Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Maternitatea de purcei de la Șibot – Alba

Sectorul românesc de creştere a porcilor începe să-și recâștige locul binemeritat, grație unor intreprinzători care reușesc cu succes să dezvolte acest segment prea puțin băgat în seamă în ultimii ani. Un astfel de caz este și cel al societății Sipigferm SRL, din localitatea Șibot, județul Alba, administrată de tânărul inginer biotehnolog Alexandru Szekely.
Începută ca o afacere de familie în anul 1993, activitatea de bază fiind producerea cerearelor, firma s-a extins spre creșterea porcilor. ”În 2002 am încercat să dăm plus valoare cerealelor și să le investim în animale. Era o idee bună, avea nevoie țara de așa ceva, și atunci am pornit la înființarea societății Sipigferm SRL. Am achiziționat câteva scroafe, crescute într-un sistem semiintensiv. Era greu pentru că nu aveam experiență, dotări, perioada fiind una destul de dificilă. Așa se face că am lăsat scroafele în pace și ne-am axat pe îngrășare, activitate pe care am făcut-o până în 2004 când prețurile la cereale și-au mai revenit”, a precizat Alexandru Szekely.
Investiție în fermă de îngrășare
DSC_2404
După un proiect depus în 2006 pentru construirea fermei de îngrășare, proiect care cuprindea 2.000 de locuri de îngrășare, un micro FNC, cu silozuri, moară și bazinele de colectare a dejecțiilor, s-a trecut la popularea fermei. ”Am reușit să terminăm investiția la finele anului 2008, dar de populat, după autorizare, am reușit doar în mai 2009. Aici, din nou și-a făcut simțită lipsa de experiență în achiziția animalelor pentru îngrășare, a fost o serie dezastruoasă, multe probleme, animalele fiind achiziționate din țară. Fiind o fermă nouă, multă lume ne spunea că greșim în ce privește managementul, dar animalele erau cele cu probleme și foarte greu am reușit să le ducem la livrare. A fost o lecție foarte dură de început, care ne-a pregătit oarecum pentru ceea ce urmează”, spune Alexandru Szekely.
Astfel, în 2011 s-a trecut definitiv spre partea de reproducție. ”Ne-am consultat și am zis să merg pe biotehnologii, latura mai de amănunt și mai de viitor a zootehniei. Ideea de reproducție ne-a apărut imediat în 2010, în al doilea an de când funcționa ferma de îngrășare. Vă dați seama că nu puteam achiziționa purcei la prețuri fluctuante, nu aveai control. Prețul purcelului tindea către 50 % (din prețul de producție al unui porc pregatit de livrare – n.r. ), în condițiile în care mai aveai de plătit utilitățile, personalul, materialele, eventualele pierderi, iar purcelul să coste jumătate, era imposibil să faci profit. În 2010 nu a fost nicio plată de la bugetul de stat pentru acest sector, iar în 2011 s-a implementat o măsură de la bugetul de stat pentru bunăstarea animalelor, transcrisă apoi într-o măsură europeană pentru bunăstarea animalelor. Doar așa reușești să supraviețuiești achiziționând purcei, doar prin plățile compensatorii pentru bunăstare. Noi ne-am dat seama de acest lucru, iar în 2010 am conturat un proiect pe reproducție, depus la APDRP, în 2011, spre aprobare. De la începutul lui 2011 deja administram eu societatea, ca asociat unic, și am putut beneficia de un punctaj mai bun, având vârsta sub 41 de ani. Proiectul a fost aprobat în decembrie 2011, iar în 2012 am lucrat la detaliile tehnice ale proiectului care trebuiau să fie aprobate și mai apoi urmărite în implementare, practic, ceea ce spui că vei face, trebuie să faci”, a menționat Alexandru Szekely.
Popularea fermei cu animale din Anglia
Un aspect important în cadrul fermei îl reprezintă calitatea animalelor, animalele care au populat ferma de reproducție fiind aduse din Anglia. ”Am insistat să aducem animale din altă țară, să fie libere de boli. Acest porc de reproducție poate veni de oriunde din Europa la noi în țară, în ce mă privește am insistat să-mi aduc scroafele din Anglia. Anglia este o insulă care exportă și nu importă animale. Și circulația mașinilor cu animale e la fel, nu se intră în țara aceea cu animale, fapt ce îți permite să ai un status de sănătate mai bun. La animalele libere de boli nu ai costuri, pentru acest lucru am și insistat să aduc animale din Anglia. Le cunoșteam originea, era una bună, și așa am optat pentru cele din Anglia. Încă de la structurarea fermei de reproducție, noi ne-am concentrat spre o vânzare de purcei. Vindem purcei sănătoși și oferim, de asemenea, consultanță. Este o mare problemă în România acest aspect, se face, din păcate, multă zootehnie după ureche și nu există comunicare între fermieri. Mai rău decât atât, lipsa de comunicare merge mână în mână cu încăpățânarea. Este o meserie care se învață și nu e o rușine dacă nu o cunoști. De când am început să livrăm purcei în piață, din august 2015, până în momentul de față am livrat undeva la peste 15.000 de purcei la alte ferme, la 25 de kilograme, la care se adaugă porcii grași din cele două hale inițiale, undeva la 10.000 de capete”, a menționat Alexandru Szekely.
