Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), dimpreună cu o listă generoasă de parteneri, organizează, în perioada 10-14 iunie, la Vox Maris Grand Resort, Costinești, Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est – FOREN 2018. Tema propusă pentru acest an este „Central And Eastern Europe in The New Era of Energy Transition: Challenges, Investment Opportunity and Technological Innovations”, iar, la evenimentul de deschidere care a avut loc duminică după-amiaza, speakerii invitați au încercat să răspundă, succint, acestei provocări tematice lansate.
Cea de-a 14-a ediție a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrala și de Est – FOREN 2018, care se organizează o dată la doi ani, a fost deschisă de Iulian Iancu, președintele CNR-CME și președintele Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.
“Începând cu ianuarie 2017, omenirea a trecut într-o altă epocă a dezvoltării sale, o epocă de tranziție, o tranziție care presupune o suferință, o suferință a schimbării, de la acest mod de dezvoltare la o dezvoltare care presupune o abordare total diferită față de mediu, față de viață, față de modul în care gândim, producem și utilizăm energia. Energia devine, ușor-ușor, cheia tuturor problemelor, atât din punct de vedere politic, economic, dar și social, și tot ea este soluția. Evenimentele pe care le-a parcurs în ultimii doi ani vedem că cel puțin în regiunea noastră, europeană, centrală-sud-est europeană, capătă valențe extrem de interesante care pe lângă că doboară anumite mituri, dar scot la iveală senzori de o sensibilitate extrem-extrem de mare în zona de securitate”, a spus acesta în discursul de deschidere a forumului.
Președintele Comitetului Național a punctat apoi câteva din evenimentele din piața energetică europeană și mondială, cum sunt angajarea Germaniei și a Rusiei într-un proiect comun în Ungaria și Bulgaria pentru realizarea și dezvoltarea capacităților nucleare, angajarea Rusiei în realizarea a 19 reactoare nucleare peste tot în lume, inclusiv Ungaria, Finlanda, contestarea proiectului Nord Stream I și II la nivelul cel mai înalt Uniunii Europene în condițiile în care 80 % din importurile de gaze naturale ale Europei provin dintr-o singură sursă, iar, în același timp, Uniunea Europeană invocă diversitatea, transparența, nediscriminarea și concurența ca fiind singurele pârghii de a ieși din zona de dependență și de vulnerabilitate în zona de securitate.
“Acest tablou demonstrează că lupta între creșterea dependenței, creșterea și menținerea încasărilor la nivelul a 13 % din PIB-ul unui stat din sursa de materie primă energetică și, pe cealaltă parte, disperarea unor state de a scăpa acest tip de dependență și aș crea un grad minim de libertate în modul în care folosește resursele și materia primă energetică demonstrează cam la ce nivel de sensibilitate și chiar de agresivitate a ajuns bătălia în domeniul energetic”, a spus acesta.
Pe plan intern, provocarea este de a transforma fiecare consumator într-un actor energetic, a punctat Iulian Iancu, continuând: “decizie care se află pe masa decidenților astăzi, și în același timp de a crea un regim fiscal încurajator în exploatarea gazelor nu numai în Marea Neagră, deși se vorbește cu precădere de Marea Neagră, însă și în forajul de mare adâncime”.
Iulian Iancu a susținut că din punct de vedere al securității energetice, țara noastră nu are de ce să își facă griji, însă trebuie să se îngrijoreze de modalitatea cum vor fi valorificare resursele energetice în propriul său interes.
Einari Kisel, Senior Fellow, European Policies and Partnership Development World Energy Council, a adus mesajul Consiliului Mondial al Energiei, la FOREN 2018. Acesta a ales să vorbească, referindu-se la tranziția din sectorul energetic, despre focusul pe cei trei D – decarbonizare, descentralizare și digitalizare, prin care vor fi atinse obiectivele de eficiență energetică, sustenabilitate energetică, securitate energetică etc.
Mesaje pentru antreprenorii din energie
Mesajul Ministerului Energiei a fost adus de către Doru Vișan, secretar de stat în minister, care numără anul acesta 36 de ani în domeniul energiei.
“Trebuie să spun că ultimii doi ani ne-a adus în fața unor situații mult mai speciale din punct de vedere energetic care ne obligă să analizăm foarte profund și să găsim cele mai eficiente metode care să ne permită, chiar și în noile condiții ale contextului european și mondial să putem să ne îndeplinim principalele obiective energetice, atât în asigurarea celor mai înalte condiții de calitate pentru consumatorul român, cât și creșterea rolului în domeniul energetic pe care România îl are”, a transmis acesta.
Paula Pîrvănescu, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, ne-a reamintit de pionieratul României la nivel european atunci când în 1884, Timișoara a devenit primul oraș iluminat electric, înainte de a vorbi despre sprijinul pe care ministerul încearcă să îl acorde antreprenorilor.
„Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este punct de contract pentru mediul de business străin și autohton, echipa noastră vă poate însoți pe tot parcursul implementării unui plan de afaceri, de la idee până la transpunerea lui într-o poveste de succes atât în țară cât și în străinătate prin intermediul consilierilor economici”, a afirmat secretarul de stat.
