Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Marii investitori din IT, atrași cu proiectele Clujului

Clusterele informatice ale Transilvaniei care au sediul la Cluj-Napoca și-au propus să creeze aici un mediu propice de incubare și de dezvoltare a celor mai valoroase proiecte din domeniul tehnologiei, dar și să aducă mult-doriții investitori globali dispuși să aloce sume importante pentru concretizarea acestora.

„La Open Innovation 2.0, Clujul a avut o expunere fantastică atât ca locație, cât și ca posibilități de parteneriate. Vrem să integrăm componenţii clusterelor din Transilvania în câte mai multe reţele pentru a obţine finanţare atât de la Comisia Europeană (CE), cât şi de la entităţi private. Ne axăm pe firmele în căutare de capital pentru că instituţiile sau universităţile sunt angrenate în proiecte europene, pot să obţină mai uşor finanţare.
Încercăm să ţinem aici tinerii din IT&C, să nu fie închiriaţi la americani sau la chinezi, dar şi să atragem antreprenori din alte ţări. Nu ne axăm doar pe informaticieni, ci îmbinăm industriile creative cu tehnologia. Ne lipseşte acel capital de investiţii, dar ne concretizăm oferta pentru ca, în momentul în care acesta va veni, să avem o bază de proiecte suficient de generoasă pentru atragerea acestora”, a menționat Bianca Muntean, director executiv al clusterelor ARIES Transilvania şi iTech Transilvania.
Rețea a orașelor inovării
“Clujul a depășit așteptările noastre în ceea ce privește maturitatea colaborării între actorii ecosistemului de inovare deschisă și a stabilit un standard care va fi destul de greu de depășit pentru edițiile următoare. Acest lucru este îmbucurător și se încadrează în viziunea pe care am avut-o atunci când, în urmă cu cinci ani, a demarat acest proiect, ce aduce orașele în contact cu conceptele de inovare deschisă.
Strategia de a impune tehnologia ne include pe toți, sectoarele public și privat, mediul academic, societatea. Trebuie să ne punem toți strategiile împreună pentru un viitor mai bun, să facem ca această tranziţie să se întâmple, să devină realitate. Avem inovare, clustere, interacțiune între diferiți jucători, doar să avem curiozitatea și îndrăzneala să se întâmple”, a explicat Bror Salmelin, director advisor al DG Connect.
Miză pe antreprenoriatul tinerilor
“După referendumul din Marea Britanie a fost clar că trebuie să revizuim politicile pentru cetățeni. Acest Brexit poate reprezenta o bază de înnoire a Uniunii Europene, pentru a întări finanțarea regională, inclusiv cea a Clujului, unde fondurile europene se pot regăsi în mai multe investiții publice, inclusiv în liniile de tramvai din oraș. Comisia Europeană (CE) a angrenat mai multe organizații de tineret, mai multe evenimente, iar la Cluj a avut loc prima conferință pe care CE a organizat-o în Europa Centrală și de Est.
Colaborarea dintre mediile universitar și cel economic trebuie să se concretizeze în sensul în care mediul economic să investească în educație, iar inițiativele tinerilor să aibă succes în antreprenoriat. Noi am creat o interfață între industrie și sectorul public și încercăm să introducem inovarea în politicile de cercetare. Cu toate acestea, infrastructura din România trebuie să se îmbunătăţească, să fie mai multe conexiuni aeriene din oraşele României”, a apreciat Markku Markkula, preşedintele Comitetului Regiunilor din cadrul UE, la întâlnirea cu tinerii antreprenori din Transilvania.

