Nu în ultimul rând, Radu Roatiș a menționat că și-ar dori “o colaborare foarte bună cu ANPC, Ministerul Agriculturii și Ministerul Sănătății”, mai ales pe partea de verificare și control, deoarece ANSVSA deține o rețea de laboratoare performantă și acreditată la nivel european.
AGERPRES: Cum a fost anul 2016 pentru sectorul sanitar-veterinar din România?
Radu Roatiș: Aș începe cu un lucru fundamental care se constituie ca o apreciere la nivelul calității serviciilor veterinare din România și anume păstrarea indemnității teritoriale, a statusului epidemiologic al țării noastre. Aici mă refer, în primul rând la pesta porcină africană care evoluează în jurul României, respectiv în Ucraina, Republica Moldova, Polonia și Lituania. Am reușit să punem o barieră prin măsurile pe care le-am dispus, sprijiniți de întreaga echipă guvernamentală, de multe ministere. Am creat cadrul legislativ și cel operațional, iar prin controalele pe care le-am făcut, iată că la sfârșitul acestui an, România este liberă de pesta porcină africană, un lucru apreciat de altfel și de comisarul european pentru Sănătate și Siguranța Alimentelor, Vytenis Andriukaitis, pentru că am stăvilit intrarea și migrarea acestei boli în interiorul și în centrul Europei.
AGERPRES: Cât de dramatică este situația în momentul de față din punct de vedere al evoluției acestei boli?
Radu Roatiș: Ucraina are în prezent 189 de focare și ne-au spus că sunt depășiți de situație, atât ca buget cât și ca posibilități de distrugere. Nu pot să mai dea despăgubiri, doar ucid animale și distrug ferme întregi. Polonia, Lituania, Estonia au luat și ele măsuri drastice și cu toate că s-a diminuat numărul de focare, boala încă există și persistă. Pe de altă parte, la sudul țării am fost confruntați cu o altă boală și anume cu dermatoza nodulară bovină. Am reușit și aici cu măsurile pe care le-am dispus să oprim intrarea acestei boli în România, chiar dacă unele dintre ele au fost drastice, inclusiv interzicerea comerțului cu lapte crud și produse proaspete din Bulgaria. Dar, cel mai important lucru este că am reușit să impunem la nivel european înțelegerea faptului că trebuie modificată legislația care obliga statele membre ca după ce au vaccinat animalele în focar să le ucidă pe toate, ca să evite răspândirea bolii. Legislația urmează să fie adoptată și în Comitetul Veterinar Permanent și publicată ulterior în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
De asemenea, în acest an, Comisia Europeană a ridicat României interdicția privind comerțul cu porci vii și astăzi avem solicitări pentru export din Georgia și Serbia. Consider că noi ne-am făcut datoria, iar restul depinde de fermieri dacă vor avea cantitățile cerute de partenerii externi.
AGERPRES: În Ungaria, foarte aproape de granița cu România, evoluează de ceva timp gripa aviară. Care este situația în țară?
Radu Roatiș: Într-adevăr dacă ne referim la Ungaria, acolo evoluează focare de gripă aviară cu efecte destul de dramatice pentru fermele de păsări. Și România are câteva cazuri în județele Constanța și Teleorman, iar acum avem o suspiciune, care cred că se va confirma, la o gospodărie a populației din județul Tulcea. Este primul caz în gospodărie, deși boala s-a transmis prin păsările migratoare. Este într-o zonă destul de izolată, în localitatea Pardina, pe zona brațului dintre România și Ucraina. Practic, în zona de protecție nu există ferme, deci pericolul de contaminare și de răspândire este redus, dar noi oricum am luat toate măsurile de biosecuritate în fermele de păsări și astfel am evitat contaminarea de la păsările sălbatice. Toate aceste boli pe care le-am enumerat puteau avea consecințe dramatice asupra României, dar, repet, prin măsurile pe care le-am luat am reușit să păstrăm indemnitatea României.
AGERPRES: Ca să nu ne îndepărtăm de zona sănătății publice, ați demarat în vara acestui an un Plan Național de Control pentru determinarea E-coli în alimente. Aveți rezultatele finale?