Sub prețul purceilor din extern
Prețul reprezintă un alt aspect important, fapt ce asigură beneficii în ceea ce privește sănătatea animalului. ”Noi am fost și vom fi tot timpul sub prețul purceilor din extern. În primul rând câștigăm la diferența de transport, câștigă și fermierul pentru că animalul este cântărit în România, nu în Germania ca să dau un exemplu, iar fermierul plătește greutatea de încărcare, cum e corect la un purcel. Fermierul astfel câștigă pentru că cumpără din România, are un animal nestresat, pe un traseu care durează maxim opt ore, de unde avem ferma până în Constanța, și nu 24 de ore comparativ cu Germania. Animalul nu pierde din greutate în timpul transportului, nu este stresat și își poate vedea repede de sporul mediu zilnic, și nu are nevoie de o săptămână de recuperare, cum e în cazul animalelor transportate mai mult de 24 de ore. Eu foarte mult mă concentrez să vând în zonă, în arealul fermei”, spune Alexandru Szekely.
Necesitatea de a produce purcei
Ajutorul de stat oferit crescătorilor de suine este salutat de Alexandru Szekely, condiția de bază fiind continuitatea fluxului de plăți. ”Orice ajutor în ce privește creșterea porcului este unul binevenit. Astfel consumatorul are toate șansele să mănânce carne de porc produsă în România. Cu siguranță vor apărea ferme de îngrășare, va crește în acest fel nivelul nostru ca și crescători de porci, pentru că știm să facem asta, avem o tradiție în creșterea și consumul cărnii de porc, deci trebuie să o facem la cel mai înalt nivel. Orice ajutor este binevenit, dacă el se poate organiza într-un flux de plăți, în acest fel poate și fermierii vor fi încurajați să-și structureze mai bine producția. Titlul (este vorba de proiectul de Ordonanță privind ajutorul de stat destinat creșterii porcilor –n.r.) nu explică foarte bine programul, fapt ce i-a dus pe mulți în eroare, și anume faptul că pachetele minime, ca să te înscrii la acest program este de 200 de porci, trei serii pe an, deci 600 de porci livrați într-un an, iar achitarea contravalorii ajutorului de stat pentru acești 600 de porci se face după finalizarea unui an. Pragul minim pentru a te înscrie în acest program este de 600 de porci grași livrați către un abator autorizat. Această măsură favorizează mult exploatațiile comerciale sau producătorii mai mici care vor să treacă de la un nivel semi-intensiv la unul intensiv. Bineînțeles, să faci 600 de animale, trebuie să le achiziționezi de undeva, deci în continuare există necesitatea de a produce purcei în România sau de a-i cumpăra din alte surse externe”, menționează Alexandru Szekely.
Importanța asociațiilor zonale
Planuri de extindere nu lipsesc pe agenda celor de la Sipigferm SRL, precum și coagularea crescătorilor în cadrul unei asociații. ”Bineînțeles că avem și noi planuri de extindere, tot în partea de reproducție să ne extindem. O dată cărările au fost bătute, continuăm pe ele. Mai sunt și oportunități prin fonduri europene. Momentan încă ne socotim în ce direcție să o luăm, cum să ne pregătim un eventual proiect. Acest sector zootehnic, de creștere a porcului, este unul dinamic și, ca să supraviețuiești, trebuie să te extinzi, să devii un pic mai mare. Am început demersurile să facem o asociație la nivelul județului Alba. Avantajul acestei asociații ar fi legat de negocierea cu abatoarele. Există o astfel de asociație la nivel național, unde noi nu suntem membri. Eu insist foarte mult pe asociațiile zonale, pentru că e important ca oamenii să se cunoască între ei, să existe o legătură strânsă, apropiată, să se întâlnească, să discute. Cred că pe noi, ca societate, nu ne-ar ajuta extraordinar aceste asocieri regionale, dar ar ridica nivelul regiunii în primul rând”, a subliniat Alexandru Szekely.
de Alin ZAHARIE

