Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Azur SA, brandul colorat de vopsele al Timișoarei. O istorie de peste 150 de ani. 

Cu o tradiție de peste 150 de ani, Azur SA este astăzi printre primii trei producători de vopsele din România, dezvoltând toată gama de produse: de la cele pe baza de solventi la cele apoase, de la alchidice, epoxidice, siliconice la vopsele speciale pentru industrie și pentru comerț. De asemenea, compania este cel mai mare producător de rășină pentru vopselele care se aplică pe dozele de aluminiu.
 
Tradiția Azur SA, renumita fabrică de vopsele din Timişoara şi un brand românesc binecunoscut, coboară înapoi în timp, până în 1844, când pe platforma de pe Splaiul Peneş Curcanul a fost înfiinţată o manufactură sub denumirea Fabricele Unite de Ulei şi Săpun SA. Tradiţia Azur s-a împletit cu tradiţia industrială a Timişoarei din zona Fabric care datează din aceeaşi perioadă.
Producţia de vopsea avea să înceapă peste mai bine de cinci decenii, sub patronatul lui Eugen Farber.
“După 1900 a început producția de vopsea pe bază de ulei. Efectiv, fabrica de vopsele a luat ființă în 1923. Până în 1918, proprietarul era distribuitor al vopselurilor produse în Budapesta de firma Krayer. După Primul Război Mondial a intervenit o graniță și a trebuit plătite taxe vamale. Atunci a fost o convenție între Krayer și domnul Eugen Farber, care era distribuitorul lor, de a începe o producție serioasă de vopsele pe platforma de pe Peneș Curcanul. Ulterior, această fabrică a crescut constant, iar în anii ‘35, acțiunile aparțineau aproape în totalitate familiei Farber”, ne povesteşte Jakab Zoltán, directorul general al companiei.
A venit apoi războiul, iar, în 1948, fabrica a fost naționalizată. În acel moment, proprietar era Eugen Farber, iar de afacere se ocupa și fiul său, John Farber, de profesie inginer chimist.
Familia Farber a plecat în dupa nationalizare din România la Viena, iar în 1950 a emigrat în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se la New York.
“A fost clar o traumă pentru familie, era o familie înstărită, de oameni de afaceri, domnul Farber s-a născut în Piața Victoriei din Timișoara. Și să te trezești peste noapte că ți s-a luat totul și să pleci ilegal, pe fâșie, în haine de țăran, în condiții umilitoare, e clar o traumă. Nu vă închipuiți că au plecat cu camionul și au dus tone de aur. Nu, au ajuns în Viena săraci lipiți. Îmi povestea că singurul lucru pe care l-a luat cu el, cusut în tivul hainei, erau formularile de vopsea de la fabrică”, rememorează Jakab Zoltán din discuțiile avute cu John Farber.
În paralel, fabrica și-a continuat drumul său. I-a fost schimbată denumirea în ”Gheorghe Doja” , iar primul director numit a fost dulgherul de atunci al fabricii, pentru că avea origine sănătoasă.
În anii ‘67-’68, fabrica producea de trei ori capacitatea: de la 200 de tone se ajunsese la vreo 700 de tone pe lună, iar aceasta ajunsese aproape în centrul orașului, nu mai permitea extinderea. Atunci s-a decis construcția actualei platforme, care a început în 1976 și s-a finalizat în 1980.

