În România, piața asigurărilor private de sănătate are un grad de dezvoltare mai redus comparativ cu alte țări europene, însă are un potențial foarte mare de dezvoltare, cu multiple beneficii pentru asigurați, actorii din sistemul sanitar-public și privat, dar și pentru asiguratorii privați. Chiar dacă schimbările sunt binevenite, este nevoie ca lucrurile să fie privite cu atenție pentru a nu periclita sistemul public de asigurări sociale de sănătate, ce asigură acces la servicii medicale pentru o categorie de populație defavorizată, precum copiii și pensionarii. Despre ce ar însemna dezvoltarea, în România, a asigurărilor private de sănătate în paralel cu sistemul public de asigurări de sănătate a oferit mai multe informații, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În ultimii ani s-a discutat intens despre introducerea asigurărilor private de sănătate, iar prin reglementările Codului Fiscal s-a reușit crearea premiselor pentru construcția de pachete de servicii medicale care să facă obiectul asigurărilor private de sănătate. Sunteți unul dintre promotorii demersurilor care să conducă la construcția pachetelor de servicii complementare și suplimentare de sănătate prin creșterea semnificativă a deductibilității fiscale acordate pentru asigurări private. În ce măsură s-a observat vreo schimbare în acest sens?
Schimbările există şi sunt evidente. Deja există diverse forme de asigurări private de sănătate, care se dezvoltă – poate nu în ritmul dorit, dar tendinţa este una crescătoare, într-un ritm vizibil mai alert decât în perioada anterioară momentului creșterii deductibilităţii fiscale. La ora actuală există angajatori care oferă angajaţilor în pachetul salarial şi diverse forme de asigurări private de sănătate, iar numărul beneficiarilor a crescut semnificativ în ultima perioadă. Am văzut estimări conform cărora peste 5 % din populaţie beneficiază de o formă de asigurare privată de sănătate, iar piaţa de asigurări private de sănătate s-a dublat practic în ultimii doi ani, conform Autorităţii de Supraveghere Financiară. Sunt cifre încurajatoare, care arată că începem să recuperăm decalajul faţă de alte state europene.
De ce stimuli are nevoie piața asigurărilor private de sănătate astfel încât serviciile medicale care în prezent nu sunt decontate de stat să fie decontate prin asigurări private? Spre exemplu, serviciile stomatologice sau anumite investigații și intervenții care se efectuează în sistemul privat. Există asigurări private de sănătate opționale, oferite de companiile de asigurări, dar poate un sistem privat de asigurări de sănătate sau ceva similar, prin care să fie colectate fonduri precum la FNUASS, ar fi util?
Aici, lucrurile trebuie privite cu mare atenţie, pentru a nu periclita sistemul public de asigurări sociale de sănătate. Am auzit diverse propuneri în acest sens, însă care ridică semne de întrebare. Spre exemplu, teza conform căreia ar trebui să se procedeze similar ca la fondul de pensii, o parte din contribuţii să fie redirecţionate către asiguratori privaţi, ar însemna, pe de-o parte, provocarea unui dezechilibru major pentru sistemul public, cu impact negativ asupra stării de sănătate a întregii populaţii, iar, pe de altă parte, ar însemna că acele categorii de asiguraţi scutite de plata contribuţiei să fie dezavantajate, pentru că nu ar avea acces la pachetul asiguratorilor privaţi, în condiţiile în care în aceste categorii avem exact persoanele care au nevoia cea mai mare de servicii de sănătate – copiii și pensionarii. Teza conform căreia ar trebui să se permită optarea între sistemul public şi asiguratori privaţi ar însemna că aceştia din urmă ar prelua contributori neţi de la sistemul public, iar sistemul public ar rămâne cu asiguraţii scutiţi de plata contribuţiei şi, în general, cu consumatorii neţi de fonduri. Inclusiv state mari, cum e Germania, unde există asigurări substitutive, se gândesc să revină la o formă de contributivitate obligatorie.
Strategia națională de sănătate 2014-2020 încurajează dezvoltarea pieței asigurărilor private de sănătate. Ce ar fi mai indicat pentru sistemul din România, un sistem de asigurări private suplimentare sau complementare?
Cele două nu se exclud. Există o multitudine de exemple pe care le putem lua în analiză la nivel european, dar cu siguranță ele trebuie filtrate și adaptate la specificul nostru astfel încât să existe o sustenabilitate și aplicabilitate. Ceea ce este important, însă, este o împărțire corectă a rolurilor asiguratorilor, fie ei publici sau privați, și o responsabilizare echitabilă în raport cu obligația pe care o au față de asigurat. Creșterea deductibilității a fost un pas important spre relansarea pieței asigurărilor de sănătate, dar beneficiile trebuie să se reflecte și în indicatorii privind starea de sănătate a populației.
Serviciile medicale private și cele de stat reprezintă două lumi ale aceluiași sistem sanitar în România. Cum vedeți conlucrarea dintre cele două și unde s-ar mai putea lucra astfel încât pacientul să beneficieze de cele mai bune îngrijiri?
