Printr-un amplu proiect cu finanțare europeană, pacienții din întreaga țară vor putea avea acces la opinia unui expert din țară sau din străinătate, pentru afecțiunile de care suferă, direct din cabinetul medicului de familie. Ce aduce nou acest proiect în peisajul medical românesc și ce impact ar putea avea pentru viitor a oferit detalii Dr. Carmen Nicolau, managerul proiectului.
Proiectul „Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“ a fost co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Competiția POC-A.1-A1.1.1-A-2015, manager de proiect fiind Dr. Carmen Nicolau, medic primar gastroenterolog și manager al Centrului de Medicină Integrativă ”Lotus Life” din Tîrgu-Mureș, sediul unuia dintre cele două mari centre de excelență de la nivel național, ce vor fi dotate cu aparatură de ultimă generație în cadrul acestui proiect. Proiectul va fi implementat în perioada 2016- 2019.
Vă rog să oferiți mai multe detalii despre proiectul “Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“ pe care îl veți implementa la nivel național.
Acest proiect vine în continuarea unui alt proiect dezvoltat de noi, începând cu anul 2010, când am creat o rețea regională de tele-ecografie prin deplasarea unor aparate dedicate în cabinetele medicilor de familie și am examinat ecografic pacienții acestora, la distanță. Medicul de familie se afla cu pacientul în cabinetul său, iar noi ne aflam în diferite locații; s-a întâmplat să examinez fiind în București, Sibiu sau în alte țări, pur și simplu conectându-mă pe internet după un protocol foarte bine stabilit, atât pe un laptop cât și pe un smartphone. Au fost examinați peste o mie de pacienți, în acest fel, în decursul celor șase ani și jumătate. Inițial doar eu, apoi și alți colegi s-au implicat în acest proiect. Experiența obținută a validat ideea că ecograful poate să stea în cabinetul oricărui medic de familie, chiar dacă medicul respectiv nu a dobândit cunoștințele și acreditările pentru a face ecografie. Examinarea ecografică se poate face și la distanță în două moduri: în timp real sau în doi timpi (medicul, după un protocol standardizat, pe care și-l însușește într-un timp foarte scurt, înregistrează examinarea sub forma unui filmuleț și un specialist în ecografie îl citește, descărcându-l de pe server într-un alt moment).
În cadrul noului proiect, ne-am propus să elaborăm o rețea națională de telemedicină pentru cardiologie și gastroenterologie care, în afară de ecografie, să cuprindă și componenta de telemedicină de tip “second opinion”, adică datele pe care pacientul le-a acumulat în cursul unei investigații efectuate pot fi încărcate în sistem, după un protocol, și citite de către un expert în problema pe care o are acest pacient, aflat la distanță. În felul acesta, se anulează drumurile pe care pacienții le făceau într-un centru sau altul căutând persoana potrivită pentru patologia lor. Proiectul propune anularea deplasărilor inutile, pacienții ajungând în centrul respectiv fie cu investigații parțiale, fie căutând în direcție greșită, fie la un moment nepotrivit și erau obligați să se întoarcă acasă sau să rămână pentru mai multe zile, nereușind să-și rezolve problema. De data aceasta, plecarea de acasă se va face numai după ce informațiile medicale pe care pacientul le are sunt prelucrate deja de un expert, ce formulează o serie de ipoteze de lucru, sugerează completarea investigațiilor și locurile unde s-ar putea face, iar, după ce toate investigațiile sunt încărcate în sistem, expertul dă răspunsul în domeniul respectiv și sugerează pacientului tratamentul. În felul acesta, pacientul se deplasează într-un centru de excelență cu un dosar gata completat pentru a i se rezolva problema, nu pentru a i se căuta problema. Economia aceasta de timp și de spațiu este unul dintre argumentele pentru o astfel de rețea. Al doilea argument, destul de puternic, este eficientizarea forței de muncă din medicină, eficientizare care se impune tot mai mult ținând cont de decalajul în creștere între nevoia de servicii medicale și oferta de servicii medicale, dar și a migrării experților formați în România către alte țări.
Pacienții trebuie să fie îndrumați spre medicii cu experiență în domeniul de care au nevoie aceștia. Se vor evita selectările pe criterii greșite.
Veți lua legătura cu mai mulți experți din țară care să se alăture acestui proiect?
