Alba Brașov Fonduri Europene Mureș Sibiu Slider Ultimele stiri

Regiunea Centru ar da Bucureștiul pe Bruxelles

6 miliarde de euro a reușit să absoarbă regiunea formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu în decurs de două decenii. Bilanțul a fost făcut la întâlnirea diriguitorilor de ieri și de azi ai regiunii, desfășurată în capitala Marii Uniri sub semnul Centenarului. Prilej cu care aceștia și-au revărsat mânia asupra actualilor guvernanți, dar nu i-au uitat nici pe europeni.

Au vândut un castel ca să facă sediul agenției

“Noțiunea de regiune a dispărut acum 50 de ani, se spune că era de sorginte sovietică; în 1968 am decis să să facem județe, dar iată că acum funcționăm cu alt tip de regiuni. După 1990 am renunțat la Tratatul de la Varșovia și la CAER, apoi am aderat la NATO, iar în 1999 am început negocierile cu Uniunea Europeană (UE), unde un capitol vorbea despre fonduri structurale și politici regionale, structuri pe care noi nu le aveam. Apoi au apărut negocierile pentru stabilirea unor regiuni în România”, sintetizează directorul general al Agenției de Dezvoltare Regională Centru (ADRC), Simion Crețu.
“În 2004, la Brașov, se spunea că Alba Iulia nu are sediu corespunzător pentru ADRC, că să îl mutăm acolo sau la Sibiu, iar personalul să facă naveta. Am acordat din bugetul propriu 5 miliarde vechi pentru construirea sediului actual al agenției. A fost foarte greu să găsim finanțare; a trebuit să vindem castelul de la Zlatna, să găsim acești bani la un italian”, își amintește Eugen Popa, șeful Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) Centru în acea perioadă.

Invenția SMURD, propagată la nivel național

“Am ajuns la un acord de formare a regiunii deși încă nu exista legislație, apoi a trebuit să intrăm în legalitate. Am învățat multe din organizarea regiunilor din UE. Aeroporturile din Regiunea Centru au devenit internaționale, le-am introdus pe harta Europei. Tot atunci am înființat Serviciul Mobil de Urgență Reanimare Descarcerare, împreună cu Raed Arafat, și am negociat achiziționarea primului elicopter de urgență din România. Am făcut un lucru bun; SMURD activează acum în toată țara”, spune primul președinte al regiunii, Augustin Mândroc.
“În perioada de început am învățat foarte mult de la europeni, însă și noi am ajutat Europa foarte tare, devenind o piață de desfacere pentru aceasta. Deci lucrurile s-au echilibrat: fiecare cu avantajul sau dezavantajul lui. Finanțarea UE a contribuit la dezvoltarea județului nostru, referindu-ne fie la infrastructura orașelor, fie la frumosul parc auto pentru sporturi cu motor unic în Europa, fie la sistemul de management integrat al deșeurilor, fie la parcul industrial care fără aceste finanțări nu ar fi fost posibile cu sursele proprii pe care le avem.
O singură mare nemulțumire avem: că pe aeroport nu am putut să valorificăm această finanțare europeană; nu din vina noastră, ci din cauza unui masterplan național făcut de nu știu cine, nu știu când. Sper că se va reveni și vom putea să folosim acești bani pentru un obiectiv foarte important pentru județ ce va marca o conexiune între Aeroport, Autostrada Transilvania și viitoarea Autostradă Iași – Tîrgu Mureș”, susține Ovidiu Dancu, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Mureș.

Vor să devină regiune fanion a Europei

Ex-ministrul apărării naționale Teodor Atanasiu este de altă părere. “Pe vremuri regiunile luau taxe și impozite să le plătim rușilor, acum iau banii europeni să ne dezvoltăm. Noi trebuie să aducem mulțumiri cetățenilor europeni, pentru că ce s-a făcut aici este din venitul lor. În 1998, când șefii de județ s-au strâns să constituie Regiunea Centru, Alba Iulia avea o putere de dezvoltare “fantastică”, adică nu era în stare să își facă o șosea de centură doar cu banii municipiului, ci a fost nevoie și de cei ai județului, iar atunci am dat dat gata drumul în patru ani.
Nu e de râs, Bucureștiul nu o are nici azi. În patru ani acum se fac câteva zeci de proiecte de genul acesta, pe banul cetățeanului european și trebuie să mulțumim atât celor care au manageriat acești bani, cât și celor care au contribuit la această dezvoltare. Dacă vrem să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat și mult mai dinamic, avem nevoie de o autonomie sporită pentru a deveni una dintre regiunile fanion ale Europei”, crede fostul șef al județului Alba.