Radu Roatiș: În cursul lunii iunie am demarat controlul pentru determinarea prevalenței Escherichia Coli verotoxigenă în produsele de origine animală din cauza acelor incidente nefericite din județul Argeș și am reușit să facem un screening al întregului teritoriu al României pe toate tipurile de activitate, mergând de la ferme, abatoare, măcelării, unități de vânzare, supermarketuri. Am verificat lapte, carne, toate tipurile de produse. Este un program care se va finaliza până în 15 ianuarie, dar pot să vă spun că avem 1.400 de probe și din acestea au fost pozitive pentru E-coli 66 de probe, pe zona de lapte și carne. Nu este o cifră mare ținând cont de faptul că România are 239.000 de kilometri pătrați și au fost scanate toate tipurile de organizare și de producție. Aceste probe dovedesc eficiența programului strategic care este unul de supraveghere pe care îl face autoritatea. Acest program l-am făcut, l-am conceput și l-am aplicat pentru a arăta opiniei publice transparența și seriozitatea precum și felul în care este ferită populația de posibile consumuri de alimente care ar avea această bacterie.
Un lucru care este destul de greu de înțeles astăzi, dar care s-a dovedit, mai ales în cazurile cu copiii decedați care au traumatizat România: oamenii au contaminat alimentul. În prezent, am ajuns cu industria la un nivel de performanță în care obținem un produs steril, avem o mâncare sănătoasă, dar pe care un om bolnav o contaminează și o dă mai departe. Se pot întâmpla asemenea lucruri. Așa cum am spus, în luna ianuarie, când vom avea trage linia, vom face o conferință de presă și vom arăta statistic, unde am făcut prelevările, în câte județe, ce am găsit, cum interpretăm aceste analize. Noi considerăm că a fost un demers extraordinar de util pentru a arăta opiniei publice că ANSVSA știe ce are de făcut și face toate demersurile legale acolo unde există alimente care nu trebuie să ajungă în consumul public.
De foarte multe ori opinia publică crede că spectacolul mediatizat, mai mult sau mai puțin, în care aruncăm 15 kilograme de pioctanină pe 60 de kilograme de brânză rezolvă problema Românei, o țară în care se consumă milioane de tone de mâncare. Nu de asta are România nevoie, ci de echipe, instituții care să privească în modul cel mai serios că se fac zilnic analize în 42 de laboratoare și tot ceea ce se constantă că este neconform este retras de pe piață. În cazul bebelușilor decedați de la Argeș, noi am verificat până și pătrunjelul din curte…. Mi-a provocat însă un mare deranj diletantismul cu care, foarte repede, alți colegi din zona guvernamentală s-au pronunțat dorind să scape ei de probleme, fără să demonstreze în mod științific, în mod clar și fără echivoc că nu este din zona aceea, a alimentului. Noi am demonstrat în mod științific, dar atunci tendința era ca toată lumea să fugă la frigider și să dea vina pe mâncare. Ori nu poți să accepți acest lucru când ai verificat acea mâncare și ai la bază buletine serioase de analiză.
AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre deschiderea unor piețe de export pentru produse și animalele autohtone, în condițiile în care știu că a fost unul dintre obiectivele dumneavoastră în urmă cu 8 luni, când ați preluat mandatul la ANSVSA.
Radu Roatiș: Într-adevăr am avut o serie de întâlniri atât în țară cât și în străinătate cu reprezentanți din Qatar, Kuweit, Iran, Irak, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Georgia și Israel. Avem agreate certificate de export în state cu care negocierile au durat ani de zile și au creat o frustare printre crescătorii noștri de animale. Iată că și în Turcia s-a deschis piața pentru bovine și suntem în discuții avansate și pentru export de ovine. La ora actuală mai avem solicitări pentru export de bovine vii din Egipt, Macedonia, Liban, Israel, chiar și din Kosovo, pentru porcii vii din Serbia și Georgia, iar pentru material seminal, am discutat cu Iranul și Irakul chiar să le dezvoltăm noi baze de selecție pe bovine și ei să semneze protocoale.
Pentru toate aceste state despre care am vorbit au fost agreate modele de certificate atât pentru export, cât și pentru import și considerăm că dacă România va investi în zona cargo pentru a se mișca lucrurile foarte repede în zona de export are de câștigat, pentru că solicitările sunt uriașe. Trebuie să exportăm carcasă, piese, nu doar animale în viu, deoarece sunt alte prețuri.
