Franz Weiler, CEO Uniqa Asigurări și președinte Foreign Investors Council, vorbește într-un interviu acordat revistei Transilvania Business despre temele de interes pentru mediul de afaceri intern. Cum poate România să ajungă a zecea economie din Uniunea Europeană, răspunsul oferit de Franz Weiler, o voce reprezentativă a mediului de business autohton, a fost unul de substanță: infrastructură, capital uman și mai multă eficiență.
Cum poate România să crească rata investițiilor străine și să își atingă potențialul de dezvoltare?
Îmi puneți o întrebare foarte bună pentru că uitându-mă la investițiile străine din ultimii ani nu pot spune că ele au fost la nivelul la care mă așteptam. România a avut una dintre cele mai mari creșteri economice în ultimii ani și totuși nivelul investițiilor străine a rămas constant în 2016, 2017 și 2018 la aproximativ 4 miliarde de euro pe an. Când ai o creștere de 6,9% a economiei cum a avut România în 2017, așteptarea este ca și investițiile să crească într-un ritm similar. Cred că există trei zone cheie unde România are dificultăți în clipa de față: infrastructura, piața muncii și mediul politic care este foarte agitat.
Cum putem atrage cât mai mulți investitori străini pentru a continua creșterea economica a României?
Mă întorc la ce spuneam mai devreme. Investitorii se uită la România. Mulți dintre cei deja prezenți aici pot face investiții noi. Ce îi oprește? Lipsa infrastructurii este cu siguranță o cauză la fel ca și deficitul de forță de muncă. Aici vorbim și de o lipsă de sincronizare pe care autoritățile ar fi trebuit să o identifice demult și să o soluționeze. Unde există infrastructură nu prea mai există forță de muncă și invers. Nu este chiar o problemă insurmontabilă dacă te apleci asupra ei. Trebuie să fiu sincer și să vă spun că protestele, crizele și dezbaterile interminabile privind sistemul de justiție i-au pus pe unii dintre investitori pe gânduri. Nu cred că putem vorbi de investitori care au decis să plece sau să nu mai vină deloc, dar cred că multe companii au decis să rămână în așteptare până se limpezesc apele și înțeleg mai bine în ce direcție se îndreaptă România.
Ce efecte ale evoluției tehnologice vor genera pe termen mediu cele mai importante schimbări în industria în care activați – și care ar fi în sinteză acestea?
Industria de asigurări, ca toate celelalte, va fi alterată pe termen lung de automatizare și de algoritmi din ce în ce mai sofisticați. Pe de o parte industria de asigurări se digitalizează și de cealaltă parte vedem schimbări fundamentale în natura lucrurilor pe care le asigurăm. Asigurarea pentru o mașină care se conduce singură este foarte diferită față de cea pentru o mașină obișnuită.
Cum ar putea / cum ar trebui liderii din business să inspire – susțină noi promotori ai unor politici competitive în societatea civilă – sistemul administrativ, și ce proiecte sprijină compania dvs. în acest sens?
Cred că nu mai este un tabu să spunem că în ultimele decenii societățile occidentale au trecut prin niște transformări semnificative și România nu face excepție. Am urmărit cu toții Brexit-ul, alegerea președintelui Trump și valul crescând de populism. Am realizat cu toții impactul rețelelor sociale, știrilor false sau a propagandei unor actori statali. Ce vreau să spun cu asta este că în multe privințe dezbaterea publică din Europa și America nu mai este despre nuanțele unor politici și despre valorile fundamentale ale societății. În acest context o parte semnificativă a publicului se așteaptă ca oamenii de afaceri să aibă opinii și să participe la aceste dezbateri. Consiliul Investitorilor Străini nu face excepție. Dacă vă uitați la activitatea noastră din ultimii ani veți vedea că am fost mult mai prezenți în spațiul public decât în trecut pentru că în multe situații am simțit că nu se poate să nu avem nicio opinie.
Ce se poate face pentru a aduce mai multe talente internaționale în România?
