De-a lungul timpului, medicina a înregistrat numeroase progrese, într-un ritm rapid, iar o medicină modernă ține pasul cu progresele din domeniul tehnologiei. Pentru a facilita acest demers, dar nu numai, Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș a fuzionat cu Universitatea ”Petru Maior” (UPM) din Tîrgu Mureș, punând astfel bazele creării Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST), o universitate unică în România, care va reuni sub cupola sa posibilități multiple de studii aprofundate și transdisciplinare. De ce a fost necesară o astfel de fuziune și care sunt avantajele pe care le aduce un asemenea demers? Ne oferă răspunsul la aceste întrebări, precum și mai multe informații, prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF Tîrgu Mureș.
În anul 2014 s-a realizat Consorțiul Universitar Tîrgu Mureș, între UMF-UPM, având drept obiectiv principal întărirea rolului academic. Care au fost premisele de la care a pornit ideea de colaborare între cele două universități și mai apoi fuziunea lor?
Consorțiul UPM-UMF, realizat în 2014, a avut ca obiectiv principal întărirea rolului celor două universități mari din Tîrgu Mureș, dezvoltarea nu doar a mediului academic dar și a întregii regiuni. Legea Educației Naționale prevedea faptul că universitățile se pot asocia sub formă de consorțiu pentru proiecte în comun. Noi ne-am dat seama că cele două unversități sunt complementare și împreună pot crea proiecte în domeniul medical, împreună cu resursa umană și cu suportul tehnic sau socio-uman, din partea UMF Tîrgu Mureș. Problema a apărut când am încercat să punem în practică acest consorțiu, pentru că legislația primară, deși era una generoasă și aparent încurajatoare, nu a fost urmată de o legislație secundară care să facă posibilă funcționarea unui consorțiu. Practic, în acest moment o asemenea funcționare nu este reglementată. Am avut proiecte pe care nu le-am putut pune într-o formă juridică corectă. Spre exemplu, ideea de a face un masterat pe domeniul dreptului sanitar, la care am creat o curriculă foarte modernă s-a blocat în faptul că nu se știa cine oferă diploma de absolvire, UMF sau UPM? Pentru că aceste diplome trebuie să aibă un emitent unic, care să fie o universitate, nu două universități sau un consorțiu. În această situație am fost și cu alte proiecte pe care le gândeam pe anumite programe de licență și pe care doream să le construim. Colaborarea în consorțiu a funcționat bine, mai ales în cadrul unor proiecte de cercetare pe care le-am avut în comun.
Au fost situații în care UMF a fost lider de contracte și UPM a fost partener sau altele în care UPM a fost lider de contracte și noi am fost parteneri. Am câștigat mai multe proiecte în ultimii ani, printr-o asemenea formă de colaborare, din domeniul materialelor cu aplicabilitate în medicină, în domeniul modelelor matematice de studiu a fenomenelor biologice. Unele s-au și încheiat, altele sunt în derulare.
Această colaborare, încă de dinainte de a avea acest consorțiu, are la bază, dincolo de relația instituțională, relațiile interumane dintre noi, foarte importante, pentru că de-a lungul timpului și cei de la UMF și cei de la UPM s-au considerat a fi membri ai aceluiași spațiu academic târgumureșean.
Cu toate acestea, pentru o eficientizare a relației dintre cele două universități, a trebuit să căutăm o altă soluție, mai eficientă, în afara consorțiului. Acesta a fost necesar până la un punct, pentru că ne-a creat cadrul prin care am putut să ne cunoaștem mai bine și am văzut cu adevărat ce au în comun cele două universități.
Prin crearea unei universități unice se oferă posibilități multiple de studii aprofundate și interdisciplinare. Vă rog să oferiți mai multe detalii.
Posibilitatea unor studii interdisciplinare este un avantaj major al acestei unificări dintre cele două universități. Desigur, coloana vertebrală a universității UMFST, în mod natural, va rămâne programul de Medicină, foarte bine cotat la nivel național dar și internațional, dar și programele de Medicină Dentară și Farmacie. Însă, luând în calcul mediul în care trăim și direcția spre care se îndreaptă medicina în acest moment, care este interdisciplinară, integrativă, trebuie să realizăm că o bună parte dintre programele de la Universitatea ”Petru Maior” pot să fie componente importante ale instruirii integrative din medicină. Consider importantă crearea, în perspectivă, a unor programe de inginerie medicală, informatică medicală, inginerie chimică, biochimie pentru că acest oraș, prin serviciile medicale oferite și prin industria chimică și farmaceutică, și mă refer la combinatul Azomureș, la E.ON, la fabricile de medicamente, are nevoie de specialiști.
