Hotel Crowne Plaza din Bucureşti a găzduit, în 15 noiembrie, conferința finală a proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă din România”, proiect finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român.
În realizarea proiectului au fost implicate Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna” (FAMD), Agrom-RO, Romontana, Fundaţia „Open Fields” și partenerul elvețian „Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete” (SAB – Centrul Elvețian pentru Regiunile Montane). Beneficiarii proiectului sunt Asociația Crescătorilor de Oi „Străcioru” din Bistrița Bârgăului (Bistrița-Năsăud), Asociația Crescătorilor de Animale Tulgheș (Harghita), Composesoratul Ibănești (Mureș), Asociația Producătorilor Montani Fărcașa (Neamț), Asociația de Dezvoltare Rurală „Grințiesul” Broșteni (Suceava) și Obștea Năruja (Vrancea). Cele șase asociații, beneficiarele directe ale proiectului, au reușit în doi ani să construiască de la zero stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea, la care se adaugă pregătirea profesională a beneficiarilor prin cursurile de formare, partea de management a pajiștilor, rețete și specificații de produs, partea de marketing și promovare a brandului creat “De La Munte”, sub care beneficiarii își pot vinde produsele.
„Îmi place foarte mult acest proiect”
Prezentarea finală a proiectului s-a bucurat de prezența Excelenței Sale Urs Herren, Ambasador al Confederației Elvețiene, care a salutat reușita proiectului, un adevărat exemplu de urmat și de alții. „Mie îmi place foarte mult acest proiect, pentru că înainte să fiu numit ambasador în România am îndeplinit acestă funcție în Nepal și, prin urmare, înțeleg foarte bine la ce se referă acest tip de activitate. De regulă, comunitățile montane sunt mai sărace și ar dori să facă tot ce pot pentru a-și îmbunătăți producția. În același timp, munții sunt foarte importanți, pentru că înconjoară zonele de câmpie, iar gestionarea corespunzătoare este foarte importantă pentru toate zonele unei țări. Zonele montane sunt, de asemenea, afectate de schimbările climatice și cu atât mai mult vor fi schimbate și pe viitor, lucru valabil și pentru lanțul carpatic și pentru comunitățile ce locuiesc în această zonă. Am încredere că acest proiect a dus la întărirea relațiilor dintre producătorii locali și organizațiile care susțin dezvoltarea zonelor montane. Sunt foarte bucuros să văd că există interes din partea altor asociații producătoare din alte domenii care doresc să învețe de la modelul celor șase asociații implicate în proiect”, a precizat Ambasadorul Elveției, E.S. Urs Herren.
„Această muncă trebuie consolidată”
Ovidiu Spînu, director executiv al Fundației Open Fields, a punctat motivația care a stat la baza proiectului menit să valorifice potențialul existent în zonele de munte. „De ce am ales oaia și zona montană când în față ni se deschideau niște modele agricole sustenabile? Avem o tradiție de mii de ani, suntem un neam de păstori. Vlahii s-au perindat cu oile până în Balcani și sunt recunoscuți ca cei mai dibaci oieri din zonă. Avem un efectiv foarte important de ovine, ultimele statistici vorbesc de peste 14 milioane de oi, o specie care nu este în declin, ci una care se dezvoltă în România. Avem foarte multe rase autohtone, rase cunoscute care numără sute de mii de exemplare, avem pășuni alpine care fără pășunat și-ar pierde echilibrul. Avem nevoie de o dezvoltare în zona montană, o zonă mai populată datorită istoriei și migrațiilor și pericolelor ce nu permiteau o viață la șes. Am sesizat că producem brânză, lactate de oaie într-un sistem tradițional, produse cu o calitate excepțională, dar pe care cel de la oraș nu le găsește pe rafturile marilor magazine. Investigațiile noastre de piață au dovedit că mai puțin de 20 % din laptele de oaie produs în România este procesat într-un sistem industrial și ajunge într-un fel sau altul în farfuria consumatorului. De asemenea, am constatat o nevoie de intervenție foarte importantă în infrastructura locală, în sisteme de producție, precum în promovare și marketing. Tot ce s-a reușit în acest proiect s-a făcut în trei ani. Sunt mulți ani de acum înainte în care această muncă trebuie consolidată”, a subliniat Ovidiu Spînu.
La rândul său, Ioan Agapi directorul executiv al Federației Agricultorilor de Munte ”Dorna” Vatra Dornei, a precizat că proiectul va fi continuat, cu implicarea altor organizații, respectiv Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală și a Federației Oierilor de Munte. „Proiectul nu s-a derulat doar în ultimii trei ani, au mai fost vreo doi ani pregătitori, să ne acordăm orchestra, ca să pricepem exact ce vrem. Nu vreau să-i spun acestui evenement ca fiind o conferință de final a proiectului, este un meci de etapă. Chiar dacă a durat trei ani de zile, cu vreo doi ani pregătitori, dorim să fie doar începutul. Până acum a fost demonstrația că se poate face”, a fost mesajul lui Ioan Agapi.
„Oameni deosebiți care s-au implicat incredibil”
Partea de formare profesională din cadrul proiectului a fost asigurată de Agrom-Ro, reprezentată în cadrul conferinței de directorul executiv Tiberiu Ștef. „Cu oierii nu lucrezi ca și cu alt grup țintă. Sunt oameni cărora, dacă nu reușești să le demonstrezi și practic, îi cam pierzi. Am avut lectori cu mare experiență care au încercat să vină cu un aport practic. Am avut 153 de înscriși la cursuri dintre care 9 femei, iar la final am avut 145 de absolvenți. A mai fost un alt program legat de instruirea pentru agromediu și climă. Pentru Măsura 10, una dintre condiții pe care trebuie să le îndeplinească, dacă vor să fie beneficiari de subvenție pe această măsură, este să demonstreze că au competențele necesare în domeniu. Aici au participat 244 de persoane, din care 59 de femei, toți fiind absolvenți. A treia sesiune de cursuri a fost legată de managementul fermei, cu 157 de cursanți dintre care 59 de femei. Echipa tehnică care a participat la acest proiect din partea Agrom-RO a fost coordonată de Dana Ruță și Luminița Csiszar, care au asigurat partea tehnică și partea de secretariat, la care se adaugă colegele noastre de la sucursale și voluntari”, a declarat Tiberiu Ștef, director executiv Agrom-Ro Mureș.
Creșterea calității la stâna din Poiana Obârșii
Composesoratul Ibănești este unul dintre beneficiarii proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, stâna din Poiana Obârșii din Ibănești fiind una din cele șase stâne modernizate în cadrul proiectului. „Acest proiect va duce la creșterea calității vieții la stână, semnificativă pentru produsul final, pentru calitatea brânzei. A oferi condiții mai bune de viață oierilor care stau un sezon întreg de pășunat, condiții mai bune de preparare a brânzei, o igienă deosebită sunt aspecte care trebuie implementate. Ciobanul nostru de la stână nu se spăla decât așa la troacă cum se spune, deoarece nu are condiții și acum are posibilitatea să beneficieze de o stână modernă, cu gresie, faianță, baie, cabină de duș, toaletă, dormitoare, spațiu de preparare și depozitare a brânzei igienic, care va determina și o calitate deosebită a brânzei. De asemenea, ciobanii au posibilitatea ca produsul final să aibă un brand „De La Munte”, lucru care va determina cumpărătorul să aibă o încredere mai mare într-un astfel de produs obținut în niște condiții deosebite, spre deosebire de alte produse din alte locații ale oierilor”, a declarat Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești.
de Alin ZAHARIE
previous post