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Europa Capital checks into prime Warsaw hotel

Articolul următor

Reţetele elveţiene, reinventate la „Manufactura de Brânză”

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Haos în gestionarea deșeurilor în Baia Mare Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” Asociația Ecoteca și Primaria Baia Mare au organizat o masă rotundă pentru a discuta soluții de eficientizare a gestionării deșeurilor în județul Maramureș. Aceasta beneficiat de sprijinul organizațiilor GreenPoint Management, Envirom, Alucro, Ecotic și companiei Egger România. Printre participanți s-au numărat Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, Poliția Locală, Consiliul Județean Maramureș, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADI-GIDM) Maramureș, Colegiul Economic N. Titulescu, Serviciul Public Ambient Urban. Temele dezbătute au vizat cadrul local și aspecte specifice județului, Sistemul de Garanție – Returnare (SGR), implementarea sistemului de colectare separată, eficiența actuală și pașii următori în gestionarea deșeurilor. Ecoteca a formulat idei principale și concluzii după discuțiile cu instituțiile și companiile implicate. “România nu își atinge țintele de reciclare, cu o scădere a procentului de deșeuri reciclate. Penalitățile pentru țintele neatinse sunt plătite de fiecare unitate administrativ teritorială (UAT), iar gestionarea acestei probleme se decide la nivel local. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se planifică instalarea a 110 de insule ecologice și 90 de module în Baia Mare, trei centre de colectare cu aport voluntar mici și unul mare. Autoritățile locale consideră că sistemul de colectare separată este subfinanțat. PBM prevede platforme de colectare îngropate cu cartele pentru fiecare apartament; există deja 54 de astfel de platforme în oraș. Deși întâmpină dificultăți, proiectul continuă. Colectarea în Baia Mare se face pe patru fracții: hârtie - carton, plastic - metal, sticlă și rezidual. Campaniile trimestriale sunt organizate pentru deșeurile voluminoase”, potrivit Ecoteca. “Nu există o soluție gratuită pentru deșeurile din construcții. Cetățenii pot apela la colectori autorizați contra-cost. Deșeurile vegetale merg la stația de compost și sunt incluse în calculul țintei de reciclare. ADI-GIDM susține că gradul de colectare separată și reciclare a crescut de la 3% în 2021 la 9% în 2024. SGR a redus cantitățile de sticlă și plastic. Cetățenii din Baia Mare primesc amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor pe spațiul public. Nu există trasabilitate a deșeurilor, iar instituțiile publice nu au control asupra deșeurilor ilegale din localitate. ADI-GIDM și operatorul de salubrizare fac campanii de conștientizare în școli, dar acestea sunt discontinue. Infrastructura de colectare separată există, dar elevii sunt descurajați de amestecarea deșeurilor de către personalul de serviciu și colectori. Există puține campanii de conștientizare în școli, iar eforturile sunt inutile fără facilități pentru colectarea separată acasă și pe stradă. Reprezentanții PBM și ADI-GIMD nu raportează cantitățile colectate conform site-ului RetuRO SGR. Aceștia nu știau că pot face acest lucru, dar vor începe să raporteze de acum încolo”, potrivit raportului Ecoteca.
Citeste mai mult

Haos în gestionarea deșeurilor la Baia Mare

Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” depistate de experții…
Citeste mai mult

Euro 2024 se vede în Iulius Mall Cluj

Fanii „sportului rege” și pasionații de experiențe unice sunt așteptați pe terasa food court-ului să vadă meciurile din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share