Analize

Proiectul de buget, lansat de Guvernul Grindeanu

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Ministerul Transporturilor vor înregistra în acest an cele mai mari creşteri de buget, în timp ce Ministerul Energiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, cel al Afacerilor Externe, Preşedinţia, Secretariatul General al Guvernului şi serviciile vor primi bani mai puţini comparativ cu 2015, conform proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Astfel, Ministerul Comunicaţiilor va avea în acest an un buget de 610,275 milioane lei, în creştere de peste 22 de ori faţă de anul anterior, iar cea mai mare sumă va fi alocată pentru proiectele din fonduri europene şi cheltuieli de capital, iar Ministerul Agriculturii va primi 17,337 miliarde de lei, în creştere cu 83,4% faţă de 2016, în timp ce Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va avea un buget de 693,762 milioane lei, cu 8,73% peste cel din 2015. Bugetul Ministerului Culturii se va majora cu 51,16%, la 766,177 milioane lei, iar cel al Ministerului Transporturilor cu 60,33%, la 13,761 miliarde lei.
Bani în plus vor primi şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, care are prevăzut un buget total de 36,701 miliarde lei (plus 2,54%), dar şi Consiliul Economic şi Social (7,879 milioane lei, plus 69,19%). Bugetul Ministerului Sănătăţii se majorează cu 5,98%, la 7,74 miliarde lei.
Ministerul Economiei are prevăzut un buget total de 302,37 milioane lei (plus 65,25%), Ministerul pentru Românii de Pretutindeni de 37,55 milioane lei (plus 37,55%), Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul de 7,323 milioane lei (plus 18,27%), Ministerul Finanţelor Publice de 3,46 milioane lei (plus 2,8%). Rămas fără partea de Ape şi Păduri, Ministerul Mediului are alocat un buget de 491,201 milioane lei.
Conform Agerpres, creşteri de buget se înregistrează şi pe partea de Justiţie, unde ministerul de resort va primi 3,152 miliarde lei (plus 2,54%), Ministerul Public – 1,036 miliarde lei (plus 18,5%), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 99,479 milioane lei (plus 21,34%), Curtea Constituţională – 19,659 milioane lei (plus 1,89%), Consiliul Superior al Magistraturii – 133,142 milioane lei (plus 17,47%), Avocatul Poporului – 15,16 milioane lei (plus 9,7%). Bugetul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se va reduce cu 0,84%, la 10,981 milioane lei.
Bugetul Curţii de Conturi va creşte faţă de anul trecut cu 6,86%, la 253,74 milioane lei, cel al Consiliului Concurenţei cu 13,52%, la 52,583 milioane lei, bugetul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului se va majora cu 3,14%, la 18,642 milioane lei, cel al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor cu 6,61%, la 14,841 milioane lei şi cel al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cu 3,24%, la 18,798 milioane lei.
Şi la cultură şi media bugetul va fi suplimentat, cu 4,24% pentru Institutul Cultural Român, la 36,452 milioane lei, 3,17% la Consiliul Naţional al Audiovizualului, la 9,851 milioane lei şi cu 7,16% la ANP Agerpres, la 21,844 milioane lei. Eliminarea taxei radio-TV a contribuit la creşterea alocării pentru Societatea Română de Radiodifuziune şi pentru Societatea Română de Televiziune, ale căror bugete au crescut cu 98,61%, respectiv cu 662%, la 383 milioane lei, respectiv 950 milioane lei.
Pentru Academia Română bugetul a fost suplimentat cu 2,14%, la 386,442 milioane lei, iar pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă cu 1,2%, la 7,25 milioane lei.
Consiliul Legislativ are prevăzut un buget de 8,685 milioane lei (plus 1,83%), Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de 15,85 milioane lei (plus 3,15%).
Ministerul Energiei consemnează cea mai mare reducere de buget, de 31,08%, la 466,878 milioane lei, însă diminuări vor înregistra şi Ministerul Educaţiei Naţionale (minus 7,89%, la 8,243 miliarde lei), Ministerul Tineretului şi Sportului (minus 9,22%, la 410,878 milioane lei).
Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget de 11,022 milioane lei (minus 2,1%), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene de 7,109 miliarde lei (minus 14,48%), Ministerul Afacerilor Externe de 763,748 milioane lei (minus 2,31%) şi Ministerul Afacerilor Interne de 11,178 miliarde lei (minus 4,26%).
Reduceri de buget vor avea şi Serviciul Român de Informaţii (minus 0,88%, buget total de 1,899 miliarde lei), Serviciul de Informaţii Externe (minus 10,61%, buget alocat de 247,061 milioane lei), Serviciul de Pază şi Protecţie (minus 9,16%, buget total de 156,486 milioane lei) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (minus 8,06%, la 270,119 milioane lei). Agenţia Naţională de Integritate va primi fonduri cu 25,97% mai mici, acestea fiind preconizate la 21,696 milioane lei.
Bugetul Administraţiei Prezidenţiale este prevăzut la 46,311 milioane lei (minus 4%), cel al Camerei Deputaţilor la 266,517 milioane lei (minus 13,05%), al Senatului la 122,176 milioane lei (minus 16,89%) şi bugetul Secretariatului General al Guvernului la 838,639 milioane lei (minus 7,89%).
În ceea ce priveşte ministerele nou înfiinţate, Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţului şi Antreprenoriatului va avea un buget de 778,259 milioane lei, cel al Turismului de 80 milioane lei, Ministerul Cercetării şi Inovării de 1,688 miliarde lei, Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social de 11,703 milioane lei, Ministerul Apelor şi Pădurilor de 373,294 milioane lei.
Construcţia proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creştere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB şi o inflaţie medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) şi cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câştigul salarial mediu lunar la 2.274 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
sursa foto: guv.ro