Reîntoarcerea acasă și salvarea fabricii
 
După 50 de ani de la naționalizare, în 1998, președintele României, Emil Constantinescu, efectua o vizită în Statele Unite ale Americii, iar la New York și Washington s-a întâlnit cu oameni de afaceri americani, pe care i-a invitat să investească în România. Printre cei prezenți era și John Farber. Directorul general al Azur ne povestește că acesta i-a spus președintelui: “Mă duc să investesc în România, mă duc să cumpăr înapoi fabrica tatălui meu”.
Și într-adevăr, FPS-ul scosese la vânzare Azur SA, iar în 1999 s-a încheiat tranzacția cu ICC Industries INC, o companie americană care deține în jur de 40 de fabrici în toată lumea, producând diverse produse în domeniul chimic – plastic, arome alimentare, intermediari, aditivi pentru mase plastice.
În momentul privatizării, situația Azurului era dezastruoasă, salariile și taxele erau neplătite de vreo 2 ani, erau înregistrate multe datorii la furnizori, iar depozitele erau goale.
“A venit înapoi sentimental, în amintirea tatălui, dar și pentru că este atașat de oraș și de fabrică, își aduce, cu drag, aminte de laboratorul în care a lucrat, noi avem certificate de calitate emise în 1947 și 1948, semnate de el. El a înțeles că nu poate să primească înapoi fabrica pentru că nu exista cadru legal, în plus el a recunoscut și recunoaște că față de Azur de pe Peneș Curcanul, actualul Azur este altceva, mult mai mare, pentru că, după naționalizare, fabrica a mers din ce în ce mai bine, pentru că era un necesar de vopsea, era o nișă pentru acest produs. Când domnul Farber a cumpărat fabrica, a cumpărat tot Azur, și investitia noua și platforma veche”, își amintește directorul general Jakab Zoltán.
În fabrica de pe Splaiul Peneș Curcanul, activitatea a mai continuat încă doi ani după privatizare.
John Farber a promis prin contractul de privatizare că va investi, în următorii cinci ani, opt milioane de dolari, lucru pe care l-a și făcut. Acest fapt a fost cotitura efectivă în istoria Azur, care a renăscut.
“Am avut suportul ICC Industries, care an de an a investit în Azur, nu a luat până acum niciodată niciun dividend, tot profitul a fost reinvestit. Mai mult ni s-au dat bani în plus, am emis acțiuni pentru ele și am investit banii în retehnologizare, în resurse umane, în creșterea forței de vânzări și atunci, dacă ai așa un suport și nu îți bați joc de el, eu zic că performezi”, sintetizează Jakab Zoltán implicarea noului proprietar în redobândirea strălucirii brandului timișorean.

 
De la 2 milioane de dolari cifră de afaceri la 35 de milioane
 
Jakab Zoltán, originar din orașul mureșean Sângeorgiu de Pădure, absolvent de Chimie la Timișoara, activa de 18 ani în companie la momentul privatizării. John Farber i-a propus funcția de director general, iar, după o perioadă de reflecție, a luat decizia de a accepta.
“Eu apreciez că două lucruri au fost într-adevăr relevante. Primul lucru este că, între timp, îl cunoscusem pe domnul Farber și am realizat că este un om de cuvânt și că este un om hotărât să investească și să crească afacerea. Al doilea aspect era într-adevăr că eu lucrasem în fabrică, o știam, iar echipa care era aici și pe care o cunoșteam îmi dădea încredere. Tehnologic, ea nu era la un nivel extraordinar de înalt, dar echipa de aici era în stare să atingă țintele pe care ni le propunea patronatul. Și am decis să accept”, ne-a declarat managerul Azur SA.
Din suma totală promisă, încă de la preluarea companiei, noul proprietar a investit 1,5 milioane de dolari pentru achiziționarea de materii prime, reluarea producției și reclădirea rețelei de vânzări.
Azur și-a reluat producția cu portofoliul standard, însă după 2-3 ani, era evident că vopseaua alchidică nu mai era în niciun caz o locomotivă și că producția trebuie diversificată și introduse tipuri noi de vopsele.
“Între timp apăruse vopseaua lavabilă, pentru pereți, vopselele pe bază de apă etc. Am dezvoltat și noi, în cadrul departamentului de cercetare, majoritatea produselor pe care le avem astăzi în portofoliu”, ne explică Jakab Zoltán.
Formularea unei rețete, a unui produs nou poate dura între 6 luni și un an, de la identificarea cerinței, dezvoltarea rețetei de către inginerii de la cercetare, testarea noii vopsele și punerea sa în producție.
Firma mamă nu i-a sprijinit în mod special cu dezvoltarea rețelei de vânzări, însă managementul Azur a beneficiat de întreg suportul în ceea ce privește piața de desfacere externă, unde astăzi, compania livrează rășină, materia primă pentru producția de vopsele, pentru clienți din Elveția, Franța și Anglia.
“Noi azi exportăm peste 25 de milioane de euro pe an, zilnic din Azur pleacă 3 mașini la export și această piață, aproape 90 %, ne-a fost adusă cu sprijinul firmei mamă. Am reușit să convingem partenerii externi că suntem foarte serioși, calitatea este cel mai important lucru, livrarea la timp, tot suportul logistic și managerial din spate și în momentul când, după un contract de 5 ani, am livrat peste 2000 de șarje (35.000 tone), din care s-a greșit una singură din cauza unei materii prime care era proastă, atunci partenerul extern a zis: ok, continuăm pe un alt contract de 5 ani, fără problemă”, subliniază Jakab Zoltán.
Investițiile au fost îndreptate nu doar spre dezvoltarea producției și a portofoliului de produse, ci și spre protecția mediului.
“Noi am cheltuit peste 1,5 milioane de dolari ca să cumpărăm echipamente noi, care să rețină emisiile, echipamente noi care să ne ajute în tratarea apelor uzate, avem stație proprie de tratare a apelor uzate și, în continuare, derulăm un program destul de strict cu investiții semnificative. Facem determinări neutre cu firme din Europa la acești parametri, an de an, și ne străduim să nu avem depășiri și să respectăm standardele impuse în România”, a precizat managerul general.
Compania a accesat aproape în fiecare an câte un proiect european, cel mai mare a fost de 1,8 milioane de euro, iar, în total, sumele atrase se apropie de 4 milioane de euro.

