Cultural Ultimele stiri

Romanian Gastronomy in the XXI Century – O carte manifest pentru gastronomia românească a secolului XXI

Ghid al mâncărurilor românești moderne de inspirație tradițională, volumul nu este o carte de bucate, propriu-zisă. Cuprinzând 160 de pagini cu fotografii și rețete tradiționale reinterpretate, ghidul este alcătuit din dorința de a oferi cititorului sugestii culinare memorabile de pe tot cuprinsul României și amintiri ilustrate ale unor experiențe care definesc peisajul actual al gastronomiei autohtone profesioniste. Cartea a apărut la Editura Business Adviser cu sprijinul Societatea Euro Română pentru Vinuri de Excepţie (SERVE), prima cramă cu capital privat străin din România.

“Suntem ceea ce mâncăm”, spune înţelepciunea veche. Iar noi am considerat că o incursiune în gastronomia actuală poate fi una dintre cele mai sincere căi de introspecţie și prezentare atractivă a poporului român de azi. Am făcut documentarea pe care v-o oferim în acest volum într-o epocă modelată decisiv de globalizare, când păstrarea elementelor identitare se face din ce în ce mai greu. Și e din ce în ce mai importantă, dacă nu vrem să riscăm sărăcirea patrimoniului gustativ naţional, dar și mondial. Căci suntem convinși: aici, la porţile unui Orient forjat prin contopirea de durată a mai multor plăci tectonice de civilizaţii care au modelat lumea modernă, se pot regăsi, încrustate pe axa timpului sau sublimate laolaltă în realităţile prezentului, adevărate nestemate culinare ale umanităţii. Iar celor care se grăbesc să arate diferitele filoane de inspiraţie și să le identifice ca fiind “din alte părţi”, le spunem că tocmai acesta este specificul românesc: acomodarea de multiple influenţe, complet diferite, distilarea lor lentă, la focul mic al istoriei, și pre­schimbarea lor în funcţie de specificul local. Întreprinderea noastră nu e nici exhaustivă și nici definitivă, evident. O vedem, cu entuziasm, ca pe un început. Ca pe o scânteie menită să aprindă interesul. Și așa, prin decizia de a explora aici bucătăria profesională, am făcut deja o alegere să reflectăm România printr-o perspectivă poate, pe nedrept, limitativă. Dar am făcut-o din convingerea că – într-o vreme când schimbarea masivă a stilurilor de viaţă la nivelul întregii societăţi pe parcursul unei singure vieţi omenești a devenit fapt împlinit – bucătăria profesională nu e doar o oglindă pasivă, ci are și puterea și datoria de a redeveni un exemplu.

Piept de porc cu cremă de mămăligă şi caviar de wasabi

Rețeta care deschide albumul de fotogastronomie românească modernizată, reinterpretată aparține lui Chef Nico Lontras. El este primul dintre bucătarii români cu vizibilitate și experienţă internaţională care a ridicat public problema nevoii de aprofundare a tradiţiilor culinare din trecut și readucerea lor, în forme compatibile cu cerinţele și uzanţele alimentaţiei moderne. Pieptul de porc este o mâncare extrem de populară în România, aproape că nu există vreo gospodină care să nu prepare așa ceva. Însă cel prezentat de Nico este marinat și apoi gătit lent, la temperatură scăzută, și înnobilat surprinzător prin alăturarea perlelor de tapioca aromatizate și prin sosul de gulaș cu miere. “Dacă nu schimbăm ceva în modul de a face gastronomie românească, ne vom trezi în 10-20 de ani că vor rămâne doar o mână de restaurante românești în toată ţara”, avertizează Chef Nico Lontras.

Salată boierească cu brânză friptă

Bile din telemea rasă, învelite în ou și pesmet și prăjite, sunt partea fierbinte a acestei salate cu gust exploziv dar răcoritor, în același timp. Castraveţii, ardeiul gras, ceapa, roșiile, măslinele și mărarul – des întâlnite în gastronomiile balcanice, nu lipsesc din reţeta acestui preparat care poate fi mâncat de sine stătător sau ca aperitiv. “La Crama Domnească încercăm să păstrăm și gustul tradiţional, dar și prezentarea, cât mai apropiată de cea clasică. Asta așteaptă clienţii noștri – și calitatea! La un restaurant turistic de asemenea mărime, nu e o sarcină ușoară”, spune Emil Manea, managerul localului și creatorul unui meniu românesc, reinterpretat în manieră fusion, cu influenţe asiatice, care a fost executat împreună cu Chef Adrian Tihulcă și Chef Răducu Alexandru Băsceanu și servit delegaţilor la Congresul Organizaţiei Mondiale a Turismului derulat în mai 2017 la Madrid.

Manifestul Congresului Naţional de Gastronomie

Obiceiurile culinare fac parte nemijlocită din identitatea unui popor, din fondul valorilor comune care țin laolaltă țesătura internă a unei națiuni. Înțelegând importanța culturală și economică a tradițiilor gastronomice – din dorința de a contribui la continuarea și propagarea unei identități românești de care trebuie să fim conștienți și mândri – noi, inițiatorii primului “Congres de gastronomie și vin” (desfășurat în București, în 7 iunie 2017), propunem spre cunoaștere de către profesioniști și public, deopotrivă, spre dezbatere și îmbunătățire, următorul manifest.