Cei de la Consiliile județene ar trebui să facă astfel de proiecte, să investească în zona cargo, mai ales că aceste investiții se pot face din fonduri europene. Deocamdată doar cei de la Suceava, domnul Flutur (președintele CJ Suceava, Gheorge Flutur n.r.) m-a sunat și zicea că vrea să facă astfel de investiții pentru că a înțeles mecanismul. Va dați seama că în zona Dornelor și Botoșani sunt cele mai multe vaci din România. Investești în zona pistei în niște depozite de frig, acolo se poate pune și un mini DSV, care să facă verificare și trasabilitate, taie abatoarele de rup.
Pe de altă parte trebuie să fim mai insistenți pe respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor, să luăm măsuri mult mai drastice față de aceste lucruri, pentru a le corecta.
De asemenea, suntem pregătiți la nivel național atât pentru tăieri tradiționale cât și de tip Kosher și Halal, în funcție de solicitări și am avut echipe de audit din toate aceste state care au certificat unitățile noastre.
Nu în ultimul rând, aș putea să vă spun că mai avem un motiv de mândrie, pentru că am fost aleși în fața altor servicii veterinare din state europene mult mai puternic cotate să acompaniem și să se ia drept model, modul nostru de organizare și de funcționare. Vorbim nu numai de Republica Moldova, ci și de Georgia, Egipt, dar și de un parteneriat cu Armenia și probabil cu Mongolia, țări mari crescătoare de animale.
AGERPRES: Ce noutăți aveți în privința Platformei Naționale de Control prin care vor fi verificate falsurile de pe piață? Când va deveni activă?
Radu Roatiș: În aceste zile va lua naștere noul site al autorității cu acea platformă de control, unde va fi inclusă și noțiunea de produse vegetale în producție, pentru că nu era specificat și astăzi se consumă foarte multe produse vegetale. În programul strategic, de exemplu, pe lângă frauda alimentară care va constitui una dintre atribuțiile importante, vom verifica tot ceea ce poate să producă disfuncționalități în lanțul alimentar, venind și pe zona vegetală. Vă aduc aminte de celebrul caz cu castraveții din Spania, relația Germania. Trebuie să îi mulțumesc ministrului Irimescu că ne-a sprijinit, prin faptul că ne-a pus la dispoziție și am intrat în urma unei HG ca proprietari ai unei clădiri la ISPIF, urmând ca DSV București să se mute acolo, iar Institutul de Igienă, Sănătate Publică Veterinară se va muta de la Piața Obor la Ilioara, pe o platformă care va fi denumită Platforma Națională de Control. Acolo vom face verificări în baza programului strategic, dar și a programelor speciale cofinanțate cu Comisia Europeană și tot acolo se va face depistarea tuturor falsurilor de pe piață. Practic, tot ce va fi legat de piața din București, plus toate suspiciunile care vor fi depistate în țară, vor fi confirmate aici. Plus, că mai are un atribut — este parte din laboratoarele europene de igienă și control veterinar. Noi sperăm că vom finaliza acest proiect undeva la sfârșitul lunii martie.
AGERPRES: Aș vrea să vorbim despre importurile de produse alimentare din țările terțe și de schimburile intra-comunitare. Au intrat anul acesta pe piața românească mai multe produse alimentare nesigure?
Radu Roatiș: Eu cred că pe partea de importuri am avut o comunicare și o transparență mult îmbunătățită față de anii anteriori și am anunțat când am avut pe diverse importuri din Iordania, Macedonia sau Turcia cu depășiri pe partea de pesticide. De aceea, am întărit măsurile și am crescut frecvența probelor, în special în perioadele în care, în România, se importă mai multe legume și fructe, pentru că la noi nu mai există. Mai mult decât atât, am luat decizia ca la nivelul județului Constanța să facem un laborator de determinări pentru metale și pesticide și să reducem timpul de așteptare pentru rezultatele probelor.
Referitor la comerțul intracomunitar, acolo, și mă refer cu precădere la Polonia, de unde au venit ouă, carne de pasăre și ceva carne de porc, am returnat tot ceea ce s-a găsit neconform, dar am și comunicat. De exemplu, numai în ultimele două săptămâni am confiscat peste un milion de ouă, iar în alertele europene transmise pentru carnea de pasăre cu salmonella, toate probele care au fost găsite au fost ridicate, sechestrate și distruse.
AGERPRES: România a avut probleme de genul acesta în 2016, adică a avut vreo notificare în sistemul de alertă european?
Radu Roatiș: România, în sistemul european de alertă, pe antifraudă, a avut o notificare, pe care nu a închis-o și pentru că procedura de verificare a durat prea mult am dispus măsuri de sancționare pentru colegii mei, care trebuiau să verifice și să închidă alerta. Este vorba de niște carne de pasăre plecată prin Ucraina, în Polonia și reîntoarsă.