Asta nu este o problemă specifică României. Cred însă că înainte de a ne întreba cum aducem talente internaționale trebuie să vedem cum aducem înapoi talente românește care astăzi lucrează peste hotare. Politicienii trebuie să înțeleagă că globalizarea a produs o clasă de mijloc destul de mobilă căreia îi este ușor să se mute dintr-o țară în alta. Cu siguranță mult mai ușor decât, să spunem, era acum un secol. Oamenii aceștia pot avea aceleași venituri la București, Viena sau Amsterdam. Eu nu cred că ei pot fi aduși înapoi doar cu salarii mai mari sau comparabile cu cele din Vest, deși acesta este punctul de plecare. Oamenii își doresc servicii publice de calitate, spitale decente, școli performante și orașe curate. Dacă România nu le poate oferi aceste lucruri se vor duce într-un loc care le oferă. Ceea ce spun acum nu este aplicabil doar românilor. Este un fenomen global.
Care ar fi primele 3 domenii în care trebuie să investim pentru a deveni semnificativ mai competitivi regional?
Aici am un răspuns foarte simplu. Fără să intru în detalii îi invit pe cititorii dumneavoastră să viziteze www.vaurma.ro. Este un exercițiu pe care FIC l-a făcut pentru a vedea cum poate România să ajungă a 10-a economie din Uniunea Europeană în următoarele două decenii. Astăzi suntem pe locul 16 sau 17, depinde cum măsurăm. Răspunsul scurt: infrastructură, capital uman și mai multă eficiență.
Care sunt schimbările legislative pe care ar trebui să le facă RO pentru a crește economia?
Cred că politicienii și societatea în general pun mult prea multă greutate pe schimbări legislative. Englezii au o vorbă: sometimes less is more. Eu cred că mai puține schimbări legislative și mai multă predictibilitate ar ajuta mediul de afaceri să facă mai multe investiții și să susțină astfel dezvoltarea pe termen lung a economiei. Nu orice problemă cu care se confruntă o națiune are o soluție legislativă.
Care sunt soluțiile pentru ca România să își rezolve problema demografică în următorii 25 de ani?
În primul rând trebuie încetinită rata de emigrare din țară, dacă nu cumva poate fi oprit complet acest fenomen. Mergeți înapoi la una dintre întrebările anterioare: servicii publice de calitate, un mediul politic mai sănătos. Serviciile publice de calitate ar determina, cu siguranță, o parte a diasporei să vină înapoi. În al treilea rând sunt necesare politici deștepte de încurajare a natalității. În ultimul rând cred că românii, ca și europenii, nu trebuie să se teamă de imigranți. În final soluția va fi o combinație între cele patru idei de mai sus, nu există un glonț de argint.
Pentru o afacere din România sunt necesare în medie 160 de ore pentru a face față cerințelor fiscale …. Ce putem face ca aceste 160 de ore de azi să se transforme în nu mai mult de 30 de ore, în 2023?
Foarte simplu. Digitalizarea. Administrarea fiscală modernă trebuie să fie digitalizată. Nu există altă cale.
Cum poate RO să își țină oamenii cei mai buni în țară, să alimenteze inovația și creșterea durabilă, menținându-și, în același timp, competitivitatea la nivel global?
Este același răspuns pe care l-am dat când m-ați întrebat cum putem atrage talente internaționale.
Capitalul uman este cel mai valoros, care ar fi primele măsuri pe care un guvern ar trebui să le ia pentru o însănătoșire a sistemului educațional?
Nu sunt un specialist în educație astfel că vă pot spune doar o părere personală. Cred că există o concluzie pe care o putem trage din experiența la nivel european. Educația trebuie începută timpuriu. Deficiențele nu mai pot fi corectate când tinerii ajung la universitate. În al doilea rând sunt importante profesionalismul și valorile profesorilor.
Ce strategie ar trebui să adopte România în vederea finalizării la timp a proiectelor de infrastructură?
Cred că este necesară o abordare complet nouă. Fără să intrăm în detalii este clar că strategiile din trecut nu au funcționat. Problema trebuie regândită. Poate este necesară o nouă instituție dedicată marilor proiecte și care să poată aduce împreună managementul proiectului, gestiunea financiară și ingineria. Poate că mai multe lucruri ar trebui externalizate către sectorul privat sau poate că este necesar să fie acordat un rol mai important unor structuri ca Banca Mondială sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Primul pas este ca politicienii și instituțiile să înțeleagă că a fost pierdut prea mult timp și niciun minut nu mai trebuie irosit de acum înainte. România este într-o competiție economică acerbă cu vecinii ei, iar la capitolul infrastructură obține note destul de mici.