1. Regionalitate – să păstrăm, promovăm și să îmbogățim tradițiile rețetelor locale și specificul gastronomic și oenologic regional din fiecare zonă locuită de români.
2. Sustenabilitate – să încurajăm producătorii locali de alimente, băuturi tradiționale și servicii, pentru dezvoltarea economică durabilă care să asigure și generațiilor viitoare accesul la propria identitate și bunăstare.
3. Sezonalitate – să promovăm alimentația adaptată ciclurilor naturale, cu ingrediente provenite din surse locale și inspirată din obiceiurile care au asigurat supraviețuirea și dezvoltarea generațiilor de înaintași.
4. Adaptabilitate – cultura (inclusiv cea gastronomică tradițională) este vie și în continuă schimbare, iar îmbrățișarea – cu discernământ – a multiplelor influențe este modul în care s-au format și vor continua să prospere tradițiile autohtone.
5. Sănătate – milităm pentru o alimentație sănătoasă, atât în ceea ce privește calitatea ingredientelor cât și a metodelor de preparare și a unui aport nutrițional echilibrat.
6. Cumpătare – evitarea risipei este o prioritate – atât în ceea ce privește cantitățile ingerate, cât și în ceea ce privește consumarea resurselor și impactul acestui consum asupra mediului înconjurător.
7. Naturalețe – chiar dacă industria alimentară modernă oferă o multitudine de aparente „scurtături” prin recompunerea industrială a unor ingrediente a căror obținere tradițională necesită timpi mari de preparare, credem că acestea sunt de evitat.
8. Autenticitate – să îndrăznim să fim diferiți, începând prin a fi autentici.

Credem că păstrarea tradițiilor alimentare, valorificarea superioară a acestora (atât din perspectivă culturală cât și economică) trebuie să reprezinte o prioritate națională. Declararea unei “Zile naționale a gastronomiei și vinului din România” poate constitui prilej permanent pentru reconectarea la una dintre cele mai importante surse ale identității noastre naționale și pentru promovarea economiei și turismului din țara noastră.

Editorii – Romanian Gastronomy in the XXI Century

Related posts

Primul muzeu din țară care va propune vizitatorilor să descopere tradițiile cu ochelari VR: investiție de peste 160.000 de euro

Papuc Irina

Încep lucrările pe “Drumul Bistriţei”, investiţie de 9,4 milioane euro

Stefana Muresan

Producătorii de brânzeturi artizanale din Cluj, cu stand în rețeaua Moldovan

Nora Dumitrescu

Smart ID Dynamics, “Partner of the year 2018” pentru Europa Centrală și de Est

Ligia Voro

Germanii de la in-tech mai angajează 220 de oameni la Braşov anul viitor

Stefana Muresan

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European: “Implică-te! Părerea ta contează! Comisia Europeană lansează consultarea publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare!”

Ligia Voro

Thagora anunță în luna septembrie evenimentul anului pentru industria mobilei și interioarelor auto

Nicolae Pop

România se pregăteşte să preia Preşedinţia Consiliului UE

redactia

JLL: CEE Investment Market, H1 2020

Ionut Oprea

Directorul TAROM, despre strategia de dezvoltare: ”Încercăm să folosim poziţia noastră de hub pentru a crea punţi aeriene”

redactia

Primaria Cluj-Napoca va achizitiona 22 de tramvaie noi, contract de 190 mil. lei – 85% fonduri europene

Stefana Muresan

Lufthansa reia zborurile spre capitala Bavariei – Munchen – de pe Aeroportul Internaţional Cluj

Papuc Irina

Șimleu Silvaniei are proiecte europene de 10 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Obiectivele Facultății de Medicină Dentară

Stefana Muresan

Optimism la Guvern: 407 km de autostradă și investiții în 3.000 de km de cale ferată în următorii 10 ani

Ion Surdu

Emil Boc vrea 30 autobuze electrice, 50 troleibuze și 24 tramvaie din fonduri europene, investiții de 100 de mil. de euro

Stefana Muresan

ABSL announces Timișoara Business Mixer: One step further: How Innovative can we be in the Business Services Industry? November 20th 2018, Hotel Boavista

redactia

Creștere de 7% pentru Sunimprof Rottaprint în S1 2019

Ligia Voro

Cine va construi tronsonul de autostradă Târgu-Mureș – Ungheni. Disputa Strabag – Itinera Spa, la a șaptea instanță

Ligia Voro

Premiile Astra Film Festival 2019 – ”Teach”, cel mai bun documentar românesc, dezvoltat la Sibiu

Ligia Voro

Karpatia Horse Show. Spectacolul unic al echitației de top mondial revine pentru a VI-a ediție 

Ligia Voro

Producătorul de anvelope Michelin, cu fabrică în Zalău, cifră de afaceri de peste 2,5 mld. lei

Stefana Muresan

Cea mai mare companie din Maramureș intră în șomaj tehnic

Nora Dumitrescu

Conferința ”Impactul reformei asupra serviciilor sociale în Romania”

Ligia Voro

Leave a Comment