Sanatate Turism Ultimele stiri

Este nevoie de o ”legislație permisivă” pentru revigorarea turismului balnear românesc

Revigorarea turismului balnear românesc are multe bariere în față, însă printr-o strategie asumată la nivel politic, respectiv o legislație mai permisivă, care să ajute și investitorii, acest lucru ar fi posibil. Într-un interviu acordat Transilvania Business, Nicu Rădulescu, Președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România și Vicepreședinte al Asociației Europene a Stațiunilor Balneare, susține că investitorii nu sunt impulsionați să facă investiții, că nu este suficientă doar partea de cercetare care este la un nivel destul de ridicat, ci și infrastructura din stațiunile balneare lasă mult de dorit.
Cum poate fi revigorat turismul balnear românesc, din punctul de vedere al investițiilor, în condițiile în care partea de cercetare științifică pe zona balneară se află la un nivel înalt?
România are, într-adevăr, o zestre extraordinară balneară, o echipă de cercetători foarte valoroasă. Eu, în calitate de vicepreședinte al Asociației Europene a Stațiunilor Balneare știu și simt de acolo cât de prețuită este România pentru acest background, atât medical cât și de cercetare. Din păcate, noi, ca investitori, am încercat să facem în aproape fiecare stațiune de interes național și internațional câte ceva, ori să facem hoteluri de la zero, ori să facem ceva să updatăm hotelul de la 2 la 4 stele, dar nici legislația românească nu ne permite la ora actuală să avem anumite facilități și atunci nici investitorul nu vine să facă dacă nu are niște facilități. Banii pe care-i investim se întorc foare greu înapoi pentru că rata profitului este destul de mică și aceste investiții, care se fac, se recuperează în 20-25 de ani și nimeni nu vine să facă investiții în acest fel. Taxele și impozitele sunt destul de mari, de exemplu la un hotel pentru care renovarea a costat 5 milioane euro, plătim taxe și impozite uneori de până la 100.000 de euro pe an, ceea ce este foarte greu să reziști la o competiție cu alții. Nici statul nu face niște eforturi pentru noi pentru a ne putea recupera business-ul mai repede, în așa fel încât să fim nevoiți să investim, și de aceea cred că răspunsul la întrebarea dumneavoastră ar fi o legislație mai permisivă, care să încurajeze investițiile în turismul balnear românesc și să se creeze la nivelul Guvernului României o adevărată emulație în jurul ideii de turism balnear. Toate ministerele ar trebui să lucreze în aceeași direcție, Ministerul Mediului, Muncii, Turismului etc.
Acolo unde s-au făcut niște lucruri deosebite, primarii au mers mână în mână cu investitorii, gen Sovata, Turda, și se vede, dar acolo unde primarii nu au mers pe aceeași linie cu investitorii, spre exemplu Herculane, rezultatele sunt cele pe care le-am văzut. Părerea mea este că România mai are o șansă, s-ar economisi mulți bani dacă s-ar investi în turismul balnear. România are tot ceea ce-i trebuie la ora actuală să facă minuni în domeniul acesta, dar este nevoie de implicarea factorului politic. Rolul turismului balnear românesc este foarte important în a trata sănătatea și ce lucru este mai frumos decât să te preocupe sănătatea semnilor tăi!
Mai există interes din partea investitorilor de a continua, de a-și construi planul pe un termen mediu și lung în condițiile în care politicul nu are o strategie bine pusă la punct?