Paula Pîrvănescu a mai susținut că Guvernul intenționează să schimbe paradigma, astfel că statul să fie perceput ca primul partener al comunității de business. “Ca decident, și noi, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin acțiunile noastre, fie că a fost vorba despre simplificarea legislației, de inițierea unor legi de impact asupra mediului de afaceri, legea prevenirii, aș menționa, legea lobby-ului, legea parteneriatului public-privat, printr-un dialog permanent, susținut cu mediul de afaceri din toate domeniile, suntem hotărâți să vă asigurăm un cadrul legislativ predictibil, facil în care să vă desfășurați afacerile”, a mai completat secretarul de stat.
Paula Pîrvănescu a mai amintit și de o schemă de finanțare, respectiv despre o platformă în construcție dedicată antreprenorilor români.
Dumitru Chiriță, președintele ANRE, în deschiderea discursului său, a anunțat că de la 1 iulie, tarifele de la energie vor scădea cu 3,5 %
“Prin ceea ce faceți dvs. reprezintă o garanție că în sectoarele de gaze și de energie electrică, România are un viitor sigur și puteți contribui la stabilitatea economică și socială împreună cu autoritatea de reglementare și ministerele de resort, astfel încât consumatorul din România și operatorii să se bucure de o armonie în activitatea de zi cu zi”, a fost mesajul acestuia către participanții la FOREN 2018.
Operatorii și provocările tranziției
Frank Hajdinjak, directorul general E.ON România și președintele ACUE, s-a adresat în limba română participanților la evenimentul de deschidere, punctând problemele pe care le întâmpină sistemul energetic românesc în tranziția desenată de la nivel european.
“O parte semnificativă a instalațiilor de producere a energiei electrice a depășit durata lor de viață economică. Producția de gaze naturale din Marea Neagră reprezintă o șansă imensă și o provocare imensă pentru România. Deși se fac investiții semnificative în fiecare an, rețelele de transport și, în special, rețelele de distribuție sunt încă de calitate slabă în comparație cu rețelele din țările Europei de Vest. Aceste câteva exemple arată deja cât de mari sunt provocările pentru sistemul energetic românesc”, a punctat Frank Hajdinjak.
Acesta a mai adus în discuție teme precum sărăcia energetică, calitatea serviciilor oferite clienților și a lansat o propunere de colaborare autorităților românești. “România are nevoie de un mediu care să stimuleze investițiile și, în același timp, să protejeze clienții. Din punctul meu de vedere, accentul în următorii ani trebuie să fie pus pe creșterea performanțelor sistemului energetic”, a mai subliniat directorul general E.ON Romania.
Cătălin Stancu, CEO Electrica, care s-a raportat, de asemenea, la intențiile europene referitoare la sectorul energetic, a punctat că răspunsul la atingerea țintei de decarbonizare în 2050 propus de UE este, în cel mai soft scenario, creșterea gradului de electrificare de la 22 % cât este în prezent la nivelul Uniunii Europene la 38 %.
“Pentru ținte atât de ambițioase este nevoie de un nivel de investiții absolut remarcabil”, a mai punctat directorul general.
În România ar fi nevoie doar pentru modernizarea rețelelor de distribuție investiții de 10 miliarde de euro, a mai exemplificat acesta.
Din partea companiilor din energie din operare, celor prezenți li s-au mai adresat și Eric Stab, Chairman & CEO Engie Romania, Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și Adrian Borotea, directorul de afaceri corporatiste al CEZ Romania, și Adrian Constantin Rusu, director general Transelectrica.
De la Bruxelles, o atenționare
Corneliu Bodea, președinte Centrului Român al Energiei (CRE) și CEO ADREM, a sintetizat pentru auditoriu derularea evenimentului “Romanian Energy Day”, organizat de câțiva ani de CRE la Bruxelles.
Pentru a doua oară, la eveniment a fost prezent Miguel Arias Cañete, comisarul european pe energie și acțiuni climatice.
“Domnul comisar Cañete s-a referit la pachetul legislativ “Energie curată pentru toți europenii” și la impactul acestui pachet legislativ în întreg sistemul energetic al Uniunii Europene. Este un lucru destul de puțin dezbătut și luat în considerare acasă. (…) Acest pachet legislativ care se află în fază finală de negociere și care România poate va avea plăcere să îl închidă în cursul președinției Consiliului, va produce efecte importante în sistemul nostru energetic. (…) Aș vrea să lansez o invitație pentru toți factorii decidenți din sistemul energetic, pentru toți actorii principali, fie că e vorba de companii sau agenții de reglementare sau factori politici să ne aplecăm cu o mai mare seriozitate pe ceea ce va însemna adoptarea acestui pachet legislativ în energia din România. Dublul standard în interpretarea relațiilor cu Bruxelles-ul nu este un lucru inteligent. Eu cred că trebuie să fim mai prezenți”, a punctat Corneliu Bodea.
Printre speakeri s-au mai numărat Nataliya Zaiser, WEC Rusia, Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, Constantin Gheorghe, președintele Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore, Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, și Filip Cârlea, reprezentantul Academiei Române.
Vom reveni.
Ligia VORO
ligia.voro@transilvaniabusiness.ro