Colaborare directă cu Bruxelles-ul

“Sibiul a avut o colaborare foarte bună cu ADRC și cred că aceasta va continua și pe mai încolo. În toată această perioadă am mai realizat un lucru extraordinar: s-au creat în fiecare primărie, consiliu județean niște echipe de oameni care duc la îndeplinire tot ceea ce noi ne propunem la nivel de conducere. Sunt tehnicieni care au ajuns la un nivel foarte bun profesional; fără ei nu am putea să facem nimic nici de aici încolo”, este de părere Marcel Luca, vicepreședinte al CJ Sibiu.
“Regiunea Centru este dintre cele mai dezvoltate din România, marele său avantaj este multiculturalitatea; aici trăiesc împreună germani, maghiari, români care colaborează. Cel mai mare lucru în care am reușit să ne punem de acord este să abordăm astfel proiectele pentru ca regiunea să se dezvolte armonios. Este drept, e o regiune cu multe bogății. Ar trebui să avem și regiuni politice pentru că micile interese județene le are fiecare, să avem o colaborare directă cu Bruxelles-ul”, îndeamnă Ion Dumitrel, președinte al CJ Alba.

Frânele regiunilor vin din capitală

Tamas Sandor, cel care conduce destinele județului Covasna, este vehement la adresa actualului guvern. “Nu ar fi elegant la acest moment aniversar să vorbesc despre frânele de dezvoltare a regiunilor care vin de la nivel guvernamental printre care lipsa de viziune, de dezvoltare durabilă a României și de dezvoltare echitabilă a regiunilor istorice.
Sau la impotența de a pregăti temele de casă, de a atrage fonduri europene. Aici mă refer la faptul că au trecut aproape cinci ani din actualul ciclu de finanțare, dar mai sunt axe care se află în așteptare. Mlaștina legislației în domeniul achizițiilor publice, de pildă.
În schimb, colaborarea dintre ADRC și reprezentanții județelor, ai administrației, ai societății civile, ai mediilor universitar sau de afaceri au dus la rezultate vizibile pentru cetățenii din regiunea, indiferent că vorbim despre Sibiu sau Mureș, despre Harghita sau Brașov. Dispute am avut multe în această perioadă și vom mai avea, dar CDR este un instrument financiar de dezvoltare.
Referindu-ne la ciclul actual, 2014-2020, activitățile sunt în plină desfășurare, se muncește mult, ținând cont de subfinanțare. Regiunea Centru este printre primele trei la nivel național ca dezvoltare. Administrația publică a învățat între timp să coopereze, iar societatea civilă, să își formuleze principiile”, a punctat președintele CJ Covasna.

Revolta orașelor mici din Ardeal

Oana Badea se află la primul mandat ca primar al Aiudului, dar aceasta nu o împiedică să observe deficiențele de la nivel european. “Aiudul este o comunitate cu 25.000 de locuitori, nu poate să aibă o formulă de dezvoltare similară cu Sibiul, ce să mai vorbim despre Cluj-Napoca, orașe cu mai multă populație și cu mai multe perspective strategice. M-aș aștepta ca această componentă cu 10-30.00 de locuitori, cu caracteristici absolut diferite față de marile comunități urbane să aibă o axă specială pe fonduri europene.
A existat o viziune spre ruralul din țara noastră, dar nu a fost niciodată o opțiune pentru ruralul din urbanul din România. Aiudul are comununități rurale în jur, dar nu este o viziune pentru ca ele să fie ridicate la standardul urban. Acestea fac parte din municipiu, iar Aiudul are sate care pot genera dezvoltare economică. Zona Ciumbrud este cunoscută – avem producători de vinuri, producători de trandafiri acolo – dar este din punctul de vedere al calității vieții undeva la nivelul ruralului.

Vorbim aici despre gaz, canalizare, apă, drumuri, ceea ce este de fapt standardul într-o comunitate urbană. Sunt multe astfel de comunități rurale și trebuie să existe o asemenea axă la nivelul următorului exercițiu financiar european. Este o propunere pe care o lansez și garantez că voi face tot lobby-ul posibil, alături de toți primarii de municipii asemănătoare Aiudului, pentru ca acest lucru să se întâmple. Sunt foarte mulți cetățeni români care așteaptă o astfel de dezvoltare”, a subliniat aceasta.