Clujul și-a stabilit un nou obiectiv
Principala țintă a municipalității clujene de după ratarea titlului de Capitală Europeană a Culturii a devenit obținerea celui de Capitală Europeană a Inovării. „Tehnologia a explodat și a intrat în viața noastră. Sunt 16.000 oameni care lucrează în IT şi în comunicaţii la Cluj. Ne-am propus să candidăm şi să câştigăm acest titlu, ţinând cont că la primele trei ediţii au câştigat Barcelona, Amsterdam şi Viena. Este un obiectiv pe termen mediu care poate fi atins”, a declarat Boc.
Edilul clujean avertizează că tehnologia va elimina multe dintre actualele locuri de muncă, un șoc pentru unii dintre actualii angajați, însă va și crea unele noi. “Jumătate dintre locurile de muncă prezente vor fi luate de tehnologie în următorii 25 de ani. Ne așteaptă vremuri provocatoare, de aceea trebuie să le facem cetățenilor viața mai ușoară. Conceptul de Smart City pentru Cluj înseamnă a îmbunătăți calitatea vieții, iar acest drum nu va putea fi oprit”, spune Boc.
Avantajul de a fi fost premier
Martin Curley, senior vicepresident al Mastercard, consideră că oraşul are avantajul de a fi condus de o persoană cu influenţă. „Nu sunt multe orașe în Europa care au ca primar un fost premier, tocmai de aceea Clujul are multe oportunități”.
„Clujul este un oraș vechi, dar, în același timp, unul al noului, al tehnologiei. Studenții noştri sunt motivați, avem cercetători tineri, ei pot ajunge la o specializare high-tech foarte mare, mai ales că studiile se fac în mai multe limbi străine. Creăm atât oameni pentru inovare, cât și un mediu propice pentru aceasta”, consideră Vasile Țopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.
Dezbaterea publică „10 ani de când Clujul a devenit un oraș european”, din cadrul conferinţei Open Innovation 2.0, de la Centrul de Cultură Urbană Casino, a avut ca temă centrală felul în care UE poate oferi suport comunităților pentru a folosi în mod eficient resursele locale, pentru a aduce valoare adăugată pieței europene, creând modele ce pot fi replicate în alte orașe și regiuni ale continentului. Aceasta a fost transmisă în direct pe reţeaua de socializare Facebook şi pe portalul Calea Europeană, fiind vizionată de 10.000 de persoane.

Top al temelor de interes
Clujul a găzduit o serie de evenimente interconectate la Open Innovation 2.0: un dialog pentru inovare, un dialog cu cetățenii, gala premiilor europene pentru inovare Luminary Award și Innovation Expo, o prezentare de proiecte și produse inovative. Cele mai apreciate sesiuni ale evenimentului au fost sesiunea plenară cu participarea președintelui Comitetului Regiunilor, Markku Markkulla, alături de sesiunea de deschidere.
Cel mai apreciat subiect a fost cel de “Block Chain”, precum și cel numit „Jobs and skills”, sesiunile “Worldcafe” și “National innovation ecosystem”. În ordinea numărului de persoane care au participat la acest eveniment, temele preferate au fost “Innovation measurement”, “VUCA times”, „Industry commons”, “Industrial transformation”, „Innovative financing resources”, “Starts”, “Innovation modelling and policy making”, “Incubate innovation”, “Societal transformation”, “H2020 funding opportunities”, “Ecosystems practice” și “Placemaking through science”.
Evenimentul a reunit experți în inovare, creatori de politici publice, reprezentanți ai mediului academic, practicieni, persoane implicate în inovație și antreprenoriat. Temele de discuţie au fost politici naționale de dezvoltare, creare de ecosisteme în contextul transformării industriale, inovație deschisă prin crearea de huburi de inovare digitală, implicare cetățenească în proiecte pilot și experimente sociale la scară mare. Acesta a grupat 70 de vorbitori și 500 de participanţi din Finlanda, Franța, Spania, Luxemburg, Polonia, Belgia, Ungaria, Italia, Irlanda, Suedia, Marea Britanie, Japonia, Bulgaria, Olanda, Austria, Turcia, Israel, Coreea de Sud, Slovacia și România.
Conferința a fost organizată de către Directoratul General al Comisiei Europene, (DG Connect), Grupul pentru Strategie și Politici pentru Inovare Deschisă, în parteneriat cu Comitetul Regiunilor, Primăria Cluj-Napoca, Institutul pentru Valoare în Inovare, ARIES Transilvania, iTech Transilvania Cluster, Consorţiul Clusterelor din Transilvania, Mastercard și Primăria Dublin.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

Florin Buicu: “Ne dorim, prin noua Lege a Sănătății, un cadru predictibil, transparent”

Articolul următor

IRUM Reghin devine actor global

Citește și:
Citeste mai mult

Zilele Culturii Maghiare la Oradea

Acest sfârșit de săptămână aduce în Piața Unirii și în Cetatea Oradea, o nouă ediție a evenimentului Zilele…
Citeste mai mult

EXPO REAL: Exhibitor number up 50 percent

Over 1,900 exhibitors registered Innovative solutions concentrated in Hall A3 Overarching topics: ESG, housing, interest rate policy, climate…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
0
Share