Da. Noi, pe de o parte, creem rețeaua predând în cadrul proiectului, 40 de ecografe specializate în telemedicină. În cadrul acestei rețele, medicii de familie vor putea încărca atât filmele ecografice, cât și dosarele medicale ale pacienților, pe care doresc să le supună atenției specialiștilor gastroenterologi, cardiologi sau oncologi, într-un server, în cadrul unui program ultrasecurizat, perfecționat, un program de maxim interes la ora actuală în Europa și în lume, dar care se va dezvolta pe cerințele noastre. În cadrul acestui proiect vor beneficia de posibilitatea de a selecta experți înscriși în rețea, care sunt specializați în problema pacientului, ce vor descărca din server dosarul medical, îl vor evalua, vor solicita investigațiile care mai sunt necesare pentru rezolvarea cazului. După terminarea procesului de evaluare la distanță, dacă este necesar, pacientul se deplasează în centrul medical indicat de expert, direct pentru a i se aplica terapia de care are nevoie.
Cum va ști un anumit expert că dosarul pacientului este adresat lui?
Patologia va fi încărcată de către un medic care va avea deja o orientare asupra patologiei, va ști deja că pacientul suferă de probleme gastroenterologice, spre exemplu, și nu cardiologice sau invers. În cadrul gastroenterologiei va ști că problemele țin de tubul digestiv sau hepatologie, apoi dacă sunt probleme de tub digestiv va avea posibilitatea să aleagă din panelul de experți pe cei cu grad de expertiză în diferite domenii. Nu va ajunge să fie descărcat un dosar medical al unui pacient cu probleme hepatice de către un expert care este specializat în terapii endoscopice. Experții sunt prezentați cu gradul lor de expertiză, iar medicul de familie va ști să selecteze încotro să-l îndrume pe pacient. De asemenea, este posibil ca pacientul să solicite un expert, prin intermediul medicului său de familie.
Medicul de familie este cel care va îndruma pacientul să facă inițial investigațiile necesare pentru dosar?
Fie că-l va îndruma până la un punct, după care are nevoie de ajutor pentru a-i schița mai departe celelalte investigații, fie sunt deja colectate un set de investigații, dar nu este evidentă concluzia și atunci medicul de familie solicită ajutorul unui coleg specializat în domeniul respectiv pentru a defini dacă mai este nevoie de ceva, dacă are deja un diagnostic și niște argumente sau, dacă diagnosticul nu este încă conturat, ce anume ar putea să sugereze expertul să se mai efectueze până la momentul în care se poate institui terapia.
În afară de crearea acestei rețele proiectul are și o componentă de cercetare medicală. Despre ce este vorba?
În cadrul rețelei se vor crea două mari baze de date. Se va crea o bază de date formată din foarte multe filme ecografice și buletinele ecografice atașate lor, care vor constitui o sursă de informații foarte utilă pentru a începe o cercetare. În plus, se va crea o bază de date formată din fișe medicale, scrisori medicale, toate acestea sunt folosite cu acordul scris al pacientului și sub mențiunea anonimatului vor putea fi folosite de către cercetători pentru a-și elabora sau verifica anumite ipoteze de lucru. Se va putea lucra strict pe baza de date, făcând corelații pe verticală, pe orizontală între informațiile disponibile sau se vor putea propune diferite proiecte de cercetare cu un design al studiului pentru studii prospective și cercetătorii vor avea posibilitatea să selecteze din această bază de date pacienții de care au nevoie în studiul respectiv, medicii de care au nevoie să colaboreze, explorările imagistice care trebuie efectuate prospectiv etc. Fiind o rețea națională, vor fi generate și incluse date în forme concrete, bazate pe evidențe, ceea ce constituie un element extrem de important pe care se pune mare accent la ora actuală.
Având în vedere că va exista o astfel de bază de date se vor putea pune la punct registre care la momentul actual sunt deficitare în România? Vor putea fi puse aceste date la dispoziția decidenților pentru elaborarea unor strategii, planuri naționale?
Ne dorim foarte mult acest lucru. Pe măsură ce informațiile se vor acumula sunt convinsă că, bazându-ne pe calitatea acestor informații, vor fi interogate aceste baze de date atunci când se va pune problema, inclusiv la nivel de strategie națională de sănătate. Sunt optimistă în această direcție, sper să fie mica noastră constribuție la marea problemă de sănătate din România.
În prezent, în România, ce registre de pacienți există în domeniul gastroenterologiei?