În egală măsură văd lucruri în comun și cu programele socio-umane. Este nevoie, într-o medicină modernă, nu doar de medici, ci și de specialiști în psihologie medicală, în sociologie medicală, în economie și management sanitar. Este nevoie de specialiști în limbi străine medicale – engleză, germană și franceză, în drept sanitar, fie ca programe de licență, fie ca programe de masterat. Pactic, cele mai multe dintre specializările de la UPM se vor regăsi printr-o adaptare necesară la ceea ce înseamnă contribuție la medicina integrativă. Vor exista, cu siguranță, și anumite programe care își păstrează componenta lor actuală și pe care le vom ajuta să funcționeze în parametrii optimi.
Sunt însă și domenii unde trebuie să gândim lucrurile mai larg, în așa fel încât la ele să aibă acces nu doar specialiștii cu formare de bază în acel domeniu, ci și cei care sunt în relație directă cu domeniul medical, oameni care nu lucrează neapărat în spitale, dar care interacționează cu pacienții, cu fenomenul medical sau cu industria medicală sau farmaceutică. Trebuie să lărgim semnificativ oferta noastră către domenii care au interacțiune cu actul medical.
În continuare, studenții care vor opta pentru medicină la UMFST vor studia medicina, la fel ca și până acum, întrucât, în esență este aceeași universitate -UMF dar, în plus, cine va opta pentru inginerie, de exemplu, o va putea face, având ocazia în cadrul aceleiași universități să urmeze cursuri interdisciplinare. Mai exact, viitorii medici sau farmaciști vor putea opta și pentru cursuri opționale în care să capete cunoștințe de inginerie medicală, de științe exacte aplicate în medicină, desigur, printr-o adaptare inteligentă la nevoile de formare a fiecărei profesii.
Prin fuziunea dintre UMF și UPM se dorește crearea de noi programe de studii pentru a oferi pieței muncii specialiști în medicina modernă. Făcând un arc peste timp cum credeți că va arăta învățământul medical modern predat la Tîrgu Mureș?
Peste timp, UMF Tîrgu Mureș va arăta diferit de cum este acum. Va fi una dintre universitățile mari din România pentru că va avea peste 10.000 de studenți. Va rămâne unul dintre cele șase UMF-uri, dar va fi un UMF cu specific aparte. Va fi, prin numărul de studenți, cel mai mare UMF din țară, diferit însă prin aceste programe interdisciplinare pe care le vom integra în activitatea de învățământ medical. Va fi o universitate ce își va păstra caracterul multicultural pe care îl are și acum, cu învățământ în limbile română, maghiară și engleză și poate și alte limbi de circulație internațională. Va fi o universitate care va acoperi o plajă cât mai largă din interesul studenților, dar și a angajatorilor interesați de domeniul medico-farmaceutic.
Ați identificat sectoare/domenii unde există sau considerați că va exista o cerere mare de forță de muncă calificată pe care viitorii absolvenți ai UMFST le vor putea accesa?
Există, în acest moment, o cerere mare de forță de muncă și o ofertă insuficientă. Învățământul tehnic în România și în Tîrgu Mureș, luând în calcul situația existentă la nivel regional dar și tendința de emigrare, încă nu reușește să facă față nevoilor, așa cum nu reușim să facem față cu numărul de medici pe care îi școlarizăm, nici nevoilor de asistență medicală. Tendința actuală nu pare să se diminueze în viitor. Din acest motiv, trebuie să analizăm foarte clar cererea pe piața muncii, să calificăm studenți pentru piața muncii la modul real, să le dăm abilități și competențe, iar acele programe care au cerere poate mai redusă să le redimensionăm. Nu este firesc să investești pe termen lung în programe de învățământ în care angajabilitatea este redusă, deși sunt anumite domenii în care nu rentabilitatea este elementul definitoriu. Și, până la urmă, acest lucru este și problema universităților mari care școlarizează mii de studenți în calificări care nu se cer pe piață, pentru că sunt interesate mai puțin de ce se întâmplă după absolvire, ori pe noi lucrul acesta trebuie să ne preocupe foarte mult. Universitățile pot fi mari prin numărul de studenți, dar sunt bune prin numărul de absolvenți angajați. Este, până la urmă, și o problemă de politică educațională, de a vedea ceea ce are nevoie, cu adevărat, societatea.
Medicina personalizată și cea computațională reprezintă domenii de viitor ale medicinei la nivel mondial. La UMFST se poate vorbi de o deschidere în acest sens? Cât de departe suntem de ceea ce se întâmplă în țările mai dezvoltate?