Investitorii deja au făcut destul de mult, după părerea mea, în ultimii 3-4 ani, mă refer și la banii care i-au investit să modernizeze – iată cum este complexul balnear de la Felix de 5 stele! Necesarul de investiții este uriaș, pentru că nu avem numai stațiunile balneare de interes național, avem și statiuni de interes local, sunt multe, noi, la ora actuală, nici măcar jumătate din cât aveam în perioada interbelică nu exploatăm și asta datorită faptului că investitorii urmăresc o rată a profitului care să le poată permită într-un timp să zicem 10-12 ani să-și poată recupera investiția. Pentru că noi nu discutăm în balnear de investiții precum în sistemul turismului rural unde cu 100.000 de euro faci o pensiune, aici, orice investiție începe de la 4-5 milioane euro în sus.
Părerea mea este că cineva care ar putea să vină la nivelul Ministerului și să se ocupe de această latură balneară și să instituie un pachet de legi care ar putea într-adevăr să dea continuitate și substanță acestui turism, ar putea să ducă turismul balnear foarte sus. Eu cred că 1 miliard de euro ar fi suma exactă care ar putea să rezolve o mare parte dintre problemele pe care le avem; unii au zis că este foarte mult, nu este foarte mult, în ultimii cinci ani de zile s-a investit cam la nivel de 200-300 milioane de euro, dar este foarte puțin pentru că noi venim cu o zestre din perioada interbelică extraordinară. România era atunci la egalitate cu Franța, cu Germania. Ori, gândiți-vă, la noi, datorită faptului că, în perioada interbelică, turismul balnear era aristocrat, în perioada comunistă a devenit un turism de masă câte transformări s-au făcut aici, dar nu s-a urmărit o politică de continuitate și nu s-a apărat această zestre. Ceea ce fac colegii noștri în zona de cercetare, ceea ce încercăm să susținem din partea investitorilor nu este suficient dacă nu se face ceva comun. Aici, echipa aceasta, sectorul de stat și sectorul privat, va trebui să funcționeze numai în măsura în care cineva pune piciorul în prag și modifică legislația.
Cum ar trebui să arate o strategie care să revigoreze turismul balnear în România?
Trebuie să avem o strategie clară care să pună în vârf utilizarea reurselor balneare ale României, trebuie să marșăm foarte tare pe fondurile europene, a treia chestiune este legată de aceste tichete de vacanță pe care le avem, trebuie și ele orientate către sănătate, agențiile și toată lumea să facă în așa fel încât sectorul acesta de sănătate, folosindu-ne și de resursele naturale, să devină operațional.
Dar s-a făcut un pas cu aceste tichete de vacanță.
Da, dar nu este însoțită de o promovare serioasă a acestor tichete. La biletele subvenționate pentru pensionari este și acolo o degringoladă, în loc să vină pensionarii să zicem din luna martie, noi începem din luna martie, ei vin în luna iunie. Nu ne corelăm deloc. Dar eu cred că, încetul cu încetul, turismul balnear se va așeza și, dacă noi nu vom fi în stare să investim, vor investi alții.
Pentru partea de investiții nu s-a apelat și la fonduri europene? Care a fost gradul de absorbție al fondurilor europene din partea investitorilor?
Foarte puțin, cred că undeva sub 10 % dacă te gândești la ceea ce s-ar fi putut face.
Ne puteți prezenta o situație statistică referitor la turiștii care vin în stațiunile balneare?
În general, numărul este undeva cu un plus minus 10 %, cam un milion de turiști vin anual în stațiunile balneare, dintre aceștia cam 30 % sunt pensionari, 10 % din acest număr sunt turiștii străini, din Israel, Spania, Franța, mai nou și din Republica Moldova, numărul acesta este oarecum constant în ultimii ani. Dar România a avut o perioadă de glorie în anii ‘70 când, într-adevăr, tratamentele Ana Aslan, Gerovital erau și cunoscute și făceau înconjurul lumii.
Suntem deficitari acum la turismul străin?
Suntem deficitari pentru că nici promovările nu s-au mai făcut așa cum trebuia. România a pierdut foarte multe lucruri an de an și la promovare și la proiecte mari de infrastructură, pentru că până la urmă stațiunile balneare sunt niște orașe. Este un moment foarte important pentru România să valorifice resursele, dar asta se poate face numai în echipă.

