Sanatate Turism Ultimele stiri

Este nevoie de o ”legislație permisivă” pentru revigorarea turismului balnear românesc

Revigorarea turismului balnear românesc are multe bariere în față, însă printr-o strategie asumată la nivel politic, respectiv o legislație mai permisivă, care să ajute și investitorii, acest lucru ar fi posibil. Într-un interviu acordat Transilvania Business, Nicu Rădulescu, Președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România și Vicepreședinte al Asociației Europene a Stațiunilor Balneare, susține că investitorii nu sunt impulsionați să facă investiții, că nu este suficientă doar partea de cercetare care este la un nivel destul de ridicat, ci și infrastructura din stațiunile balneare lasă mult de dorit.
Cum poate fi revigorat turismul balnear românesc, din punctul de vedere al investițiilor, în condițiile în care partea de cercetare științifică pe zona balneară se află la un nivel înalt?
România are, într-adevăr, o zestre extraordinară balneară, o echipă de cercetători foarte valoroasă. Eu, în calitate de vicepreședinte al Asociației Europene a Stațiunilor Balneare știu și simt de acolo cât de prețuită este România pentru acest background, atât medical cât și de cercetare. Din păcate, noi, ca investitori, am încercat să facem în aproape fiecare stațiune de interes național și internațional câte ceva, ori să facem hoteluri de la zero, ori să facem ceva să updatăm hotelul de la 2 la 4 stele, dar nici legislația românească nu ne permite la ora actuală să avem anumite facilități și atunci nici investitorul nu vine să facă dacă nu are niște facilități. Banii pe care-i investim se întorc foare greu înapoi pentru că rata profitului este destul de mică și aceste investiții, care se fac, se recuperează în 20-25 de ani și nimeni nu vine să facă investiții în acest fel. Taxele și impozitele sunt destul de mari, de exemplu la un hotel pentru care renovarea a costat 5 milioane euro, plătim taxe și impozite uneori de până la 100.000 de euro pe an, ceea ce este foarte greu să reziști la o competiție cu alții. Nici statul nu face niște eforturi pentru noi pentru a ne putea recupera business-ul mai repede, în așa fel încât să fim nevoiți să investim, și de aceea cred că răspunsul la întrebarea dumneavoastră ar fi o legislație mai permisivă, care să încurajeze investițiile în turismul balnear românesc și să se creeze la nivelul Guvernului României o adevărată emulație în jurul ideii de turism balnear. Toate ministerele ar trebui să lucreze în aceeași direcție, Ministerul Mediului, Muncii, Turismului etc.
Acolo unde s-au făcut niște lucruri deosebite, primarii au mers mână în mână cu investitorii, gen Sovata, Turda, și se vede, dar acolo unde primarii nu au mers pe aceeași linie cu investitorii, spre exemplu Herculane, rezultatele sunt cele pe care le-am văzut. Părerea mea este că România mai are o șansă, s-ar economisi mulți bani dacă s-ar investi în turismul balnear. România are tot ceea ce-i trebuie la ora actuală să facă minuni în domeniul acesta, dar este nevoie de implicarea factorului politic. Rolul turismului balnear românesc este foarte important în a trata sănătatea și ce lucru este mai frumos decât să te preocupe sănătatea semnilor tăi!
Mai există interes din partea investitorilor de a continua, de a-și construi planul pe un termen mediu și lung în condițiile în care politicul nu are o strategie bine pusă la punct?
Investitorii deja au făcut destul de mult, după părerea mea, în ultimii 3-4 ani, mă refer și la banii care i-au investit să modernizeze – iată cum este complexul balnear de la Felix de 5 stele! Necesarul de investiții este uriaș, pentru că nu avem numai stațiunile balneare de interes național, avem și statiuni de interes local, sunt multe, noi, la ora actuală, nici măcar jumătate din cât aveam în perioada interbelică nu exploatăm și asta datorită faptului că investitorii urmăresc o rată a profitului care să le poată permită într-un timp să zicem 10-12 ani să-și poată recupera investiția. Pentru că noi nu discutăm în balnear de investiții precum în sistemul turismului rural unde cu 100.000 de euro faci o pensiune, aici, orice investiție începe de la 4-5 milioane euro în sus.
Părerea mea este că cineva care ar putea să vină la nivelul Ministerului și să se ocupe de această latură balneară și să instituie un pachet de legi care ar putea într-adevăr să dea continuitate și substanță acestui turism, ar putea să ducă turismul balnear foarte sus. Eu cred că 1 miliard de euro ar fi suma exactă care ar putea să rezolve o mare parte dintre problemele pe care le avem; unii au zis că este foarte mult, nu este foarte mult, în ultimii cinci ani de zile s-a investit cam la nivel de 200-300 milioane de euro, dar este foarte puțin pentru că noi venim cu o zestre din perioada interbelică extraordinară. România era atunci la egalitate cu Franța, cu Germania. Ori, gândiți-vă, la noi, datorită faptului că, în perioada interbelică, turismul balnear era aristocrat, în perioada comunistă a devenit un turism de masă câte transformări s-au făcut aici, dar nu s-a urmărit o politică de continuitate și nu s-a apărat această zestre. Ceea ce fac colegii noștri în zona de cercetare, ceea ce încercăm să susținem din partea investitorilor nu este suficient dacă nu se face ceva comun. Aici, echipa aceasta, sectorul de stat și sectorul privat, va trebui să funcționeze numai în măsura în care cineva pune piciorul în prag și modifică legislația.
Cum ar trebui să arate o strategie care să revigoreze turismul balnear în România?
Trebuie să avem o strategie clară care să pună în vârf utilizarea reurselor balneare ale României, trebuie să marșăm foarte tare pe fondurile europene, a treia chestiune este legată de aceste tichete de vacanță pe care le avem, trebuie și ele orientate către sănătate, agențiile și toată lumea să facă în așa fel încât sectorul acesta de sănătate, folosindu-ne și de resursele naturale, să devină operațional.
Dar s-a făcut un pas cu aceste tichete de vacanță.
Da, dar nu este însoțită de o promovare serioasă a acestor tichete. La biletele subvenționate pentru pensionari este și acolo o degringoladă, în loc să vină pensionarii să zicem din luna martie, noi începem din luna martie, ei vin în luna iunie. Nu ne corelăm deloc. Dar eu cred că, încetul cu încetul, turismul balnear se va așeza și, dacă noi nu vom fi în stare să investim, vor investi alții.
Pentru partea de investiții nu s-a apelat și la fonduri europene? Care a fost gradul de absorbție al fondurilor europene din partea investitorilor?
Foarte puțin, cred că undeva sub 10 % dacă te gândești la ceea ce s-ar fi putut face.
Ne puteți prezenta o situație statistică referitor la turiștii care vin în stațiunile balneare?
În general, numărul este undeva cu un plus minus 10 %, cam un milion de turiști vin anual în stațiunile balneare, dintre aceștia cam 30 % sunt pensionari, 10 % din acest număr sunt turiștii străini, din Israel, Spania, Franța, mai nou și din Republica Moldova, numărul acesta este oarecum constant în ultimii ani. Dar România a avut o perioadă de glorie în anii ‘70 când, într-adevăr, tratamentele Ana Aslan, Gerovital erau și cunoscute și făceau înconjurul lumii.
Suntem deficitari acum la turismul străin?
Suntem deficitari pentru că nici promovările nu s-au mai făcut așa cum trebuia. România a pierdut foarte multe lucruri an de an și la promovare și la proiecte mari de infrastructură, pentru că până la urmă stațiunile balneare sunt niște orașe. Este un moment foarte important pentru România să valorifice resursele, dar asta se poate face numai în echipă.