Cred că nu suntem deloc departe. Ne-am deschis deja pe această zonă și un argument este și faptul că în decembrie vom organiza o conferință internațională de un nivel foarte ridicat, cu specialiști din întreaga lume, legat de medicina personalizată.
SMART University, concept patentat de UMF, aflat în faza de implementare, reprezintă, iarăși, un mare pas înainte, în care IT-ul, tehnologia informațională, este pusă acolo unde îi este locul. Studenții noștri sunt extrem de receptivi la aceste lucruri pentru că, până la urmă, medicina viitorului este o medicină strâns legată de tehnică. România și UMFST vor trebui să găsească soluții de interacțiune cu mediul privat, cu producătorii și cu beneficiarii de industrie, de tehnologie.
Ne preocupă, de asemenea, domeniul de computational thinking, de integrare a platformelor de bioanaliză în medicina de precizie.
Cred că în UMFST se poate crea spațiul și cadrul necesar unde să se adauge valoare și creativitate în acest domeniu de mare viitor.
Prin formarea de specialiști se va putea atrage atenția marilor companii de la nivel mondial, care produc astfel de aparatură și echipamente medicale, să vină în România pentru a deschide departamente de cercetare și dezvoltare, dar și producție?
Am lansat deja, prin intermediul unor ambasadori ai unor țări puternic industrializate, invitația către mai multe companii importante de tehnologie medicală de a iniția discuții pentru a gândi pe termen lung un parteneriat cu aceste companii importante.
Cred că trebuie să ne aplecăm mult mai puternic asupra relației cu mediul privat pentru că mediul privat performant nu face doar producție, ci face și cercetare. Cercetarea se face, de regulă, în universități și, dacă în acest domeniu de vârf vom intra în noua formă de organizare a universității, cred că va fi un câștig pentru ambele părți, și pentru firme, pentru că vor avea o expertiză suplimentară și pentru noi, pentru că vom fi beneficiarii acestor proiecte.
Prin fuziunea dintre UMF Tîrgu Mureș și UPM Tîrgu Mureș se va crea o universitate unică, cu peste 10.000 de studenți și peste 500 de cadre didactice. Comasarea urmează procedurile administrative la nivel central și va intra în vigoare odată cu publicarea deciziei de modificare a structurii, în Monitorul Oficial. Din punct de vedere didactic, fuziunea va opera din anul universitar 2019/2020.
de Arina TOTH
Citește și:
Metroul de Cluj s-a împotmolit în birocrație
Asociația Pro Infrastructură (API) cere transparență, acces la ședințele de progres și contractarea unui manager competent și responsabil…
9 iulie 2025
Produs de Cluj, model de bune practici. Două evenimente în paralel la Dej
Tot mai multe instituții din România solicită asociației clujene parteneriate pentru organizarea de târguri tradiționale și spectacole. Asociația…
9 iulie 2025
ARL Cluj montează grinzile de la Pasajul Italsofa
Administrația județeană susține că nu se lucrează concomitent și la Pasajul Văcarilor din Baia Mare pentru a nu…
9 iulie 2025
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Andrei Vieru, BT: “Executarea silită apare din lipsa de educație financiară”
Directorul de monitorizare retail al băncii clujene remarcă faptul că numărul persoanelor ajunse în această postură s-a redus…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
CX Conference organizată de Customer Experience Romania revine pe 14-15 octombrie, la Le Chateau & Maidan Spațiul
CX Conference, eveniment de referință dedicat profesioniștilor în experiența clientului, revine pe 14-15 octombrie 2025, într-un format care…
9 iulie 2025
Investiții
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
Noul prefect al Clujului: “Mulți investitori importanți vor să vină aici”
Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile…
8 iulie 2025
Parcuri industriale pe credit în Maramureș. “Va fi un efort bugetar imens”
Județul a parafat contractul de împrumut de 18 milioane € de la CEC Bank pentru a concretiza patru…
8 iulie 2025
Nod rutier crucial în Vest: 80 mil. euro pentru ocolirea completă a Aradului
Proiectul variantei ocolitoare Arad Nord-Est – etapa II, cunoscut în plan local drept centura Zimand–Vladimirescu, a intrat pe…
8 iulie 2025
BNR menține dobânda-cheie la 6,5%/an, în ciuda presiunilor inflaționiste
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de marți, 8 iulie 2025, a hotărât…
8 iulie 2025
Moldova Innovation Technology Park (MITP): Motorul digital al Moldovei
Moldova Innovation Technology Park (MITP) primul e-park din Europa și un pilon principal al industriei de tech și…
