Agricultura Cluj

SÂMBĂTĂ, 5 MAI 2018, ORELE 10.30-16.00: ÎMPREUNIȘUL-MĂSURIȘUL OILOR ÎN TRANSILVANIA TRADIȚIONALĂ, RECONSTITUIT ÎN PARCUL ETNOGRAFIC „ROMULUS VUIA”

USAMV Cluj-Napoca și Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu GAL Napoca Porolissum și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, vă invită să participați sâmbătă, 5 mai 2018, începând cu ora 10,30, la manifestarea culturală interactive – ÎMPREUNIȘUL – MĂSURIȘUL OILOR ÎN TRANSILVANIA TRADIȚIONALĂ
Manifestarea se va desfășura în Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, str. Tăietura Turcului, după următorul program:
Ora 10,30: – Pregătirea magică interactivă a gospodăriei și a staurului măsurișului
– Prezentarea interactivă a unui inventar original de stână montană
– Prezentarea interactivă a echipamentului caracteristic unui păcurar de munte
– Prezentarea interactivă a instalației de obținere a focului viu
Ora 12,00: – Intrarea turmei de oi în staurul măsurișului, în frunte cu vlojoii îmbrăcați în frunze
– Udarea vlojoilor cu apă
– Începerea mulsului, descrierea inventarului pentru muls și a tehnicilor de muls
Ora 12, 30: – Până la încheierea mulsului – consumarea balmoșului și dans tradițional în curtea gospodăriei
Ora 14, 00: – Încheierea mulsului, explicarea modului de obținere a focului viu, plecarea turmei
Ora 14,30: – Măsurarea laptelui cu carâmbul, discutarea diverselor tehnici transilvănene de măsurare și de repartiție a laptelui
– Închegarea laptelui, discutarea tehnicilor de prelucrare a laptelui de oaie
– Explicarea modului de repartiție a laptelui cu cumpăna
– Dans tradițional
DATA: 5 MAI 2018
LOCUL DE DESFĂȘURARE: PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA, str. Tăietura Turcului (GOSPODĂRIA DIN BRAN)
Trecutul medieval timpuriu al satelor românești a fost interpretat deseori eronat, pornindu-se de la imaginea falsă a unor comunități în care creșterea oilor constituia baza economiei. Varianta extremă a acestei idei preconcepute a fost livrată de Sulzer (1781) și Roesler (1871), care susțineau originea pastorală a întregului popor român, care s-ar fi deplasat în secolul al XIII-lea – printr-o dinamică specific pastorală – din sudul Dunării în nordul ei. Această teorie – cu o coloratură politico-ideologică accentuată – este contrazisă însă de documentele transilvănene din secolele XIII-XIV, în care românii sunt atestați doar de două ori ca proprietari de oi și atunci doar indirect, prin menționarea obligațiilor lor fiscale. Urbariile transilvănene ample din secolul al XVI-lea confirmă decisiv statutul agro-pastoral, nu predominant pastoral, al românilor de aici, deoarece evidențiază faptul că în regiunile de deal, podiș și câmpie – deci în cea mai mare parte a teritoriului – majoritatea românilor deținea doar 10-40 de oi, deci efectivul necesar subzistenței unei familii care – în paralel – cultiva pământul.
În această realitate economică străveche – a numărului redus de oi deținut de familia românească – își are originea practica pastorală tradițională numită în unele sate măsuriș, în altele împreuniș, în altele sâmbră. Deoarece capacitatea nativă de lactație este redusă în cazul oilor, doar exploatarea laptelui unui număr mare de animale, reunite într-o turmă de 300-350 de capete, devine rentabilă (economie de timp, de inventar, de personal pastoral). În consecință, asocierea mai multor mici proprietari de oi era obligatorie încă din cele mai vechi timpuri, motiv pentru care gruparea pastorală astfel rezultată a reprezentat cea mai veche asociație cu caracter economic din satul românesc. Nevoiți să se asocieze pentru a exploata avantajos laptele puținelor oi proprii predate în turma comună, țăranii au căutat o metodă de repartiție proporțională a laptelui muls de trei ori pe zi de la întreaga turmă de 300-350 de capete. Această metodă consta în măsurarea laptelui furnizat de oile fiecărui proprietar (măsuriș) în momentul formării turmei mari (împreuniș), fără miei, la Sîngeorz (23 aprilie), urmând ca repartizarea între asociați a laptelui turmei în întreg sezonul pastoral (până toamna) să se facă proporțional cu cantitatea de lapte obținută la măsuriș de către fiecare asociat de la oile sale.