Sectorul de turism balnear evoluează odată cu economia românească, însă orice strategie de dezvoltare a acestui sector trebuie să aibă în vedere și zona de cercetare științifică privind factorii naturali terapeutici.
”Dezvoltarea turismului balnear, oriunde în România, a pornit de la descoperirea unei surse, a unui izvor cu proprietăți tămăduitoare astfel încât, propagându-se ulterior informația despre valoarea terapeutică a acelei surse s-a creat valoarea unei stațiuni balneare. Nu ai cum să dezvolți sectorul balnear fără să iei în calcul partea aceasta de promovare științifică. (…) Fiind o societate profesională încercăm să-i facem pe toți din stațiunile balneare să înțeleagă cât de importantă este cercetarea științifică și cum anume, utilizând această cheie, se poate promova o stațiune balneară”, susține Dr. Biolog Constantin Munteanu, Președintele Asociației Române de Balneologie.
Acesta a dat exemplul modelului implementat în Franța, potrivit căruia 2 % din valoarea fiecărei facturi achitate de turist ajunge într-un fond de cercetare, banii fiind direcționați ulterior, prin competiție, spre diferite proiecte de cercetare în sectorul balnear.
de Arina TOTH

Related posts

S-a semnat contractul pentru centura metropolitană a Clujului; 38 de km, în valoare de 150 mil euro

redactia

11 milioane de lei, bugetul pe 2020 al Aeroportului Transilvania Târgu Mureș

Ligia Voro

Terapie prin artă în șase spitale clujene

Ligia Voro

Începe EXPO PLAST 2019, evenimentul numărul 1 în industria prelucrării materialelor plastice!

A. I.

Clujenii de la Vitacom vor da în funcțiune noul lor centru logistic

Nora Dumitrescu

Două noi piețe pietonale și parcări subterane în Arad, investiție de peste 50 mil. euro

redactia

Drumul vinului în Bistrița-Năsăud, pregătit să primească turiști din toată lumea

Stefana Muresan

Contractul pentru achiziția de 35 de noi troleibuze și autobuze hibrid în Brașov, semnat azi

Ligia Voro

Australienii de la ADX Energy au atras 2 milioane dolari de la firma britanică de investiții Reabold Resources pentru proiectul din Timiș

Stefana Muresan

Dejul își face un centru recreativ de 3,7 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Primăria Zlatna scoate la licitație exploatarea aurului din halda de steril a fostei uzine Ampelum

redactia

Clădirea din Piața Cetate din Oradea, distrusă de incendiu, va fi refăcută

Traian Dan

Măști la cel mult 3 lei și 400 de tablete pentru copiii săraci din Oradea

Traian Dan

Signature Brașov: Parterul unui bloc, montat în opt ore

Stefana Muresan

Defileul Crișului Repede, supravegheat și monitorizat cu 22 de camere video

Traian Dan

Muzeul Țării Crișurilor din Oradea va fi reabilitat cu bani europeni. Investiția totală – 21,6 milioane de lei

Stefana Muresan

Primul cluster din educație din România apare în Ardeal

Nora Dumitrescu

Femeile care gestionează miliarde pe piața românească – povești din real estate

Ionut Oprea

APIA a autorizat plățile aferente schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal. În total, peste 50 de milioane de euro

Ion Surdu

Ungaria a suspendat plata ratelor la credite și contribuțiile angajatorilor

Traian Dan

Cartierele Borhanci și Sopor, legate la centura metropolitană

Nora Dumitrescu

Guvernul a alocat 2 miliarde lei pentru Programului ”Prima casa” 2018

Stefana Muresan

129 milioane euro, bani europeni, pentru facilitarea accesului la apă. Printre beneficiari locuitorii din: Bistrița-Năsăud, Brașov și Hunedoara

Stefana Muresan

EXPO REAL opens another hall: NOVA3

Ligia Voro

Leave a Comment