8 iulie 2025
Infrastructură
ARL Cluj montează grinzile de la Pasajul Italsofa
Administrația județeană susține că nu se lucrează concomitent și la Pasajul Văcarilor din Baia Mare pentru a nu…
9 iulie 2025
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
Noul prefect al Clujului: “Mulți investitori importanți vor să vină aici”
Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile…
8 iulie 2025
Parcuri industriale pe credit în Maramureș. “Va fi un efort bugetar imens”
Județul a parafat contractul de împrumut de 18 milioane € de la CEC Bank pentru a concretiza patru…
8 iulie 2025
Nod rutier crucial în Vest: 80 mil. euro pentru ocolirea completă a Aradului
Proiectul variantei ocolitoare Arad Nord-Est – etapa II, cunoscut în plan local drept centura Zimand–Vladimirescu, a intrat pe…
8 iulie 2025
Compania de Apă Someș a adus rețeaua până lângă Castelul Banffy
Lucrările de extindere și modernizare au fost recepționate de operatorul regional cu o săptămână înainte de debutul Festivalului…
8 iulie 2025
Turism
Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă
Cel mai mare târg de turism are loc la ROMEXPO! După succesul remarcabil al ediției din februarie, care…
8 iulie 2025
Megaproiect de 25 milioane € la Salina Turda. “Să evităm un dezastru ca la Praid”
Municipalitatea cere statului bani pentru lucrări urgente de punere în siguranță și consolidare pentru obiectivul care atrage anual…
7 iulie 2025
Peste 260.000 de pasageri în semestruI I 2025 și noi rute ce deschid orizonturi
În primele șase luni ale anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu a fost alegerea a 260.234 de călători, față…
7 iulie 2025
Moneasa: din paragină, spre performanță
Cea mai frumoasă și extinsă bază sportivă din mediul rural al județului Arad, situată în stațiunea Moneasa, a…
7 iulie 2025
7 oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate la Inelul Metropolitan de Nord
Joi, 3 iulie 2025, ora 15:00 a fost termenul limită de depunere a ofertelor din partea firmelor interesate…
4 iulie 2025
Maramureșul cere pădurile de pe traseul mocăniței. “Pierdem 100.000 de turiști”
Administrația județeană vrea să preia administrarea Văii Vaserului de la Romsilva și să o transforme în zonă protejată…
3 iulie 2025
Parc botanic cât un cartier lângă Băile Figa. Proiecte de 70 mil. € la Beclean
Grădina Urbană Transilvania (GUT) și parcul de specializare inteligentă se numără printre marile investiții programate în orașul din…
1 iulie 2025
„Festivalul Părădăicilor” de la Macea: gust autentic și tradiție locală
Evenimentul ajuns la a XV-a ediție devine un model de dezvoltare rurală prin promovarea produselor locale, implicarea comunității…
1 iulie 2025
Educație
Universitatea Babeș-Bolyai va sprijini tinerii cercetători în DeepTech
Instituția clujeană de învățământ superior participă la un proiect finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene (UE).…
8 iulie 2025
Mai puțini șomeri în județul Bihor: cifrele AJOFM Bihor arată o tendință pozitivă
La sfârșitul lunii iunie 2025, rata șomajului în județul Bihor a coborât la 2,05%, potrivit datelor centralizate de…
7 iulie 2025
EU GREEN aduce inovația sustenabilă la Universitatea din Oradea
Timp de cinci zile, între 7 și 11 iulie 2025, Universitatea din Oradea este gazda întâlnirilor directe din…
7 iulie 2025
Conexiuni și lecții de business: eveniment special la Incubatorul CRESC Oradea Mare
Incubatorul de Afaceri Cresc Oradea Mare a reunit joi, 3 iulie 2025, reprezentanții unora dintre companiile reprezentative din…
5 iulie 2025
Parteneriat strategic între Universitatea Babeș-Bolyai și Palo Alto Networks
Colaborarea cu liderul mondial în securitate cibernetică (CS) se va reflecta în formarea academică, programele de licență, masteratul…
4 iulie 2025
900 de copii din România, sprijiniți pentru educație și dezvoltare socio-emoțională
În anul școlar 2024–2025, Fundația Regală Margareta a României a oferit sprijin educațional, material, social și emoțional pentru…
3 iulie 2025
Rețeaua, valoarea în business și cinnamon rolls, într-un eveniment marca Sibiu IT Cluster
Într-un mediu economic aflat în continuă transformare, succesul unei afaceri nu mai poate fi separat de formarea profesională…
2 iulie 2025
Clujul scoate de la buget 16 milioane € pentru noul spital de copii
Banii din rectificarea bugetului propriu al instituției județene vor fi alocați de pentru continuarea alertă a lucrărilor la…
2 iulie 2025
Zi de Zi știri economice:
