Agricultura Cluj Slider Ultimele stiri

Pentru a sprijini tinerii fermieri în vederea achiziționării de teren, Europarlamentarul Daniel Buda propune modelul Prima Fermă

România este astăzi al 7-lea stat ca dimensiune din Uniunea Europeană. Prin urmare, putem juca un rol deosebit în a asigura resursele alimentare la nivel european și nu numai, subliniază europarlamentarul clujean Daniel Buda, într-un interviu acordat AGRO TB. De aceea, în viitor, mai punctează Daniel Buda, țara noastră trebuie să fie extrem de preocupată de absorbția fondurilor europene și din cadrul Pilonului 2, dar, mai ales, de eficiența investițiilor pe termen mediu si lung, care să asigure plus valoare prin crearea locurilor de muncă bine plătite, dar și produse ieftine și de bună calitate, accesibile tuturor consumatorilor.
Pentru a facilita instalarea tinerilor fermieri în spațiul rural, în afară de sumele pe care un tânăr fermier le poate accesa, europarlamentarul clujean a mai lansat o propunere extrem de interesantă, modelul Prima Fermă.
Daniel Buda a mai vorbit, în interviul acordat, despre viitoarea Politică Agricolă Comună, modificările care vor fi operate, în contextul noilor provocări – Brexit, criza migrației sau securizarea frontierelor.
Care ar fi principala modificare în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC)?
Aș începe prin a sublinia importanța Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene și provocările cu care se confruntă aceasta în noul context.
Cu toții suntem de acord că pentru a avea o populație sănătoasă este nevoie de o hrană sănătoasă. Altfel spus, investind în agricultură, investim în sănătatea noastră, a tuturor.
Din păcate, se discută destul de mult în această perioadă de ajustarea resurselor financiare pentru PAC, în contextul Brexit-ului, care va lăsa UE fără 14-15 milioane de euro, dar și ca urmare a noilor provocări generate de criza migrației sau securizarea frontierelor.
Plecând de la aceste premise, avem dimensiunea reală a provocărilor generate de noua reformă PAC și cum va arăta ea după 2020.
Cetățenii europeni ar trebui să aibă în continuare acces la produse alimentare sigure, de înaltă calitate, la prețuri accesibile, variate și hrănitoare. Vor exista o serie de modificări pentru exercițiul financiar următor, principalele obiective ale viitoarei PAC fiind acelea de a promova un sector agricol inteligent și rezilient, de a intensifica grija față de mediu și acțiunile climatice și de a contribui la realizarea obiectivelor UE în domeniul mediului și al climei și de a consolida structura socio-economică a zonelor rurale.
Simplificarea este o chestiune extrem de importantă. Dar și mai importantă este interzicerea pentru statele membre de a adăuga condiționalități suplimentare peste regulamentele venite de la UE în implementarea PAC.
Cu alte cuvinte, cu toții ne dorim o PAC care să vină în sprijinul fermierilor, pe de o parte, să creeze condiții egale pentru toți fermierii, și aici mă refer la plățile directe, dat fiind faptul că suntem actori pe acceași piață comună. Aș merge și mai departe și aș spune că într-o oarecare măsură acordarea subvențiilor ar trebui corelată cu productivitățile obținute. În acest sens, ar exista o garanție că banii ajung la cei care fac într-adevăr agricultură.
După părerea dvs, va avea de câștigat sau de pierdut România în urma implementării viitoarei PAC?
Nu cred că trebuie să plecăm de la termenii “ce câștigăm și ce pierdem” noi, ca țară, în viitoarea PAC. Mai important este ce vom face astăzi și după implementarea PAC, deoarece foarte multe lucruri depind de statele naționale. Da, sigur, ne interesează să avem plățile directe care să cunoască o oarecare liniaritate la nivel european, dar la fel de important este să creștem eficiența investițiilor în agricultură, respectiv sprijinul fermelor mici și mijlocii pentru a preveni degradarea zonelor cu handicap natural.
Sigur, nici fermele mari nu trebuie să fie uitate, dar trebuie sa existe un echilibru în formele de sprijin.
România este astăzi al 7-lea stat ca dimensiune din Uniunea Europeană. Prin urmare, putem juca un rol deosebit în a asigura resursele alimentare la nivel european și nu numai.
Din păcate, am pierdut etape importante în privința atragerii investițiilor din Pilonul 2.
Tocmai de aceea, cred că România trebuie să fie în viitor extrem de preocupată de absorbția fondurilor europene și din cadrul acestui Pilon, dar, mai ales, preocupată de eficiența investițiilor pe termen mediu si lung.
Cu alte cuvinte, nu este suficient să absorbi fonduri europene, ci este important ca acele investiții realizate cu astfel de fonduri să fie unele eficiente și de durată, care să asigure plus valoare prin crearea locurilor de muncă bine plătite, dar și produse ieftine și de bună calitate, accesibile tuturor consumatorilor.
Țara noastră trebuie să fie pregatită de orice scenariu, care va veni de la Uniunea Europeană. Este important ca PAC să își păstreze caracterul european, iar statele membre să își crească capacitatea de implementare a acestei politici.

