Sectorul românesc de creştere a porcilor începe să-și recâștige locul binemeritat, grație unor intreprinzători care reușesc cu succes să dezvolte acest segment prea puțin băgat în seamă în ultimii ani. Un astfel de caz este și cel al societății Sipigferm SRL, din localitatea Șibot, județul Alba, administrată de tânărul inginer biotehnolog Alexandru Szekely.
Începută ca o afacere de familie în anul 1993, activitatea de bază fiind producerea cerearelor, firma s-a extins spre creșterea porcilor. ”În 2002 am încercat să dăm plus valoare cerealelor și să le investim în animale. Era o idee bună, avea nevoie țara de așa ceva, și atunci am pornit la înființarea societății Sipigferm SRL. Am achiziționat câteva scroafe, crescute într-un sistem semiintensiv. Era greu pentru că nu aveam experiență, dotări, perioada fiind una destul de dificilă. Așa se face că am lăsat scroafele în pace și ne-am axat pe îngrășare, activitate pe care am făcut-o până în 2004 când prețurile la cereale și-au mai revenit”, a precizat Alexandru Szekely.
Investiție în fermă de îngrășare
După un proiect depus în 2006 pentru construirea fermei de îngrășare, proiect care cuprindea 2.000 de locuri de îngrășare, un micro FNC, cu silozuri, moară și bazinele de colectare a dejecțiilor, s-a trecut la popularea fermei. ”Am reușit să terminăm investiția la finele anului 2008, dar de populat, după autorizare, am reușit doar în mai 2009. Aici, din nou și-a făcut simțită lipsa de experiență în achiziția animalelor pentru îngrășare, a fost o serie dezastruoasă, multe probleme, animalele fiind achiziționate din țară. Fiind o fermă nouă, multă lume ne spunea că greșim în ce privește managementul, dar animalele erau cele cu probleme și foarte greu am reușit să le ducem la livrare. A fost o lecție foarte dură de început, care ne-a pregătit oarecum pentru ceea ce urmează”, spune Alexandru Szekely.
Astfel, în 2011 s-a trecut definitiv spre partea de reproducție. ”Ne-am consultat și am zis să merg pe biotehnologii, latura mai de amănunt și mai de viitor a zootehniei. Ideea de reproducție ne-a apărut imediat în 2010, în al doilea an de când funcționa ferma de îngrășare. Vă dați seama că nu puteam achiziționa purcei la prețuri fluctuante, nu aveai control. Prețul purcelului tindea către 50 % (din prețul de producție al unui porc pregatit de livrare – n.r. ), în condițiile în care mai aveai de plătit utilitățile, personalul, materialele, eventualele pierderi, iar purcelul să coste jumătate, era imposibil să faci profit. În 2010 nu a fost nicio plată de la bugetul de stat pentru acest sector, iar în 2011 s-a implementat o măsură de la bugetul de stat pentru bunăstarea animalelor, transcrisă apoi într-o măsură europeană pentru bunăstarea animalelor. Doar așa reușești să supraviețuiești achiziționând purcei, doar prin plățile compensatorii pentru bunăstare. Noi ne-am dat seama de acest lucru, iar în 2010 am conturat un proiect pe reproducție, depus la APDRP, în 2011, spre aprobare. De la începutul lui 2011 deja administram eu societatea, ca asociat unic, și am putut beneficia de un punctaj mai bun, având vârsta sub 41 de ani. Proiectul a fost aprobat în decembrie 2011, iar în 2012 am lucrat la detaliile tehnice ale proiectului care trebuiau să fie aprobate și mai apoi urmărite în implementare, practic, ceea ce spui că vei face, trebuie să faci”, a menționat Alexandru Szekely.
Popularea fermei cu animale din Anglia
Un aspect important în cadrul fermei îl reprezintă calitatea animalelor, animalele care au populat ferma de reproducție fiind aduse din Anglia. ”Am insistat să aducem animale din altă țară, să fie libere de boli. Acest porc de reproducție poate veni de oriunde din Europa la noi în țară, în ce mă privește am insistat să-mi aduc scroafele din Anglia. Anglia este o insulă care exportă și nu importă animale. Și circulația mașinilor cu animale e la fel, nu se intră în țara aceea cu animale, fapt ce îți permite să ai un status de sănătate mai bun. La animalele libere de boli nu ai costuri, pentru acest lucru am și insistat să aduc animale din Anglia. Le cunoșteam originea, era una bună, și așa am optat pentru cele din Anglia. Încă de la structurarea fermei de reproducție, noi ne-am concentrat spre o vânzare de purcei. Vindem purcei sănătoși și oferim, de asemenea, consultanță. Este o mare problemă în România acest aspect, se face, din păcate, multă zootehnie după ureche și nu există comunicare între fermieri. Mai rău decât atât, lipsa de comunicare merge mână în mână cu încăpățânarea. Este o meserie care se învață și nu e o rușine dacă nu o cunoști. De când am început să livrăm purcei în piață, din august 2015, până în momentul de față am livrat undeva la peste 15.000 de purcei la alte ferme, la 25 de kilograme, la care se adaugă porcii grași din cele două hale inițiale, undeva la 10.000 de capete”, a menționat Alexandru Szekely.