AGERPRES: Spuneați recent că sistemul veterinar din România trebuie reașezat pentru că a fost “mutilat”. Ați reușit să faceți această reorganizare a ANSVSA?
Radu Roatiș: Am lucrat la refacerea sistemului, în sensul în care am promovat o HG privind reorganizarea ANSVSA cu revenirea la statusul circumscripțiilor în teritoriu. Consider că dacă nu ești prezent în teritoriu, nu ai nicio funcționalitate. Această reorganizare ne oferă posibilitatea să fim prezenți și în rândul crescătorilor de animale, dar și în control la nivel teritorial, dar cu precădere în mediul rural, care a fost destul de neglijat, pentru că numărul circumscripțiilor era insuficient și nu acopeream tot teritoriul nici din punct de vedere logistic și nici uman.
Această HG vine și cu un nou regulament de funcționare și organizare, care aduce responsabilitate pentru toți cei care activează în zona serviciilor veterinare, dar aduce și o nouă abordare în privința integrității și a compatibilității.
AGERPRES: Sunt multumiți angajații din sistem de această reașezare?
Radu Roatiș: Nu. Dar vor fi. Cei care sunt serioși, privesc lucrurile în mod normal. Vom ști în raport cu fiecare crescător, fiecare operator, cine, ce și cât răspunde. Practic, sistemul va fi operațional în toată țara până la sfârșitul lunii ianuarie.
AGERPRES: Ați lucrat în acest an și la modificarea unor ordine importante așteptate de foarte mult timp de sector. Despre ce este vorba?
Radu Roatiș: Aș vrea să amintesc de Ordinul 35 privind modificarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de mică capacitate, care oferă posibilitatea de înființare a unor centre de tăiere la nivelul fermelor mici, abatoare de mică capacitate în zonele rurale pentru valorificarea producției locale de animale și care se pot adresa pentru vânzare pensiunilor sau măcelăriilor. Astfel, se poate valorifica plus valoarea pe care o dă creșterea animalelor.
A fost așteptat de foarte mult timp acest ordin, l-am discutat cu asociațiile, l-am agreat împreună, și chiar dacă oferă permisivitatea creării acestui cadru, sub nicio formă nu creează permisivitatea abaterii de la normele de igienă și de control a trasabilității. Un alt act normativ important este Ordinul 111, celebrul act normativ despre care lumea se plângea că trebuie să pună gresie la stână. Acum 3 sau 4 ani au fost considerate norme excesive, dar iată că el a produs efecte pozitive și nimeni nu a renunțat la el, ci chiar a crescut în calitate prin vânzarea alimentului. Însă, acum, am considerat că trebuie să îl readaptăm la noi cerințe pentru că au intrat lucruri noi în viața noastră. Este vorba de acele aparate care vând cafea ori diverse de tipuri de alimente ambalate. Am încercat să avem o abordare unitară a noțiunii de aliment, iar acum există și varianta de transmitere online a solicitării de autorizare sau de înregistrare, dar și o simplificare a acestei proceduri. Practic, am grupat Ordinul 35 cu Ordinul 111 ca să putem avea pe specificul Deltei, pe specificul Apusenilor, pe specificul întregii vânzări și a consumului de aliment din România.
AGERPRES: Chiar dacă ați început în acest an multe proiecte importante pentru sector, cred că trebuie să aveți și ceva regrete sau nemulțumiri.
Radu Roatiș: O nemulțumire este legată de faptul că nu am reușit încă, neavând timpul fizic necesar, să modificăm ordinul 16, care este extrem de important. El vizează modul de autorizare a târgurilor, a piețelor și al oboarelor. Ne dorim să îl promovăm într-o formă aplicabilă și simplificată, pentru că nu poți să te duci să autorizezi un bar dintr-o piață, de la comuna X, în care formularul să aibă 16 pagini. Este însă o întreagă procedură care necesită mult timp. Dar am mers pe priorități, pentru că ordinele 35 și 111 reclamau urgență din partea operatorilor. Cu certitudine, în viitor, acest bulgăre care a creat o avalanșă la nivelul ANSVSA nu se va opri și va duce și la modificarea celorlalte acte normative.