Au existat momente la care s-a încercat acreditarea ideii că avem un sistem de stat ineficient versus unul privat performant, dar, așa cum spuneam mai devreme, importantă e viziunea holistică și rolul pe care fiecare furnizor, indiferent de domeniul de asistență și de modul de organizare, îl are în tratarea pacientului. Avem în acelaşi sistem de sănătate şi furnizori publici, şi furnizori privaţi, ambele categorii fiind finanţate şi din surse publice, şi din surse private. Spre exemplu, medicina de familie, care este finanţată aproape exclusiv din fonduri publice, este compusă în totalitate din cabinete private. Dar nu numai medicina de familie este privată. Cu excepţia asistenţei medicale spitaliceşti, pe toate celelalte paliere de asistenţă medicală predomină furnizorii privaţi, cu o largă majoritate. Chiar şi în asistenţa medicală spitalicească, din cele 663 unităţi sanitare cu paturi aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, 291 sunt private – chiar dacă contractele cu acestea din urmă au valori mai mici, doar 5-6 % din totalul fondurilor alocate acestui domeniu de asistenţă medicală.
Este nevoie de o schimbare a mentalității populației privind asigurările private de sănătate? Considerați că este pregătită populația pentru un sistem care, probabil, ar necesita și o reducere a serviciilor medicale incluse în pachetul de bază și decontate din FNUASS, servicii care ar putea fi accesate doar prin asigurări private?
Cred că în primul rând trebuie schimbată mentalitatea populaţiei privind sănătatea, deoarece încă mai există larg răspândită opinia că serviciile de sănătate ar trebui să fie gratuite şi că acea contribuţie de asigurare socială de sănătate este foarte mare. Cât despre reducerea serviciilor incluse în pachetul de bază, se poate vorbi despre stabilirea unui număr de accesări a serviciilor decontate atât de sistemul public cât și de cel privat, dar nu despre o diminuare a pachetului de servicii.
Dacă s-ar dezvolta piața asigurărilor private de sănătate, alături de asigurările sociale de sănătate, ar putea exista o mai bună finanțare pentru anumite servicii medicale care în prezent sunt mari consumatoare de fonduri?
Categoric. Sumele atrase în plus de la populaţie de asiguratorii privaţi se întorc şi la ora actuală în servicii medicale către persoanele respective. Dar trebuie ţinut cont şi de limitele pe care le au asiguratorii privaţi, de faptul că nu sunt entităţi non-profit, că nici nu pot şi nici nu au ca scop distribuirea echilibrată pe criterii sociale a fondurilor atrase, sub formă de servicii medicale.
Ce sume au fost decontate în ultimii cinci ani (n.red. din sistemul public de asigurări de sănătate), dacă se poate defalcat, pentru serviciile medicale oferite de sistemul medical privat din România? În ce domenii au fost decontați cei mai mulți bani?
Pe domenii de asistenţă medicală, cel mai mare consumator de fonduri rămâne asistenţa medicală spitalicească pentru care se utilizează aproape jumătate din bugetul anual al CNAS. Ca pondere, al doilea mare consum de fonduri îl înregistrăm cu medicamentele compensate, inclusiv cu cele din programele naţionale de sănătate, iar pe locurile trei şi patru, aproape la egalitate, se situează cheltuielile cu concediile medicale, respectiv cele cu asistenţa medicală primară.
de Arina TOTH
Citește și:
Metroul de Cluj s-a împotmolit în birocrație
Asociația Pro Infrastructură (API) cere transparență, acces la ședințele de progres și contractarea unui manager competent și responsabil…
9 iulie 2025
Produs de Cluj, model de bune practici. Două evenimente în paralel la Dej
Tot mai multe instituții din România solicită asociației clujene parteneriate pentru organizarea de târguri tradiționale și spectacole. Asociația…
9 iulie 2025
ARL Cluj montează grinzile de la Pasajul Italsofa
Administrația județeană susține că nu se lucrează concomitent și la Pasajul Văcarilor din Baia Mare pentru a nu…
9 iulie 2025
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Andrei Vieru, BT: “Executarea silită apare din lipsa de educație financiară”
Directorul de monitorizare retail al băncii clujene remarcă faptul că numărul persoanelor ajunse în această postură s-a redus…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
CX Conference organizată de Customer Experience Romania revine pe 14-15 octombrie, la Le Chateau & Maidan Spațiul
CX Conference, eveniment de referință dedicat profesioniștilor în experiența clientului, revine pe 14-15 octombrie 2025, într-un format care…
9 iulie 2025
Investiții
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
Noul prefect al Clujului: “Mulți investitori importanți vor să vină aici”
Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile…
8 iulie 2025
Parcuri industriale pe credit în Maramureș. “Va fi un efort bugetar imens”
Județul a parafat contractul de împrumut de 18 milioane € de la CEC Bank pentru a concretiza patru…
8 iulie 2025
Nod rutier crucial în Vest: 80 mil. euro pentru ocolirea completă a Aradului