Registrele din domeniul gastroenterologiei au fost în cele două mari patologii, pe care le tratăm cu programe naționale. În domeniul bolilor inflamatorii intestinale și în domeniul hepatitelor cronice virale au fost tentative, nu au funcționat foarte bine. Noi nu putem decât să sperăm ca, atunci când se vor rediscuta aceste subiecte și se va pune problema să se creeze aceste registre naționale, să poată fi accesată și baza de date construită prin proiect.
Sistemul informațional, din cadrul rețelei a fost deja creat sau urmează să fie creat?
Rețeaua se află în stadiul de finalizare în sensul că aparatele sunt în lucru la producător – cele 40 de teleecografe, serverul, care este mai special, și, mai ales, programul, care stă la baza acestei rețele, se află într-un stadiu avansat de dezvoltare, fiind extrem de complex. Aici este marele merit al susținerii într-un parteneriat privat-fonduri europene pentru că ne permite să accesăm echipamente de calitate, atât la nivel de hardware cât și la nivel de software. În cadrul acestui proiect există un grad mare de inovativitate pentru că softul care va fi rulat pe acest server este încă în curs de dezvoltare, programatorii lucrează la ora actuală pentru a atinge în cadrul acestui soft, pe care-l vom achiziționa, toate punctele propuse. Este un soft cu caracter inovativ, la care se lucrează cu experți în parteneriat româno-german.
Cum vor fi distribuite cele 40 de ecografe medicilor de familie din întreaga țară?
Fiind vorba de un ecograf în fiecare județ, selectarea medicilor de familie s-a făcut după criteriul pasiunii pe care medicul respectiv o pune în ceea ce face și în funcție de interesul pe care îl are în domeniu, pentru că este o muncă în plus, pentru care trebuie să existe pasiune, consecvență, perseverență, atitudine pozitivă.
Proiectul prevede existența a două centre mari de excelență. Unde anume?
Aceste centre de excelență, localizate în Tîrgu Mureș și Craiova, se vor dota în cadrul proiectului pentru că în fiecare centru există un reprezentant al echipei care a scris proiectul, dar rețeaua va cuprinde și centre care deja există, care au dotările necesare și care se constituie și ele în centre de expertiză care vor gravita în jurul centrelor mari universitare medicale, una din condițiile derulării proiectului fiind stabilirea de legături și colaborări între mediul de cercetare public și cel privat.
Medicii specialiști pentru ”second opinion” cum vor fi selectați?
În mare parte deja s-a discutat cu dânșii și continuăm să avem discuții și cu alți colegi de-ai noștri. Noi vedem lucrurile, din punct de vedere tehnic, clar extensibile în perspectivă la nivel internațional. Speranța mea este ca legislația să permită identificarea medicului specialist format în țară și plecat în străinătate, care să poată fi convins să acceseze la distanță aceste date și să ofere părerea personală. În acest fel am putea să împletim experiența acumulată aici cu cea câștigată în străinătate și să rezulte o expertiză de foarte bună calitate pentru pacienții din România.
Consultatiile se vor face contra cost sau va exista un sistem de decontare pe programul de telemedicină?
Costurile consultațiilor și ale ecografiilor în sistem de telemedicină vor fi corelate strict cu cheltuielile operaționale legate de funcționarea rețelei de telemedicină.
Prof. Dr. Adrian Săftoiu, de la Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie Craiova:
”Un sistem de second opinion, opțiune importantă pentru viitor”
Cu peste 20 de ani de experiență în gastroenterologie și endoscopie, recunoscut pe plan național și internațional pentru activitatea de cercetare desfășurată, Prof. Dr. Adrian Săftoiu, de la Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie Craiova este directorul științific al proiectului. În opinia sa, proiectul va permite deschiderea de noi orizonturi ce creează premizele accesului pacienților la servicii medicale semnificativ îmbunătățite și va permite generarea de baze de date clinice utilizate în cercetarea medicală.
Făcând o paralelă între sistemul sanitar românesc și sistemele sanitare din străinătate vă rog să faceți o scurtă prezentare a ceea ce va însemna proiectul “Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“ pentru medicina românească și, implicit, pentru pacientul român.