Un alt regret este legat de faptul că încă nu am reușit să imprimăm de la nivel central, la nivel local, această deschidere pe care o avem. De multe ori ni s-a spus că deschiderea de la nivelul autorității este una uriașă și e extrem de pozitiv privită, dar când se merge în județul X ne lovim de un zid, de o opacitate, care nu este normală. Deci vom impune această conduită și la nivel local, trecând peste barierele de protecție pe care și le-au format unii colegi de-ai noștri în teritoriu. Vrem o asumare a responsabilității pentru lucrurile pe care le gestionează acolo, în teritoriu. Vrem să permanentizăm și să perpetuăm acest lucru, iar această deschidere trebuie să fie funcțională și să continue. V-am spus că promovăm un site nou, și pot să vă spun că e un volum uriaș de muncă. Ca să vă dați seama, 70% din acquis-ul comunitar pe care l-a semnat România în zona agriculturii este din zona medical-veterinară. Adică ceea ce facem noi prin promovarea legislației, 70% din tot ceea ce lucrează România cu Europa aparține domeniului medical-veterinar. De aceea, până la intrarea în deplină funcționalitate a noului site al ANSVSA, colegii mei lucrează la încărcarea legislației, pe care ne-o dorim să fie și interactivă. Adică, dacă vreau să aduc un cățel din Irlanda, dacă vreau să duc o oaie în Italia, dacă vreau să aduc 15 kilograme de miere din Moldova, cui mă adresez? Ce fac, cum procedez? Acest lucru vreau să devină extrem de interactiv. De aceea am creat și o direcție de statistică și de tehnologia informației, pentru că ea ajuta la a oferi date în timp real, corect și va facilita comunicarea.
Dacă ar fi să îmi manifest câteva gânduri ca dorințe și pe care le-aș trece la capitolul nereușite, dar nu neterminate, este faptul că aș dori să avem o colaborare foarte bună cu ANPC, cu Ministerul Agriculturii și cu Ministerul Sănătății. Aș dori să se înțeleagă că această instituție, ANSVSA, având cele 42 de laboratoare în fiecare județ, în 28 dintre ele se pot face teste de biologie moleculară, având trei institute de referință în boli ale alimentelor și boli ale animalelor și medicamente, poate fi interfața controalelor în laboratoare prin care bugetele acestor instituții să fie alocate și să își facă programele de supraveghere în cadrul acestor laboratoare. Noi avem un sistem individualizat, LIMS (Laboratory Integrated Management System), în care probele efectuate în laborator sunt secretizate, nimeni nu știe ce probă e, pentru cine și cum. Ar fi astfel o voce clară, recunoscută de către organismul european de certificare în România, RENAR. Avem mii de metode acreditate și recunoscute la nivel european și ceea ce facem, printr-o metodă acreditată la Mureș, se face și la Haga și la Praga se face și la Budapesta. Consider că ar fi de un real folos, ca împreună, cele 4 instituții să se ocupe de a oferi valoare prin certificatul sau buletinul de analiză, opozabil și din punct de vedere juridic. Concret, ANPC este invitat să își facă analizele în laboratoarele noastre. Vă dau un singur exemplu, cel al unei societăți de apă minerală care a decis să dea în judecată mai multe instituții ale statului pentru prejudicii de imagine aduse după ce a apărut pe lista mărcilor declarate neconforme și a cerut despăgubiri de un milion de euro.
AGERPRES: În final, puteți menționa un proiect important de viitor?
Radu Roatiș: Ne-am propus să facem o reformă legislativă pe un turism specific, pe care îl are doar România. Vreau să scot în evidență turismul din Delta Dunării, pentru că această posibilitate și această șansă nu o are decât România și împreună cu domnul Ivan Pațaichin și Consiliul Județean Tulcea vrem să facem un pachet legislativ, care să se adreseze specific acestui tip de zonă pe care o considerăm extrem de importantă. Revin, România poate să își dezvolte sectorul zootehnic, pentru că astăzi suntem o țară indemnă, liberă de boală și cu un statut de invidiat în zonă, dar trebuie să creăm mecanismele de a da plus valoare animalelor pe care le obținem. Încurajarea zonei de cargo pentru export, în toate destinațiile lumii, va facilita o explozie a creșterii animalelor și va da plus valoare pentru cereale.
Interviu realizat de AGERPRES

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Werner Braun: Clubul Economic German Brașov este un liant între investitori și comunitate

Articolul următor

GIC a finalizat acordul de achizitie a P3

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share