Am putea face mai mult ca țară pentru dezvoltarea satului românesc? Ce anume?
Infrastructura de apă și canalizare inexistentă în unele sate, sistemele de sănătate și educație precare, lipsa oportunităților pentru locuitorii satelor, a investitorilor conduc la depopularea mediului rural. În acest sens, se impune ca primarii de comune, împreună cu autoritățile locale și regionale să depună toate eforturile necesare pentru a reînvia mediul rural prin absorbția fondurilor europene. Crearea unor condiții bune de trai, stimularea fermierilor, a diferitelor activități agricole, atragerea investitorilor pot conduce la dezvoltarea satului românesc și la oprirea fenomenului de depopulare. Și aici nu trebuie să fie uitate fondurile din politica de coeziune, cele destinate tocmai dezvoltării spațiului rural, iar sinergia fondurilor dintre cele două politici trebuie să devină o realitate și un instrument pe care investitorii să le foloseasă. O prioritate a acestei conlucrări viitoare care acoperă mai multe domenii de politică este crearea de „sate inteligente” în Uniunea Europeană. Această inițiativă își propune să asigure o viață rurală atractivă și durabilă, inclusiv prin creșterea mobilității rurale, a producției de alimente de calitate, a eficienței energetice și de gestionare IT.
Ce propunere de politică națională aveți pentru încurajarea tinerilor fermieri?
Dificultățile atragerii tinerilor fermieri în spațiul rural sunt cunoscute la nivel european deoarece toate statele au o astfel de problemă.
Este greu să îl convingi pe un tânăr despre avantajele unui program în care să lucreze 25 din 24 de ore, unde nu ai sărbători de Paște sau de Crăciun, așa cum este, mai ales, în sectorul zootehnic.
Animalele nu sunt mașini pe care să le parchezi într-un garaj, în aștepatrea unor vremuri mai bune.
Tocmai de aceea, la nivelul Comisiei Europene există preocupări majore în vederea asigurării unei finanțări corespunzătoare, care să faciliteze instalarea tinerilor fermieri în spațiul rural, iar sumele care se pot accesa sunt de aproximativ 50.000-60.000 de euro de către un tânăr fermier.
Nu mai puțin adevărată este problema legată de terenurile de care au nevoie tinerii fermieri și, aici, mă gândesc după modelul Prima Casă, unde dobânda este subvenționată de stat, să fie dezvoltat modelul Prima Fermă, unde statul să subvenționeze dobânda pentru un credit necesar achiziționării de teren de către tinerii fermieri.
Altfel, în multe situații, degeaba îți dă Uniunea Europeană bani să dezvolți o fermă dacă tu nu ai terenul unde să îți dezvolți ferma respectivă.
În același timp, revin și subliniez sustenabilitatea unei astfel de investiții. Nu este suficient să instalezi un tânăr într-un spațiu rural, ci mai important este să îi asiguri sustenabilitatea investiției pe termen lung.
Având în vedere experiența dumneavoastră de zootehnist, ați îmbunătăți ceva la Programul Național de susținere a sectorului avicol și a sectorului de suine? În cât timp credeți că am putea începe real fenomenul de zootehnizare?
România are un potențial agricol imens. Unii spuneau că putem hrăni peste 100 de milioane de locuitori, iar zootehnia, evident, joacă un rol important în dezvoltarea și competitivitatea acestui sector.
Dumnezeu ne-a hărăzit cu niște condiții naturale pe care multă lume le invidiază. Avem munți și mare, dealuri și câmpii, dar, mai ales, avem un sol extrem de productiv. Sigur, este o condiție pentru a putea culege: să nu uiți să însămânțezi.
Dar, dincolo de orice forme, trebuie să fim conștineți de potențialul nostru agricol și să explorăm adevărata lui valoare. Și, aici, aș pune accentul foarte mare pe rolul autorităților locale, regionale și naționale, care, din păcate, în unele situații lipsește. Vă dau un exemplu. În urma cu ceva vreme am vizitat o fermă de pui, în județul Satu Mare, o investiție extrem de frumoasă, realizată pe fonduri europene, dar care își abatorizează puii în Ungaria. I-am întrebat de ce nu au folosit fonduri europene și pentru construirea unui abator. Mi-au spus că, din păcate, nu au găsit terenul pe care să construiască un astfel de abator și că s-au lovit de această problemă mai mulți ani, astfel încât au renunțat la acest proiect. Sigur că m-am revoltat și, poate, dacă aș fi avut un pistol cu sare, i-aș fi împușcat în ceafă pe acei primari care nu au găsit o soluție pentru a rezolva o astfel de problemă. În secunda a doua mi-a venit în minte ceea ce am văzut în Franța, unde statul, în regiunea Savoi, nu doar că a asfaltat căile de acces, dar a și introdus rețea electrică și, culmea, și sistem de irigații pentru a veni în spijinul fermierilor.
Cel mai important lucru pentru fermieri este să rețină că este nevoie ca, pe lângă crearea capacităților de producție, să își creeze capacități de depozitare/procesare și, bineînțeles, propriile capacități de vânzare a produselor. Iar pentru toate aceste lucruri nu trebuie să facă nimic decât să utilizeze fonduri europene. Ele se află undeva, pe un raft. Trebuie doar să fie întinsă mâna după ele, iar statul român trebuie să devină partenerul fermierilor.
În încheiere, aș avea un mesaj pentru toți consumatorii din România: să consumați produse românești, deoarece, pe de o parte, sunt produse de foarte bună calitate și, pe de altă parte, așa puteți veni în sprijinul fermierilor români. Prin cumpărarea oricărui produs care este importat, consumatorul trebuie să știe că pune “leuțul” pe care îl plătește în buzunarele fermierilor din afara României.

Related posts

Sprijin financiar de până la 1.500 euro/an pentru comasarea terenurilor agricole

Stefana Muresan

Romgaz va investi în acest an 856 de milioane de lei la termocentrala Iernut

Stefana Muresan

KUMA România – 20 ani

Ligia Voro

Leave a Comment