 
Recâștigarea pieței și încrederii clienților
 

Însă lipsa acută de lichidități care a pus pe butuci fabrica înainte de privatizare nu a fost singura problemă care a trebuit soluționată.
“A doua mare problemă de care m-am lovit a fost cea de imagine. Între timp, imaginea Azur se deteriorase, se produseseră și au ajuns pe piață produse de calitate proastă și lumea se temea să cumpere produsele noastre. Și atunci a fost nevoie de multă muncă și energie, de consum de timp ca să refacem încrederea oamenilor în produsele noastre. Dar cred că noi am reușit, echipa de aici a reușit. Iar, la fiecare 5 ani, am dublat cifra de afaceri. Dacă inițial am avut 2 milioane de dolari, azi suntem la 35 de milioane de dolari”, nu își ascunde mândria directorul general al companiei.
Compania produce astăzi 15.000 de tone de produse peliculogene pe an și țintește ca, peste 5 ani, să atingă 60 milioane de dolari cifră de afaceri, o țintă ambițioasă într-o piață extrem de concurențială, iar planul strategic este, firesc, deja conturat.
“Direcția principală este în automatizare. Din cauza lipsei de personal, de muncitori, tot ce se poate automatiza, trebuie automatizat. În următorii ani, aceasta va fi tendința. În afara de acestea, trebuie să vezi business-ul, în ce direcție o ia ca să poți atinge cifra respectivă, și acest lucru poți să îl faci crescând business-ul existent sau pornind un business nou. În ce privește creșterea business-ului existent, din fericire avem capacitate neutilizată, noi putem produce mult mai mult decât producem azi. În zona de vopsele am putea crește cu 50 % dacă s-ar lucra 3 schimburi și am folosi toate utilajele. În multe dintre aceste arii lucrăm ori într-un schimb, ori, în maxim, două schimburi, pentru că atât este astăzi piața”, ne-a explicat managerul general.
În ceea ce privește noile business-uri, Jakab Zoltán a amintit de două activități noi în producția de bază, una în sectorul de sinteză rășini, iar cea de-a doua pe partea de vopsele pentru industrie. De asemenea, managementul și-a propus să crească business-ul de producere a carcaselor din poliester armat cu fibră de sticlă livrate astăzi către doi giganți europeni – Rittal și Hager.

