Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Topul firmelor din Brașov: performanță în valoare de 10 miliarde de euro

Peste 24.000 de companii active au generat în județul Brașov, în anul fiscal 2017, o cifră de afaceri de 10,7 miliarde de euro, industria mijloacelor de transport și fabricarea de mașini și echipamente constituind un adevărat motor de dezvoltare, fiind ramurile clasate în topul sectorului industrial cu cele mai mari cifre de afaceri. În ciuda lipsei unei infrastructuri care le limitează potențialul, antreprenorii au continuat să înregistreze performanțe.

Brașovul în cifre

Cele mai profitabile companii au fost apreciate pentru activitatea lor în cadrul evenimentului Topul Național al Firmelor, faza județeană, eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI) Brașov, pe data de 15 noiembrie.
Industria a avut cea mai mare contribuție în totalul cifrei de afaceri, constituind 45 la sută din total, fiind urmată de comerț și servicii, cu 32, respectiv 15 la sută. În cele 24.000 de firme active munceau aproximativ 154.000 de angajați, iar comparativ cu anul 2016 se înregistrează o ușoară ameliorare privind deficitul de angajați.
Conform statisticilor CCI Brașov, investițiile străine directe au atins valoarea de 1,63 miliarde de euro, Brașovul ocupând locul 7 în clasamentul pe țară, în funcție de valoarea capitalului social subscris în valută, după Municipiul București și județele Ilfov, Timișoara, Bihor, Prahova și Mureș. Cele mai multe firme cu capital străin prezente în Brașov sunt cele din Germania (531) și Italia (511), societățile din Germania aducând cel mai mare aport de capital în euro – 454 de milioane de euro.
Firmele care au intrat în topul celor mai performante în anul 2017 au reușit să genereze împreună o cifră de afaceri de peste 7,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 75 la sută din cifra de afaceri a întregului județ, a spus la ceremonia de premiere Silviu Costea, președintele CCI Brașov.
„Companiile care se regăsesc în top sunt reprezentanți ai celor 91.500 de angajați din județul Brașov, ceea ce reprezintă 60 la sută din toată forța de muncă a județului, iar noi știm că oamenii sunt tot mai greu de găsit. Am înregistrat în 2017 o creștere a cifrei de afaceri, iar acest lucru mă bucură foarte mult. O mare parte din firmele premiate se regăsesc și în topul național. Această prezență demonstrează faptul că Brașovul poate fi o casă bună pentru investitori și pentru dezvoltarea lor”, a spus Silviu Costea.
Noutatea acestui an sunt cele 87 de sate și comune reprezentate de micro întreprinderi în topul firmelor județene, ceea ce demonstrează o atenție sporită către zona rurală, în schimb puține sunt firmele foarte mari – doar 10 și numai una românească și aceea cu capital de stat.

„Noi fără voi nu putem, voi fără noi puteți mai mult”

Lipsa forței de muncă, dar și a infrastructurii au fost subiecte ce n-au putut fi neglijate. Primarul Municipiului Brașov, George Scripcaru, a fost aplaudat în ropote când a vorbit despre ajutoarele sociale nemeritate care denaturează serios conceptul de muncă în România.
„Dacă ar fi după mine, de mâine ar trebui încetate toate ajutoarele sociale ca și modalitate de plată, cu excepția celor care au nevoie vitală de ele și nu pot munci din motive fizice. Sunt convins că împreună putem dezvolta Brașovul și mai mult. Noi fără Dumneavoastră nu putem, voi fără noi puteți mai mult. Brașovul a fost declarat oraș-magnet de dezvoltare de către Banca Mondială și este pe o poziție dominantă din punct de vedere economic la nivelul României”, le-a spus George Scripcaru antreprenorilor, venind cu un îndemn către aceștia să încerce să reziste și să se descurce în condițiile în care guvernarea pare mai puțin prietenoasă în materie de politici cu mediul de afaceri.
Antreprenorii spun că preocupările lor acum sunt dictate de deciziile la nivel macro ale autorităților, dar și de capacitatea redusă de a face față multinaționalelor, un concurent interesat tot mai mult de piața românească.

„În ultimii ani au existat și facilități de sprijin pentru mediul de afaceri, dar există în continuare provocări, iar statul ar trebui să se implice mai mult ca să ne ajute să le depășim. Ar fi păcat să dispară capitalul autohton din toată ecuația asta a economiei românești, să nu se întâmple și la noi ca în Ungaria, unde sunt firme străine într-un procent destul de însemnat. Investitorii români trebuie susținuți mai mult. E foarte greu să facem față unei piețe internaționale, din lipsă de fonduri, de tehnologie, dar și de oameni calificați”, a punctat Adrian Secelean, președinte & CEO, Electroprecizia.
„E foarte provocator să faci business în România, căci poți face ceea ce depinde de tine, nu și de politica macroeconomică a Guvernului. Suporți consecințele și încerci să găsești soluții. Acum statul impune o creștere a salariilor care nu este sănătoasă economic, acest aspect ar trebui să se rezolve din competitivitate economică și să se regleze piața singură. La stat nu există indicatori de performanță sau măsurare a eficienței, ci un salariu de bază. Și nu e fair-play, căci autoritățile supun mediul privat la o cursă din care nu poate ieși decât perdant. Suntem într-o criză acută a forței de muncă. Profitul nostru se diminuează, deoarece nu putem pune în costul produselor creșterile salariale. Piața nu acceptă produse mai scumpe și atunci creșterile salariale sunt acoperite din profit. Noi nu putem automatiza procesele pentru a acoperi lipsa de personal, așa cum se întâmplă în companiile mari. Este un proces tehnologic în care nu ne putem lipsi de oameni”, a punctat și Melinda Mureșan, director general M&M Product.

Cele mai performante companii în 2017

Potrivit CCI Brașov, la întocmirea clasamentului din acest an au participat 23.896 de întreprinderi, care au depus, în termenul legal, bilanțul aferent anului 2017, dintre care, după aplicarea criteriilor eliminatorii, au fost selecționate 7.729 de firme. La baza topului alcătuit se află un cumul de indicatori economico-financiari (cantitativi și calitativi), în procente diferite la calculul punctajului final, respectiv:
– cifra de afaceri, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane, eficiența utilizării capitalului angajat.
Laureații topului au fost împărțiți în 7 domenii: cercetare-dezvoltare high tech, industrie, agricultură, construcții, servicii, comerț și turism și 397 de grupe de activitate, în care se regăsesc subgrupe, în funcție de mărimea întreprinderii.
Locul I, Industrie/ Fabricarea echipamentelor electrice și electronice pentru autovehicule pentru motoare de autovehicule:
Întreprinderi foarte mari: PREH România SRL
Întreprinderi mijlocii: GJM Components SRL, Electroprecizia Automotive Equipment SRL
Întreprinderi mici și microîntreprinderi: Ioaconect SRL, Professional Carp SRL
Locul I, Industrie/ Fabricarea piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare și autovehicule:
Întreprinderi foarte mari: Autoliv România SRL, Quin România SRL
Întreprinderi mijlocii: JD Norman Brașov SRL, Actr Prod SRL, Metal Brașov Euroricambi SRL
Locul I, Fabricarea aeronavelor și navelor spațiale
Întreprinderi mari: Premium Aerotec SRL, IAR SA
Întreprinderi mijlocii: Airbus Helicopters România SA
Microîntreprinderi: Entertain&Trade Impex SRL
Locul I, Construcții, clădiri rezidențiale și nerezidențiale
Întreprinderi mari: Maurer Imobiliare SA
Întreprinderi mijlocii: Urban Invest SRL, Avantgarden Immo-Invest SRL, Isaran SRL, Eren Cons SRL, Euro Strada SRL
Locul I, Activități, asistență spitalicească
Întreprinderi mijlocii: Teo Health SA (Spitalul Sf. Constatin)
Întreprinderi mici și microîntreprinderi: Clinicile ICCO Ortopedie SRL, Roamed-ATI SRL

de IRINA PAPUC

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Regiunea Centru ar da Bucureștiul pe Bruxelles