Sub prețul purceilor din extern
Prețul reprezintă un alt aspect important, fapt ce asigură beneficii în ceea ce privește sănătatea animalului. ”Noi am fost și vom fi tot timpul sub prețul purceilor din extern. În primul rând câștigăm la diferența de transport, câștigă și fermierul pentru că animalul este cântărit în România, nu în Germania ca să dau un exemplu, iar fermierul plătește greutatea de încărcare, cum e corect la un purcel. Fermierul astfel câștigă pentru că cumpără din România, are un animal nestresat, pe un traseu care durează maxim opt ore, de unde avem ferma până în Constanța, și nu 24 de ore comparativ cu Germania. Animalul nu pierde din greutate în timpul transportului, nu este stresat și își poate vedea repede de sporul mediu zilnic, și nu are nevoie de o săptămână de recuperare, cum e în cazul animalelor transportate mai mult de 24 de ore. Eu foarte mult mă concentrez să vând în zonă, în arealul fermei”, spune Alexandru Szekely.
Necesitatea de a produce purcei
Ajutorul de stat oferit crescătorilor de suine este salutat de Alexandru Szekely, condiția de bază fiind continuitatea fluxului de plăți. ”Orice ajutor în ce privește creșterea porcului este unul binevenit. Astfel consumatorul are toate șansele să mănânce carne de porc produsă în România. Cu siguranță vor apărea ferme de îngrășare, va crește în acest fel nivelul nostru ca și crescători de porci, pentru că știm să facem asta, avem o tradiție în creșterea și consumul cărnii de porc, deci trebuie să o facem la cel mai înalt nivel. Orice ajutor este binevenit, dacă el se poate organiza într-un flux de plăți, în acest fel poate și fermierii vor fi încurajați să-și structureze mai bine producția. Titlul (este vorba de proiectul de Ordonanță privind ajutorul de stat destinat creșterii porcilor –n.r.) nu explică foarte bine programul, fapt ce i-a dus pe mulți în eroare, și anume faptul că pachetele minime, ca să te înscrii la acest program este de 200 de porci, trei serii pe an, deci 600 de porci livrați într-un an, iar achitarea contravalorii ajutorului de stat pentru acești 600 de porci se face după finalizarea unui an. Pragul minim pentru a te înscrie în acest program este de 600 de porci grași livrați către un abator autorizat. Această măsură favorizează mult exploatațiile comerciale sau producătorii mai mici care vor să treacă de la un nivel semi-intensiv la unul intensiv. Bineînțeles, să faci 600 de animale, trebuie să le achiziționezi de undeva, deci în continuare există necesitatea de a produce purcei în România sau de a-i cumpăra din alte surse externe”, menționează Alexandru Szekely.
Importanța asociațiilor zonale
Planuri de extindere nu lipsesc pe agenda celor de la Sipigferm SRL, precum și coagularea crescătorilor în cadrul unei asociații. ”Bineînțeles că avem și noi planuri de extindere, tot în partea de reproducție să ne extindem. O dată cărările au fost bătute, continuăm pe ele. Mai sunt și oportunități prin fonduri europene. Momentan încă ne socotim în ce direcție să o luăm, cum să ne pregătim un eventual proiect. Acest sector zootehnic, de creștere a porcului, este unul dinamic și, ca să supraviețuiești, trebuie să te extinzi, să devii un pic mai mare. Am început demersurile să facem o asociație la nivelul județului Alba. Avantajul acestei asociații ar fi legat de negocierea cu abatoarele. Există o astfel de asociație la nivel național, unde noi nu suntem membri. Eu insist foarte mult pe asociațiile zonale, pentru că e important ca oamenii să se cunoască între ei, să existe o legătură strânsă, apropiată, să se întâlnească, să discute. Cred că pe noi, ca societate, nu ne-ar ajuta extraordinar aceste asocieri regionale, dar ar ridica nivelul regiunii în primul rând”, a subliniat Alexandru Szekely.
de Alin ZAHARIE