Proiectul variantei ocolitoare Arad Nord-Est – etapa II, cunoscut în plan local drept centura Zimand–Vladimirescu, a intrat pe…
8 iulie 2025
BNR menține dobânda-cheie la 6,5%/an, în ciuda presiunilor inflaționiste
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de marți, 8 iulie 2025, a hotărât…
8 iulie 2025
Moldova Innovation Technology Park (MITP): Motorul digital al Moldovei
Moldova Innovation Technology Park (MITP) primul e-park din Europa și un pilon principal al industriei de tech și…
8 iulie 2025
Infrastructură
ARL Cluj montează grinzile de la Pasajul Italsofa
Administrația județeană susține că nu se lucrează concomitent și la Pasajul Văcarilor din Baia Mare pentru a nu…
9 iulie 2025
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
Noul prefect al Clujului: “Mulți investitori importanți vor să vină aici”
Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile…
8 iulie 2025
Parcuri industriale pe credit în Maramureș. “Va fi un efort bugetar imens”
Județul a parafat contractul de împrumut de 18 milioane € de la CEC Bank pentru a concretiza patru…
8 iulie 2025
Nod rutier crucial în Vest: 80 mil. euro pentru ocolirea completă a Aradului
Proiectul variantei ocolitoare Arad Nord-Est – etapa II, cunoscut în plan local drept centura Zimand–Vladimirescu, a intrat pe…
8 iulie 2025
Compania de Apă Someș a adus rețeaua până lângă Castelul Banffy
Lucrările de extindere și modernizare au fost recepționate de operatorul regional cu o săptămână înainte de debutul Festivalului…
8 iulie 2025
Turism
Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă
Cel mai mare târg de turism are loc la ROMEXPO! După succesul remarcabil al ediției din februarie, care…
8 iulie 2025
Megaproiect de 25 milioane € la Salina Turda. “Să evităm un dezastru ca la Praid”
Municipalitatea cere statului bani pentru lucrări urgente de punere în siguranță și consolidare pentru obiectivul care atrage anual…
7 iulie 2025
Peste 260.000 de pasageri în semestruI I 2025 și noi rute ce deschid orizonturi
În primele șase luni ale anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu a fost alegerea a 260.234 de călători, față…
7 iulie 2025
Moneasa: din paragină, spre performanță
Cea mai frumoasă și extinsă bază sportivă din mediul rural al județului Arad, situată în stațiunea Moneasa, a…
7 iulie 2025
7 oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate la Inelul Metropolitan de Nord
Joi, 3 iulie 2025, ora 15:00 a fost termenul limită de depunere a ofertelor din partea firmelor interesate…
4 iulie 2025
Maramureșul cere pădurile de pe traseul mocăniței. “Pierdem 100.000 de turiști”
Administrația județeană vrea să preia administrarea Văii Vaserului de la Romsilva și să o transforme în zonă protejată…
3 iulie 2025
Parc botanic cât un cartier lângă Băile Figa. Proiecte de 70 mil. € la Beclean
Grădina Urbană Transilvania (GUT) și parcul de specializare inteligentă se numără printre marile investiții programate în orașul din…
1 iulie 2025
„Festivalul Părădăicilor” de la Macea: gust autentic și tradiție locală
Evenimentul ajuns la a XV-a ediție devine un model de dezvoltare rurală prin promovarea produselor locale, implicarea comunității…
1 iulie 2025
Educație
Universitatea Babeș-Bolyai va sprijini tinerii cercetători în DeepTech
Instituția clujeană de învățământ superior participă la un proiect finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene (UE).…
8 iulie 2025
Mai puțini șomeri în județul Bihor: cifrele AJOFM Bihor arată o tendință pozitivă
La sfârșitul lunii iunie 2025, rata șomajului în județul Bihor a coborât la 2,05%, potrivit datelor centralizate de…
7 iulie 2025
EU GREEN aduce inovația sustenabilă la Universitatea din Oradea
Timp de cinci zile, între 7 și 11 iulie 2025, Universitatea din Oradea este gazda întâlnirilor directe din…
7 iulie 2025
Conexiuni și lecții de business: eveniment special la Incubatorul CRESC Oradea Mare
Incubatorul de Afaceri Cresc Oradea Mare a reunit joi, 3 iulie 2025, reprezentanții unora dintre companiile reprezentative din…
5 iulie 2025
Parteneriat strategic între Universitatea Babeș-Bolyai și Palo Alto Networks
Colaborarea cu liderul mondial în securitate cibernetică (CS) se va reflecta în formarea academică, programele de licență, masteratul…
4 iulie 2025
900 de copii din România, sprijiniți pentru educație și dezvoltare socio-emoțională
În anul școlar 2024–2025, Fundația Regală Margareta a României a oferit sprijin educațional, material, social și emoțional pentru…
3 iulie 2025
Rețeaua, valoarea în business și cinnamon rolls, într-un eveniment marca Sibiu IT Cluster
Într-un mediu economic aflat în continuă transformare, succesul unei afaceri nu mai poate fi separat de formarea profesională…
2 iulie 2025
Clujul scoate de la buget 16 milioane € pentru noul spital de copii
Banii din rectificarea bugetului propriu al instituției județene vor fi alocați de pentru continuarea alertă a lucrărilor la…
2 iulie 2025
Zi de Zi știri economice:
