Peste 24.000 de companii active au generat în județul Brașov, în anul fiscal 2017, o cifră de afaceri de 10,7 miliarde de euro, industria mijloacelor de transport și fabricarea de mașini și echipamente constituind un adevărat motor de dezvoltare, fiind ramurile clasate în topul sectorului industrial cu cele mai mari cifre de afaceri. În ciuda lipsei unei infrastructuri care le limitează potențialul, antreprenorii au continuat să înregistreze performanțe.
Brașovul în cifre
Cele mai profitabile companii au fost apreciate pentru activitatea lor în cadrul evenimentului Topul Național al Firmelor, faza județeană, eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI) Brașov, pe data de 15 noiembrie.
Industria a avut cea mai mare contribuție în totalul cifrei de afaceri, constituind 45 la sută din total, fiind urmată de comerț și servicii, cu 32, respectiv 15 la sută. În cele 24.000 de firme active munceau aproximativ 154.000 de angajați, iar comparativ cu anul 2016 se înregistrează o ușoară ameliorare privind deficitul de angajați.
Conform statisticilor CCI Brașov, investițiile străine directe au atins valoarea de 1,63 miliarde de euro, Brașovul ocupând locul 7 în clasamentul pe țară, în funcție de valoarea capitalului social subscris în valută, după Municipiul București și județele Ilfov, Timișoara, Bihor, Prahova și Mureș. Cele mai multe firme cu capital străin prezente în Brașov sunt cele din Germania (531) și Italia (511), societățile din Germania aducând cel mai mare aport de capital în euro – 454 de milioane de euro.
Firmele care au intrat în topul celor mai performante în anul 2017 au reușit să genereze împreună o cifră de afaceri de peste 7,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 75 la sută din cifra de afaceri a întregului județ, a spus la ceremonia de premiere Silviu Costea, președintele CCI Brașov.
„Companiile care se regăsesc în top sunt reprezentanți ai celor 91.500 de angajați din județul Brașov, ceea ce reprezintă 60 la sută din toată forța de muncă a județului, iar noi știm că oamenii sunt tot mai greu de găsit. Am înregistrat în 2017 o creștere a cifrei de afaceri, iar acest lucru mă bucură foarte mult. O mare parte din firmele premiate se regăsesc și în topul național. Această prezență demonstrează faptul că Brașovul poate fi o casă bună pentru investitori și pentru dezvoltarea lor”, a spus Silviu Costea.
Noutatea acestui an sunt cele 87 de sate și comune reprezentate de micro întreprinderi în topul firmelor județene, ceea ce demonstrează o atenție sporită către zona rurală, în schimb puține sunt firmele foarte mari – doar 10 și numai una românească și aceea cu capital de stat.
„Noi fără voi nu putem, voi fără noi puteți mai mult”
Lipsa forței de muncă, dar și a infrastructurii au fost subiecte ce n-au putut fi neglijate. Primarul Municipiului Brașov, George Scripcaru, a fost aplaudat în ropote când a vorbit despre ajutoarele sociale nemeritate care denaturează serios conceptul de muncă în România.
„Dacă ar fi după mine, de mâine ar trebui încetate toate ajutoarele sociale ca și modalitate de plată, cu excepția celor care au nevoie vitală de ele și nu pot munci din motive fizice. Sunt convins că împreună putem dezvolta Brașovul și mai mult. Noi fără Dumneavoastră nu putem, voi fără noi puteți mai mult. Brașovul a fost declarat oraș-magnet de dezvoltare de către Banca Mondială și este pe o poziție dominantă din punct de vedere economic la nivelul României”, le-a spus George Scripcaru antreprenorilor, venind cu un îndemn către aceștia să încerce să reziste și să se descurce în condițiile în care guvernarea pare mai puțin prietenoasă în materie de politici cu mediul de afaceri.
Antreprenorii spun că preocupările lor acum sunt dictate de deciziile la nivel macro ale autorităților, dar și de capacitatea redusă de a face față multinaționalelor, un concurent interesat tot mai mult de piața românească.
„În ultimii ani au existat și facilități de sprijin pentru mediul de afaceri, dar există în continuare provocări, iar statul ar trebui să se implice mai mult ca să ne ajute să le depășim. Ar fi păcat să dispară capitalul autohton din toată ecuația asta a economiei românești, să nu se întâmple și la noi ca în Ungaria, unde sunt firme străine într-un procent destul de însemnat. Investitorii români trebuie susținuți mai mult. E foarte greu să facem față unei piețe internaționale, din lipsă de fonduri, de tehnologie, dar și de oameni calificați”, a punctat Adrian Secelean, președinte & CEO, Electroprecizia.
„E foarte provocator să faci business în România, căci poți face ceea ce depinde de tine, nu și de politica macroeconomică a Guvernului. Suporți consecințele și încerci să găsești soluții. Acum statul impune o creștere a salariilor care nu este sănătoasă economic, acest aspect ar trebui să se rezolve din competitivitate economică și să se regleze piața singură. La stat nu există indicatori de performanță sau măsurare a eficienței, ci un salariu de bază. Și nu e fair-play, căci autoritățile supun mediul privat la o cursă din care nu poate ieși decât perdant. Suntem într-o criză acută a forței de muncă. Profitul nostru se diminuează, deoarece nu putem pune în costul produselor creșterile salariale. Piața nu acceptă produse mai scumpe și atunci creșterile salariale sunt acoperite din profit. Noi nu putem automatiza procesele pentru a acoperi lipsa de personal, așa cum se întâmplă în companiile mari. Este un proces tehnologic în care nu ne putem lipsi de oameni”, a punctat și Melinda Mureșan, director general M&M Product.
Cele mai performante companii în 2017
Potrivit CCI Brașov, la întocmirea clasamentului din acest an au participat 23.896 de întreprinderi, care au depus, în termenul legal, bilanțul aferent anului 2017, dintre care, după aplicarea criteriilor eliminatorii, au fost selecționate 7.729 de firme. La baza topului alcătuit se află un cumul de indicatori economico-financiari (cantitativi și calitativi), în procente diferite la calculul punctajului final, respectiv:
– cifra de afaceri, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane, eficiența utilizării capitalului angajat.
Laureații topului au fost împărțiți în 7 domenii: cercetare-dezvoltare high tech, industrie, agricultură, construcții, servicii, comerț și turism și 397 de grupe de activitate, în care se regăsesc subgrupe, în funcție de mărimea întreprinderii.
Locul I, Industrie/ Fabricarea echipamentelor electrice și electronice pentru autovehicule pentru motoare de autovehicule:
Întreprinderi foarte mari: PREH România SRL
Întreprinderi mijlocii: GJM Components SRL, Electroprecizia Automotive Equipment SRL
Întreprinderi mici și microîntreprinderi: Ioaconect SRL, Professional Carp SRL
Locul I, Industrie/ Fabricarea piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare și autovehicule:
Întreprinderi foarte mari: Autoliv România SRL, Quin România SRL
Întreprinderi mijlocii: JD Norman Brașov SRL, Actr Prod SRL, Metal Brașov Euroricambi SRL
Locul I, Fabricarea aeronavelor și navelor spațiale
Întreprinderi mari: Premium Aerotec SRL, IAR SA
Întreprinderi mijlocii: Airbus Helicopters România SA
Microîntreprinderi: Entertain&Trade Impex SRL
Locul I, Construcții, clădiri rezidențiale și nerezidențiale
Întreprinderi mari: Maurer Imobiliare SA
Întreprinderi mijlocii: Urban Invest SRL, Avantgarden Immo-Invest SRL, Isaran SRL, Eren Cons SRL, Euro Strada SRL
Locul I, Activități, asistență spitalicească
Întreprinderi mijlocii: Teo Health SA (Spitalul Sf. Constatin)
Întreprinderi mici și microîntreprinderi: Clinicile ICCO Ortopedie SRL, Roamed-ATI SRL
de IRINA PAPUC