Împletirea a două culturi organizaționale
 
Poate povestea succintă a brandului Azur nu ar fi completă fără a aminti despre îmbinarea celor două culturi organizaționale care s-au întâlnit după privatizare. Un proces de armonizare care nu a fost facil, iar primele schimbări au fost observate după trei ani.
“Cultura într-o organizație cum este Azur, cu un istoric de 100 de ani, este extrem de puternică. A încerca să o modifici îți cere energie și curaj și multă, multă răbdare. Implementarea stilului american a fost destul de dificilă și a presupus mult timp, nu s-a întâmplat peste noapte, cum noi am sperat. Au avut loc traininguri și aproape toți managerii au fost în fabricile ICC din State și din Europa”, rememorează Jakab Zoltán.
Managerii și angajații din Azur au învățat de la specialiștii din ICC Industries pragmatismul, orientarea spre piață și spre client. Desigur că firma mamă a venit și cu anumite principii.
“Îmi aduc aminte că, atunci când am fost numit director, domnul Farber mi-a atras atenția că două lucruri dacă fac, voi fi demis imediat. Unul era să nu îți plătești taxele la stat și doi să nu târâm compania mamă în scandaluri de imagine. Imaginea și bonitatea ta sunt mai presus decât orice poți cumpăra cu bani”, subliniază managerul general al Azur.
Nu am putea încheia fără a puncta un alt aspect ce definește Azur: echipa. De-a lungul interviului, directorul general Jakab Zoltán a menționat, de mai multe ori, importanța echipei, însă definitoriu ni s-a părut acest pasaj. “Nimic nu se desfășoară fără probleme și, crescându-ți afacerea, tot timpul vei avea mai multe probleme, dar ele pot fi gestionate dacă ai grijă să te înconjuri de oameni buni. Singur nu vei putea conduce o firmă de 360 de oameni, este exclus. Cine visează asta, nu trăiește în realitate, trebuie să ai subalterni buni în care să ai încredere și pe care să îi lași să își pună în valoare talentul”, crede acesta.
 
Proiecte de responsabilitate socială
 
Azur SA este implicat în multe proiecte din punct de vedere al CSR.
“Mie îmi place cel mai mult întâlnirea pe care o avem de 1 iunie la Grădina Zoologică, cu copiii, unde angajăm pictori care pe niște cartoane pictează chipurile copiilor și fiecare își ia acasă acest desen. Încercăm astfel să îi facem pe copii să simtă culoarea, dat fiind faptul că noi producem vopsele. Suntem implicați în sute de proiecte, sponsorizăm cu vopsea grădinițe, școli, biserici etc. Pe lângă asta suntem implicați și în sponsorizarea unor fundații. Spre exemplu, la Buziaș, este o fundație de ajutorare a copiilor diabetici, Fundația Șerban Cristian, pe care o sponsorizăm de câțiva ani, trimestrial. Am vizitat de multă vreme fundația asta și, într-adevăr, merită ajutată”, ne-a povestit Jakab Zoltán.
de Ligia VORO
 
CIFRE
Suprafața fabricii: 12 ha
Suprafața construită: 2 ha, trei fabrici – de rășini, vopsele și presare polistier, depozite, o stație modernă de tratare a apelor uzate
Cifra de afaceri: 35 milioane de dolari
Număr salariaţi: 360
Fonduri europene atrase: cca 4 milioane de euro
 

“Este important, cred, să ai setate niște ținte și priorități. Doi, este foarte important să lupți pentru acestea pentru că nu se vor îndeplini de la sine. Trei, să fii cinstit cu tine și cu ceilalți, dacă nu azi, sigur mâine vei culege roadele. Am constatat că atât în calitatea produselor cât și în imaginea de brand, cât și în relația cu echipa ta de lucru, poate minți odată pe unul, poate de două ori pe doi, dar să îi minți pe toți, la nesfârșit, nu poți.
De asemenea, eu apreciez sfatul americanilor: să fii cinstit în business, să îți plătești taxele, dacă vrei ca serviciile pe care le asigură statul să fie bune, trebuie să fii și tu cinstit, indiferent cât contribui, puțin sau mult. Dacă ai grijă de bani și nu îți bați joc de ei, un tânăr antreprenor poate să aibă succes”
Jakab Zoltán, director general Azur SA, sfaturi pentru un tânăr antreprenor

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Compania AQUASERV S.A. îşi diversifică modalităţile de interacţiune cu clienţii

Articolul următor

Golful românesc, în căutarea timpului pierdut

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share