Colaborare între primării și parteneriate cu regiuni europene

“ADRC și-a stabilit ca prim obiectiv buna cooperare cu autoritățile administrației publice locale din cele șase județe, cu societatea civilă și cu mediul de afaceri, pentru a răspunde solicitărilor de informații, de programe, de resurse financiare.
Realizarea planificării strategice, definirea și urmărirea consecventă a politicilor de dezvoltare regională, cooperarea cu regiunile europene, accesarea de fonduri nerambursabile și furnizarea informațiilor generale legate de politicile UE reprezintă principalele activități pe care le va derula agenția noastră. Prin colaborarea cu partenerii noștri vom reuși să realizăm și mai mult în anii ce vor urma, atât din punctul de vedere al relațiilor instituționale, al cooperării economice, cât și în alte domenii ale societății”, a promis Simion Crețu.

sdr

“Strategia o facem noi, banii sunt în altă parte”

Președintele Asociației Agențiilor de Dezvoltare Regională, Sorin Maxim, director general al ADR Vest, a sintetizat situația regiunilor din România. “Am construit împreună un sistem perfect funcțional, adaptat cerințelor europene de management al devoltării, în pofida schimbărilor politice, iar acest sistem a supraviețuit foarte bine.
Sunt peste 1.000 de experți care performează la parametri optimi pentru a gestiona fondurile europene, dar și naționale; asta față de multe investiții naționale care se rezumă doar la a cheltui banii publici, nu a face o dezvoltare durabilă. În acest sistem am investit 10 miliarde de euro transformați în proiecte, iar în acest exercițiu vom dubla această sumă, la 20 de miliarde. Acești bani contează mult pentru localități sub 50.000 de locuitori care nu dispun de astfel de bugete din care pot investi. Am creat sute de mii de locuri de muncă sustenabile, păstrate și acum.
Din păcate, agenția este și o pacoste pe capul autorităților care trebuie să mențină parametrii asumați prin proiecte. Acest sistem are nevoie însă să evolueze, să inoveze. Opt motoare de dezvoltare sunt mult mai eficiente decât unul singur, dar avem nevoie de descentralizare, de regionalizare, de organizare pentru a putea să planificăm corect și adaptat nevoilor noastre.
Să ne dezvoltăm în ritmul lumii moderne; cel de acum nu ne mai ajunge și ne putem sufoca dacă nu putem să ținem pasul cu țările din Europa de Vest. Trebuie să fim mai eficienți și mai aproape de cetățeni. Când s-a pus problema la masa celor opt regiuni, noi am cerut guvernului principii, nu neapărat bani. Deocamdată strategia o facem noi, dar banii sunt în altă parte”, consideră acesta.

Expoziție foto și vizite la investițiile “europene”

130 de persoane au participat la conferința organizată de ADRC la Alba Iulia pentru a ilustra două decenii de dezvoltare în Regiunea Centru. Invitați din cele șase județe dar și din regiunile Vest și Sud-Vest, precum și de la București, au discutat despre impactul Programului Operațional Regional. La eveniment au fost prezenți președinți de consilii județene din regiune, primari de municipii și de orașe, reprezentanți ai societății civile, dar și specialiștii care lucrează acum la dezvoltarea de proiecte europene finanțate de Regio.
Prezentările susținute, mesajele transmise, dezbaterile au pornit de la oamenii care din 1998 încoace au luat parte la primele întâlniri regionale, au scris și au implementat proiecte europene, au susținut dezvoltarea județelor și crearea de locuri de muncă pentru a ajunge să aprecieze efortul depus de cei ce au contribuit la evoluția celor șase județe ale regiunii și pentru a face noi planuri. Participanții au admis că fără bani europeni, județele ar fi fost ca acum 25 de ani. Regiunea Centru este printre primele trei din țară în ce privește dezvoltarea.

dav

În cadrul lucrărilor s-au dezbătut rezultatele obținute încă din perioada de preaderare și din anii 2007-2013, în colaborare cu oamenii care au susținut dezvoltarea și s-au implicat în pregătirea de proiecte europene. Pornind de la conceptul dezvoltării regionale în context european, cooperarea externă cu alte regiuni europene și exemplele de bune practici privind sprijinul de care a beneficiat România după aderarea la UE, participanții au discutat pe larg despre implementarea proiectelor finanțate prin POR 2014-2020, dar și despre provocările în procesul de dezvoltare, care ar putea apărea în perioada 2021-2027.
Schimbările pozitive de la nivelul infrastructurii generale și din orașele Regiunii Centru, prin proiectele europene derulate, au fost adunate în cadrul unei expoziții cu 120 de fotografii, combinată la final cu o vizită la câteva obiective reabilitate din Alba Iulia.