Articolul următor

NTT DATA Romania susține evoluția digitală în automotive: Autonomous Driving sau Car Connectivity

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Universitatea FITS

Festivalul Internaţional de Teatrul de la Sibiu și-a extins an de an domeniile în care excelează. În paralel…
Haos în gestionarea deșeurilor în Baia Mare Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” Asociația Ecoteca și Primaria Baia Mare au organizat o masă rotundă pentru a discuta soluții de eficientizare a gestionării deșeurilor în județul Maramureș. Aceasta beneficiat de sprijinul organizațiilor GreenPoint Management, Envirom, Alucro, Ecotic și companiei Egger România. Printre participanți s-au numărat Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, Poliția Locală, Consiliul Județean Maramureș, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADI-GIDM) Maramureș, Colegiul Economic N. Titulescu, Serviciul Public Ambient Urban. Temele dezbătute au vizat cadrul local și aspecte specifice județului, Sistemul de Garanție – Returnare (SGR), implementarea sistemului de colectare separată, eficiența actuală și pașii următori în gestionarea deșeurilor. Ecoteca a formulat idei principale și concluzii după discuțiile cu instituțiile și companiile implicate. “România nu își atinge țintele de reciclare, cu o scădere a procentului de deșeuri reciclate. Penalitățile pentru țintele neatinse sunt plătite de fiecare unitate administrativ teritorială (UAT), iar gestionarea acestei probleme se decide la nivel local. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se planifică instalarea a 110 de insule ecologice și 90 de module în Baia Mare, trei centre de colectare cu aport voluntar mici și unul mare. Autoritățile locale consideră că sistemul de colectare separată este subfinanțat. PBM prevede platforme de colectare îngropate cu cartele pentru fiecare apartament; există deja 54 de astfel de platforme în oraș. Deși întâmpină dificultăți, proiectul continuă. Colectarea în Baia Mare se face pe patru fracții: hârtie - carton, plastic - metal, sticlă și rezidual. Campaniile trimestriale sunt organizate pentru deșeurile voluminoase”, potrivit Ecoteca. “Nu există o soluție gratuită pentru deșeurile din construcții. Cetățenii pot apela la colectori autorizați contra-cost. Deșeurile vegetale merg la stația de compost și sunt incluse în calculul țintei de reciclare. ADI-GIDM susține că gradul de colectare separată și reciclare a crescut de la 3% în 2021 la 9% în 2024. SGR a redus cantitățile de sticlă și plastic. Cetățenii din Baia Mare primesc amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor pe spațiul public. Nu există trasabilitate a deșeurilor, iar instituțiile publice nu au control asupra deșeurilor ilegale din localitate. ADI-GIDM și operatorul de salubrizare fac campanii de conștientizare în școli, dar acestea sunt discontinue. Infrastructura de colectare separată există, dar elevii sunt descurajați de amestecarea deșeurilor de către personalul de serviciu și colectori. Există puține campanii de conștientizare în școli, iar eforturile sunt inutile fără facilități pentru colectarea separată acasă și pe stradă. Reprezentanții PBM și ADI-GIMD nu raportează cantitățile colectate conform site-ului RetuRO SGR. Aceștia nu știau că pot face acest lucru, dar vor începe să raporteze de acum încolo”, potrivit raportului Ecoteca.
Citeste mai mult

Haos în gestionarea deșeurilor la Baia Mare

Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” depistate de experții…
Citeste mai mult

Euro 2024 se vede în Iulius Mall Cluj

Fanii „sportului rege” și pasionații de experiențe unice sunt așteptați pe terasa food court-ului să vadă meciurile din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share