Related posts

Dunwell: Cluj-Napoca, orașul cu cele mai scumpe terenuri din România. Topul orașelor cu cele mai ridicate prețuri pentru dezvoltări industriale

Stefana Muresan

AMR reacționează, în mod ferm, în dosarul "fabricării de dosare penale"

Ligia Voro

Arad, Brasov, Cluj, Prahova, Sibiu, Timis – judetele cu cele mai multe investitii straine. Care sunt cei mai importanti parteneri economici

redactia

Măsurile care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie

Stefana Muresan

Contrabanda cu țigarete sub 15%

Ligia Voro

POZITIV TB: Rodica Lupu – „Cel mai bun rezultat al crizei va fi creșterea nivelului de digitalizare în toate mediile”

Traian Dan

Județele din Transilvania și Banat în top 10 înmatriculări de firme în 2021

Traian Dan

Telemedicina, acces facil, rapid și nelimitat la medici specialiști

Traian Dan

BT, Fondul Proprietatea, Romgaz, OMV PETROM și BRD– cele mai tranzacționate

Stefana Muresan

B | Pentru Romania, 2016 este un moment de rascruce

The Wine Book of Romania – Volumul II

Ligia Voro

Piața imobiliară mondială de clădiri comerciale se menține pe creștere

Traian Dan

Piața de outsourcing din România a ajuns la aproape 800 de milioane de euro

Papuc Irina

Studiu eJobs: Joburile pe pile, anunțurile neadevărate și lipsa experienței – cele mai mari frici ale românilor, atunci când trebuie să se angajeze

Stefana Muresan

Consiliul Investitorilor Străini: Sănătatea economiei este oglinda deciziilor publice

Stefana Muresan

Evoluţia fnanţărilor europene şi a bugetului comunitar, dezbătute de public la Timişoara, cu oficialii Comisiei Europene

Robert Bloancă

B | Pentru Romania, 2016 este un moment de rascruce

„Industria s-a decuplat în mare măsură de la piaţa externă”: raport despre consecințele scăderii continue a activității

Papuc Irina

Conformarea la GDPR, urmărită prin investigații de către autoritățile de protecția datelor din UE

Nicolae Pop

Peste 22.000 de români, o locuinţă prin Prima casă

Stefana Muresan

Programul naţional multianual de microindustrializare pentru IMM-uri

Transilvania Business

CBRE: Dezvoltatorii se concentrează pe marile orașe regionale

Ligia Voro

Bihoreanul Zoltan Teszari, pe locul șase în Topul celor mai bogați români

Traian Dan

Cluj-Napoca, cel mai ridicat indice al calității vieții din România, în 2019

redactia

Leave a Comment