Suprafaţa însămânţată în primăvara acestui an cu porumb şi floarea-soarelui ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa totală însămânţată de peste 6 milioane de hectare.
Aceste culturi care clasat România pe prima poziţie în Uniunea Europeană din punct de vedere al producţiilor obţinute în anul 2017.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, citate de Agerpres, porumbul a fost însămânţat pe 96,22% din suprafaţa programată până la data de 11 mai 2018, respectiv pe 2,368 milioane hectare, iar însămânţările la cultura de floarea-soarelui au depăşit 97% din suprafaţă, totalizând 1,01 milioane hectare.
De asemenea, până la data menţionată au mai fost însămânţate 128.803 hectare cu ovăz de primăvară (96% din program), cu orzoaica de primăvară – 83.140 hectare (100,96%), soia – 152.768 ha (90,12%), legume în câmp şi solarii – 193.688 hectare (93,55%), cartofi de toamnă – 142.718 ha (94%), sfecla de zahăr – 27.624 (86%) şi mazăre boabe – 108.922 (109,39% din program).
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat la finele săptămânii trecute, în cadrul conferinţei Capital, că în prezent agricultorii se află în faza de a termina procesul de însămânţare a culturilor de primăvară, lucrări întârziate în acest an din cauza vremii capricioase.
„Din nefericire a fost o primăvara capricioasă. Ne aşteptam, pentru că şi anul trecut şi cu un an înainte şi or mai fi şi după 2018, când natura nu mai este constantă şi factorii climatici sunt diferiţi de la o zi la alta. Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. În Botoşani au avut loc căderi puternice de grindină care au acoperit prin strat consistent culturile însămânţate în toamnă. (…) Iată că într-un context climatic în care factorii naturali extremi au devenit din ce în ce mai prezenţi, frecvenţa lor este mare, agresivitatea asemenea şi gradul de afectare este evident. (…) cu influenţe asupra producţiei şi evident cu influenţe negative asupra câştigurilor fermierilor. Pe acest fond climatic suntem într-o întârziere la însămânţări. Din nefericire acum trebuia să executăm praşila la însămânţările de primăvară, dar încă sunt suprafeţe pe care fermierii nu au reuşit să le însămânţeze din cauza excesului de umiditate, care nu le-a dat posibilitatea să intre la timp în sol”, a explicat atunci Daea.
Acesta a menţionat că la rapiţa de primăvară s-a pierdut perioada optimă de însămânţare din cauza umidităţii excesive în unele zone, în prezent această cultură fiind la un procent de însămânţare de 17%, iar în locurile cele mai afectate, unde băltirile au redus din suprafaţa rapiţei de primăvară fermierii au completat cu grâu de primăvară, care a ajuns astfel la 150%.
Potrivit sursei citate, suprafaţa totală însămânţată până în prezent se ridică la circa 6 milioane de hectare, însă datele exacte şi structura culturilor se vor putea comunica exact abia la 15 iulie.