6 miliarde atrase de la UE

Proiectele realizate din fonduri europene în Regiunea Centru (județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) – au atras investiții de 6 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde gestionate de ADRC. Este vorba de o rețea rutieră de 700 km de drumuri județene și străzi urbane reabilitate – care a îmbunătățit conectivitatea europeană a regiunii, investiții în școli în urma cărora 25.000 de elevi și profesori au condiții educaționale mai bune, modernizări și dotări din sistemul medico-social, ce oferă condiții mai bune de tratament sau de îngrijire pentru 50.000 de pacienți și persoane cu nevoi speciale.
În mediul privat investițiile au condus la creșterea productivității muncii, 30.000 de oameni și-au păstrat locurile de muncă, iar alți 7.000 s-au angajat, în 1.200 de firme ce au beneficiat de fonduri nerambursabile. Prin sumele atrase în infrastructura de transport și turistică, 50 de obiective din regiune sunt puncte de atracție turistică, dar și decor pentru imaginile evenimentelor personale.

(BOXURI)
Regiunea Centru

• Județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
• Populație: 2,3 milioane locuitori
• Rată de urbanizare: 57%
• Etnii: români 61,2%, maghiari 28,6%, romi 4,7%, germani 0,4%
• PIB/locuitor: 33.587 lei (2015)
• Rata șomajului: 3% (august 2018)
• ADR Centru: sediu central Alba Iulia, 5 birouri regionale, 132 angajați

Parteneriate externe

• Landul Brandenburg (Germania)
• Agenția Sud-Transdanubiana (Ungaria)
• Agenția Centru (Republica Moldova)
• Comisia Europeană – Convenția Primarilor

Fonduri de preaderare (1999-2007)

• Program Phare: 395 proiecte, 116 milioane euro
• Programe guvernamentale: 144 proiecte, 13 milioane euro
• Proiect dezvoltare Munții Apuseni: 573 credite, 7,4 milioane dolari

POR 2007-2013

• Proiecte depuse: 1.200
• Buget regional alocat: 481 milioane euro
• Contracte de finanțare semnate: 499
• Valoare solicitată proiecte: 590 milioane euro
• Proiecte finalizate: 432
• Grad de absorbție: 82%

Rezultate POR 2007-2013

• Centre urbane: 7
• Apartamente: 3.740
• Sistem pietonal reabilitat: 100.000 mp
• Spațiu degradat reabilitat: 22.000 mp
• Piste de biciclete: 40.000 mp
• Locuri de parcare: 2.600
• Străzi urbane: 80 km
• Structuri de afaceri: 2
• Drumuri județene: 290 km

Competitivitate economică (2013-2016)

• Proiecte gestionate: 803
• Buget total: 320 milioane euro
• Proiecte finalizate: 664
• Valoare solicitată: 131 milioane euro
• Grad de utilizare: 93,9%
• Valoare plătită: 123 milioane euro

Rezultate POSCCE 2007-2013

• IMM-uri, ONG-uri sprijinite: 664
• Locuri de muncă nou-create: 3.813
• Echipamente industriale achiziționate: 3.298
• Hale construite, modernizate: 31.778 mp
• Echipamente IT achiziționate: 1.000

POR 2014-2020

• Aprobat: iunie 2015
• Alocare financiară România: 8,3 miliarde euro
• Contribuție UE: 6,7 miliarde euro
• Alocare Regiunea Centru: 788 milioane euro
• Apeluri lansate: 47 (închise 35, deschise 12)

Proiecte POR 2014-2020 (octombrie 2018)

• Depuse: 1.280
• Sumă solicitată: 1,6 miliarde euro
• Contractate: 493 (491 milioane euro)
• Precontractate: 58 (107 milioane euro)
• În selecție: 267 (528 milioane euro)

Propuneri CE (2021-2027)

• Buget în credite de angajament: 1.135 miliarde euro
• Politica de coeziune: 373 miliarde euro
• Alocare România: 27 miliarde euro (+8%)

Cum se împart banii UE (2021-2027)

• Inovare, digitalizare, susținere IMM-uri (35%)
• Emisii reduse CO2, surse regenerabile, combatere schimbări climatice (30%)
• Strategii de dezvoltare sub responsabilitate locală, dezvoltare urbană durabilă (6%)
• Transport strategic, rețele digitale
• Locuri de muncă de calitate, incluziune socială, acces egal la servicii medicale

Strategia ADR Centru

• Întărirea parteneriatului regional
• Găsirea de soluții pentru rezolvarea nevoilor din zonă
• Specializare inteligentă și inovare regională
• Parteneriate internaționale pentru dezvoltarea socio-economică
• Dezvoltarea de proiecte majore regionale

Related posts

Alte investiţii în aparatură medicală performantă la SCJU Târgu Mureş

Ligia Voro

Bani pentru viitorul aeroport de la Ghimbav

redactia

Parking de 19 milioane de lei, la Cluj-Napoca

redactia

Leave a Comment