Sectorul de turism balnear evoluează odată cu economia românească, însă orice strategie de dezvoltare a acestui sector trebuie să aibă în vedere și zona de cercetare științifică privind factorii naturali terapeutici.
”Dezvoltarea turismului balnear, oriunde în România, a pornit de la descoperirea unei surse, a unui izvor cu proprietăți tămăduitoare astfel încât, propagându-se ulterior informația despre valoarea terapeutică a acelei surse s-a creat valoarea unei stațiuni balneare. Nu ai cum să dezvolți sectorul balnear fără să iei în calcul partea aceasta de promovare științifică. (…) Fiind o societate profesională încercăm să-i facem pe toți din stațiunile balneare să înțeleagă cât de importantă este cercetarea științifică și cum anume, utilizând această cheie, se poate promova o stațiune balneară”, susține Dr. Biolog Constantin Munteanu, Președintele Asociației Române de Balneologie.
Acesta a dat exemplul modelului implementat în Franța, potrivit căruia 2 % din valoarea fiecărei facturi achitate de turist ajunge într-un fond de cercetare, banii fiind direcționați ulterior, prin competiție, spre diferite proiecte de cercetare în sectorul balnear.
de Arina TOTH

Related posts

Zona centrală a municipiului Reșița modernizată cu fonduri europene

redactia

Germanii de la Marquardt Schaltsysteme caută peste 90 de ucenici pentru fabrica din Sibiu

redactia

InnoEnergy Hub România susține în continuare antreprenorii prin programele oferite

Ligia Voro

Povestea certificarii europene a Salamului de Sibiu

Ionut Oprea

Peste 95.000 de locuitori de la nordul județului Sibiu vor avea acces la apă și canalizare cu ajutorul fondurilor europene

Ion Surdu

Sângeorgiu de Mureş, staţiune turistică de interes local

Stefana Muresan

Finanțări de până la 5.000 de euro pentru cadrele didactice din partea industriei IT

Ion Surdu

Consorțiul Universitaria și BCR, primul think tank universitar pentru leadership şi politici publice

Stefana Muresan

La OCPI Bihor se pot studia din nou cărțile funciare vechi: taxa 10 lei/15 minute

Traian Dan

Informaticienii de la AROBS, rechemați la birou

Nora Dumitrescu

Fonduri europene de până la 80.000 de euro pentru inovare în domeniul acvaculturii

Stefana Muresan

Clinică-spital Dr. Leahu în Cluj Napoca, investiție de 2 milioane de euro

redactia

Memorandum de Înţelegere între Transgaz şi Srbijagas

Stefana Muresan

Implementarea Regio – Programul Operațional Regional 2014 – 2020 în Regiunea Vest la sfârșitul anului 2018

redactia

Spații noi, moderne, pentru Start-up-uri în Făgăraș realizate prin fonduri REGIO  

Ligia Voro

Autostrada Sibiu – Pitești, investiție de 3,34 miliarde de euro : A fost emis acordul de mediu, documentul care deblochează cel mai important proiect rutier al României

redactia

CFR, contracte de aproximativ 1 mld de euro pentru reabilitarea secțiunii de la km 614 Bârzava până la Ilteu

Stefana Muresan

150 de mil. euro pentru legarea municipiului Oradea de viitoarea autostradă Transilvania

redactia

Wittenstein a inaugurat extinderea halei de producție din Șura Mică. Investiția va asigura o creștere cu 3 milioane de euro

Papuc Irina

Arhitecți de la Paris ”redesenează” Reșița. Mall, aquapark, clădiri de birouri și un parc generos

redactia

Ludwig Pfeiffer din Timișoara a câștigat un contract de 12 mil. euro cu APA Brașov

Stefana Muresan

CDR: Peste 1 milion de români apți de muncă nu sunt implicați în niciun fel de activitate economică

redactia

Cluj-Napoca: Un antreprenor de 25 ani își folosește bolizii Lamborghini și Ferrari în jocurile pe care le creează

Stefana Muresan

Încasări record pentru hoteluri și restaurante de 1 Decembrie la Alba Iulia

redactia

Leave a Comment