Republica Moldova trece uşor-uşor la contorul românesc. Potrivit capital.ro, în doar câteva luni, două evenimente importante în relațiile energetice dintre România și Republica Moldova s-au succedat: în primul rând, Moldelectrica, compania de transport de energie electrică a Moldovei, a primit o finanţare-împrumut de 270 de milioane de euro de la două instituţii internaţionale, Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, bani care vor fi utilizaţi pentru a realiza, în cinci ani, interconectarea permanentă cu România şi, implicit, cu Uniunea Europeană.
În al doilea rând, Transgaz se implică direct în realizarea unei interconectări reale cu Moldova, prin care gazele româneşti vor putea alimenta, la cerere, Chişinăul. În ambele cazuri, România îşi urmăreşte interesele ei, dar şi cele americane şi europene, notează sursa citată.
Până acum, vecinii îşi asigurau necesarul de consum prin importuri din Transnistria, regiune separatistă controlată de ruşi, şi din Ucraina, pentru că Moldova are doar capacităţi limitate de producţie a energiei electrice. Practic, peste cinci ani, România va avea sarcina, în mare parte, de a „aprinde becul“ peste Prut, lucru pe deplin realizabil întrucât ţara noastră are exces de capacitate, fiind, de patru ani de zile, exportator net de energie, lucru datorat, mai ales, investiţiilor masive în centrale electrice eoliene sau fotovoltaice. În plus, peste doi ani, va intra în funcţiune o nouă instalaţie – centrala pe gaze de 260 de MW pe care Romgaz o dezvoltă la Iernut.
În ultimele zile ale anului trecut, Transgaz, operatorul sistemului de transport din România, s-a înscris în cursa pentru privatizarea Vestmoldtransgaz, compania care gestionează pe teritoriul Republicii Moldova interconectorul Iaşi-Ungheni, inclusă de Guvernul moldovean în lista companiilor scoase la privatizare în luna octombrie 2017.
Dacă va fi aleasă câştigătoare, Transgaz va plăti 180 de milioane de lei moldoveneşti (circa 9 milioane de euro) pentru Vestmoldtransgaz şi va avea obligaţii investiţionale de 93 de milioane de euro în primii doi ani de la finalizarea tranzacţiei. Banii vor fi direcţionaţi cu prioritate în extinderea gazdoctului Iaşi-Ungheni, până la Chişinău, fapt care îl va face cu adevărat relevant, atât economic cât şi strategic.