Una dintre principalele probleme ale sistemului de sănătate din România este reprezentată de disponibilitatea scăzută a infrastructurilor și echipamentelor medicale de înaltă performanță, care să permită diagnosticul precoce și utilizarea de tehnici minim-invazive de tratament. În domeniul hepatologiei și gastroenterologiei, stabilirea unui proces de diagnostic exact a impus utilizarea de tehnologii imagistice recente, care includ ecografia cu substanță de contrast și elastografia ultrasonografică, endoscopia de înaltă rezoluție sau tehnici cross-secționale imagistice de tipul tomografiei computerizate și rezonanței magnetice, în special cu reconstrucții vasculare. Orice proiect de infrastructură medicală, cu atât mai mult proiectul IMAGE, creează premizele accesului pacienților la servicii medicale semnificativ îmbunătățite și va permite generarea de baze de date clinice utilizate în cadrul unor studii clinice prospective. Consecințele directe ale utilizării unor astfel de explorări imagistice constau în evitarea intervențiilor chirurgicale inutile, cu scăderea morbidității și mortalității induse de acestea, scăderea duratei de spitalizare și creșterea raportului cost-eficiență. În condițiile finanțărilor fragmentare și, evident, insuficiente din sistemul medical românesc, orice aport de capital și orice investiție din domeniul medical devine astfel necesară și chiar indispensabilă în anumite specialități. În acest context, dezvoltarea unei rețele naționale de telemedicină în gastroenterologie și cardiologie va crea un acces universal al pacienților pentru consultații și ecografii în sistemul de medicină primară, urmate de second opinion la nivelul medicilor specialiști, prin utilizarea de explorări imagistice complexe, integrate și competitive față de nivelul înalt al serviciilor medicale din Europa de Vest sau Statele Unite ale Americii.
Cercetarea medicală din România cum se vede de la nivelul celorlalte țări?
Cercetarea medicală din România a beneficiat în ultimii ani de o componentă clinică aplicativă și mai puțin de componenta fundamentală. Astfel, studiile clinice efectuate în România care au vizat metodele imagistice utilizate în gastroenterologie și cardiologie au permis accesul cercetătorilor și medicilor la fluxul principal internațional prin publicarea de articole în reviste indexate Thomson ISI Web of Knowledge (Clarivate Analytics), cu factor de impact mediu și mare. Din păcate, finanțarea deficitară de pe parcursul ultimilor ani nu creează premise pozitive pentru continuarea activității de cercetare-dezvoltare-inovare într-un ritm apropiat țărilor dezvoltate din UE sau SUA. Implicarea actorilor privați care să co-finanțeze proiectele de cercetare-dezvoltare poate reprezenta o soluție pe termen scurt, urmată de accesarea altor fonduri structurale UE sau prin programul Horizon 2020. Colaborările internaționale și integrarea rețelelor de cercetători din România în studii clinice și proiecte internaționale se poate face în viitor dacă accesul la infrastructura de cercetare-dezvoltare va fi posibil, prin investiții susținute la nivelul entităților din mediul public și/sau privat. Din păcate, ultimele decizii legate de eliminarea evaluatorilor din străinătate în competițiile naționale de cercetare, aruncă o umbră asupra întregului sistem de cercetare, așa cum este el perceput din exterior.
Principiul second opinion, care se regăsește frecvent în străinătate și mai puțin în România, este unul dintre aspectele importante ale acestui proiect. Va putea acest proiect, să deschidă calea unor “noi drumuri” în medicina românească, să fie un exemplu de urmat?
Una dintre componentele importante ale proiectului IMAGE este legată de disponibilitatea de re-evaluare a rezultatelor testelor imagistice (second opinion) care sunt dependente de operator și, bineînțeles, de calitatea echipamentelor folosite pentru diagnostic în centrele de excelență. Majoritatea clinicilor de prestigiu din SUA dispun, în prezent, de protocoale performante de second opinion, care permit stabilirea unui nou diagnostic comparativ cu cel stabilit prin explorările inițiale. Un studiu recent, efectuat la Mayo Clinic în SUA, a demonstrat că, la aproximativ 21 % dintre pacienți, diagnosticul a fost complet schimbat, în timp ce la 66 % diagnosticul a fost modificat/rafinat după re-evaluarea într-un centru de excelență (second opinion). Consecințele diagnosticelor incorecte/incomplete constau în erori de tratament, riscuri pentru pacienți sau complicații și intervenții terapeutice inutile, generând costuri suplimentare pentru sistemele de sănătate. În acest context, implementarea unui sistem de second opinion devine o opțiune extrem de importantă pentru viitor.
de Arina MOLDOVAN
