Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

UBM Feed Ro­mâ­nia – fa­bri­că de nutreţuri com­­binate în Sânpaul; investiție de 15 milioa­ne de euro

Compania UBM Feed Ro­mâ­nia, care are ca acţio­nari grupul UBM din Un­garia şi companiile locale East şi Oprea Avi Com, producătorul bran­dului Puiul de Cră­ieşti, va deschide o fa­bri­că de nutreţuri com­­binate în co­muna Sânpaul (jude­ţul Mu­reş), investiţia ri­di­cân­du-se la 15 milioa­ne de euro.
„Am demarat con­strucţia fabricii în luna iunie a acestui an, iar acum o parte din hală es­te deja gata. Estimăm că în una-două săptă­mâni vom în­­cepe con­strucţia tur­nu­lui tehno­logic care va conţine în fapt toa­te echipamen­tele fa­bricii. Unitatea va fi func­ţio­na­lă în luna no­iem­brie a anu­lui viitor“, a declarat Dénes Laczkó, general ma­nager la UBM Feed Ro­mânia, com­panie înfiinţată la finalul anului 2015.
Fabrica va avea o capacitate de pro­ducţie de 30 de tone pe oră, adică apro­xi­mativ 220.000 de tone pe an. Unitatea va avea circa 25 de angajaţi.
Grupul UBM este acţionarul ma­joritar al companiei UBM Feed Ro­mânia şi este lider pe piaţa de nutreţuri combinate şi de materii prime din Ungaria. Grupul East, cu acţionariat local, se ocupă cu co­merţ cu cereale, comerţ cu materii prime fura­je­re şi import de furaje, con­form infor­maţiilor fur­nizate de directorul ge­neral UBM Feed Ro­mânia. În acţionariatul com­paniei înregistrat la Registrul Comerţului apare societatea şi com­pania East Consulting, care are ca proprietar Hodler Capital din Un­ga­ria. East Consul­ting mai este şi acţionar mi­no­ritar (40%) în cadrul traderului de cereale East Grain, alături de Zoltan Jakab, Attila Pasztor, Tamas Vincze.
„După mai mulţi ani în care s-a importat furaj din Ungaria în România inves­titorii au observat că este loc pentru o fabrică cu capacitate mare de producţie în această zonă. Transilva­nia este o regiune foarte bună pentru activităţi zootehnice, în schimb în capacităţi moderne şi mari de producţie de nutreţuri combinate este un deficit care se compensează cu importuri din Vest. Noi ne dorim ca această fabrică să deservească în prin­cipal clienţii din România“, a mai spus Dénes Laczkó.
Pe de altă parte, celălalt acţionar minoritar, Oprea Avi Com, este activ în domeniul creşterii păsărilor şi a avut anul trecut o cifră de afaceri de 48 mil. lei (aproape 11 mil. euro), un profit net de 6,5 mil. lei şi aproape 300 de angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Oprea Avi Com are în portofoliu brandul Puiul de Crăieşti şi este deţi­nută de Zaharie Oprea, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. De altfel, compania Oprea Avi Com va fi şi principalul client al noii fabrici de nutreţuri, aproape 20% din producţia UBM Feed România fiind livrate către firma românească.
„Cerealele necesare producerii nutreţurilor le vom achiziţiona în principal din judeţ şi din Ardeal. Vom avea un necesar de aproximativ 130.000 de tone de cereale“, a explicat Dénes Laczkó

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Aniversare: rebranding pentru Grupul Tester

Articolul următor

Femeia de afaceri Daniela Mariscu, nominalizată la Bruxelles pentru Excelenţă în Antreprenoriat

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Universitatea FITS

Festivalul Internaţional de Teatrul de la Sibiu și-a extins an de an domeniile în care excelează. În paralel…
Haos în gestionarea deșeurilor în Baia Mare Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” Asociația Ecoteca și Primaria Baia Mare au organizat o masă rotundă pentru a discuta soluții de eficientizare a gestionării deșeurilor în județul Maramureș. Aceasta beneficiat de sprijinul organizațiilor GreenPoint Management, Envirom, Alucro, Ecotic și companiei Egger România. Printre participanți s-au numărat Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, Poliția Locală, Consiliul Județean Maramureș, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADI-GIDM) Maramureș, Colegiul Economic N. Titulescu, Serviciul Public Ambient Urban. Temele dezbătute au vizat cadrul local și aspecte specifice județului, Sistemul de Garanție – Returnare (SGR), implementarea sistemului de colectare separată, eficiența actuală și pașii următori în gestionarea deșeurilor. Ecoteca a formulat idei principale și concluzii după discuțiile cu instituțiile și companiile implicate. “România nu își atinge țintele de reciclare, cu o scădere a procentului de deșeuri reciclate. Penalitățile pentru țintele neatinse sunt plătite de fiecare unitate administrativ teritorială (UAT), iar gestionarea acestei probleme se decide la nivel local. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se planifică instalarea a 110 de insule ecologice și 90 de module în Baia Mare, trei centre de colectare cu aport voluntar mici și unul mare. Autoritățile locale consideră că sistemul de colectare separată este subfinanțat. PBM prevede platforme de colectare îngropate cu cartele pentru fiecare apartament; există deja 54 de astfel de platforme în oraș. Deși întâmpină dificultăți, proiectul continuă. Colectarea în Baia Mare se face pe patru fracții: hârtie - carton, plastic - metal, sticlă și rezidual. Campaniile trimestriale sunt organizate pentru deșeurile voluminoase”, potrivit Ecoteca. “Nu există o soluție gratuită pentru deșeurile din construcții. Cetățenii pot apela la colectori autorizați contra-cost. Deșeurile vegetale merg la stația de compost și sunt incluse în calculul țintei de reciclare. ADI-GIDM susține că gradul de colectare separată și reciclare a crescut de la 3% în 2021 la 9% în 2024. SGR a redus cantitățile de sticlă și plastic. Cetățenii din Baia Mare primesc amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor pe spațiul public. Nu există trasabilitate a deșeurilor, iar instituțiile publice nu au control asupra deșeurilor ilegale din localitate. ADI-GIDM și operatorul de salubrizare fac campanii de conștientizare în școli, dar acestea sunt discontinue. Infrastructura de colectare separată există, dar elevii sunt descurajați de amestecarea deșeurilor de către personalul de serviciu și colectori. Există puține campanii de conștientizare în școli, iar eforturile sunt inutile fără facilități pentru colectarea separată acasă și pe stradă. Reprezentanții PBM și ADI-GIMD nu raportează cantitățile colectate conform site-ului RetuRO SGR. Aceștia nu știau că pot face acest lucru, dar vor începe să raporteze de acum încolo”, potrivit raportului Ecoteca.
Citeste mai mult

Haos în gestionarea deșeurilor la Baia Mare

Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” depistate de experții…
Citeste mai mult

Euro 2024 se vede în Iulius Mall Cluj

Fanii „sportului rege” și pasionații de experiențe unice sunt așteptați pe terasa food court-ului să vadă meciurile din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share