Existau însă factori obiectivi care limitau gradul de echitate al repartiției proporționale, așa încât asociații căutau să-i neutralizeze măcar în parte, prin metode ingenioase, care țineau cont de specificul biologic ovin. Se știa, de exemplu, că oile bine hrănite de proprietari în timpul iernii furnizau la măsuriș mai mult lapte decât cele hrănite slab sau mediocru iarna, dar după două săptămâni de pășunat în condiții egale, cantitatea de lapte furnizată de cele două categorii era deja comparabilă, situație ce dezavantaja pe proprietarii oilor hrănite mediocru anterior măsurișului. Pentru a elimina acest factor ce perturba echitatea, multe asociații pastorale hotărau ca înainte de măsuriș oile să pască timp de două săptămâni împreună, departe de sat și de proprietari, pentru a li se evidenția capacitatea de lactație nativă. Prin alte tehnici specifice era limitată sursa de inechitate generată de diferența de consistență între laptele din primăvară (mai diluat) și cel de toamnă (mai concentrat), sau de diferența de prestație între oile primăvăratice, care furnizează mult lapte la măsuriș – dar înțarcă repede – și oile tomnatice, care dau lapte puțin la măsuriș și mai mult lapte decât celelalte spre toamnă.
Desfășurarea măsurișului evidențiază peste tot aceeași preocupare pentru echitate în interiorul asociației, îmbinându-se totodată pragmatismul cu practicile de protecție magică a întregului proces. Oile din turma reunită sunt mulse complet – cu minimum opt ore înainte de măsuriș – de persoane străine de turmă sau legate la ochi, pentru ca toate oile să pornească în competiție cu șanse egale; turma este pășunată apoi departe de sat, timp de minimum opt ore, pentru a se omogeniza hrana; când turma revine pentru măsurarea laptelui, oile sunt împărțite proprietarilor, iar aceștia le mulg, supravegheați de persoane special desemnate, pentru a fi eliminate fraudele; laptele predat de către fiecare proprietar este măsurat în prezența tuturor asociaților, printr-o tehnică aleasă prin consens, și se hotărăște în comun modalitatea de repartiție și ordinea în care se va primi laptele; oile pleacă la pășune, unde vor rămâne sub cerul liber până în toamnă; asociații petrec cu mâncare, băutură, muzică și dans, măsurișul fiind considerat de săteni – ca anvergură – drept un echivalent laic al Paștilor.
Preocuparea permanentă de a obține, prin măsuri luate prin consens, un anumit confort psihic în interiorul asociației – fiecare membru participând la decizii și acceptând benevol unele dezavantaje inerente – a asigurat longevitatea remarcabilă a asociațiilor pastorale, care au alcătuit unități sociale durabile, ce mediau între familii și comunitatea sătească. Obicei caracteristic unei populații cu profil agro-pastoral, măsurișul constituie chintesența unui comportament asociativ pozitiv, atât de rar întâlnit în lumea noastră rurală tradițională, iar treptata sa dispariție, prin înlocuirea celor 20-25 de proprietari de oi cu cei doi-trei proprietari de turme din fiecare sat, trebuie compensată prin cultivarea sa, în formele sale originare, în context sărbătoresc. Proiectul ÎMPREUNIȘUL-MĂSURIȘUL OILOR ÎN TRANSILVANIA TRADIȚIONALĂ, inițiat de USAMV Cluj-Napoca și Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu GAL Napoca Porolissum și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, își propune tocmai o asemenea reconstituire fidelă a ceremonialului de măsuriș, în forma practicată în satele de deal și de podiș din nord-vestul Transilvaniei. Evenimentul va avea loc în data de 5 mai 2018, între orele 10.30-16.00, în Parcul Etnografic Romulus Vuia, str. Tăietura Turcului și va cuprinde toate etapele măsurișului – inclusiv petrecerea cu muzică și dans. Publicul interesat este invitat să participe la eveniment, acesta având și o latură interactivă. Intrarea este liberă.

Related posts

iTech Transilvania Cluster by ARIES T – Let’s work together! For the best IT community!

redactia

Linia ferată Cluj – Cernăuți, în topul celor mai pitorești din Europa

Nora Dumitrescu

Orase durabile – Cum pregătim tranziția ?

Stefana Muresan

Leave a Comment