Industria auto europeană continuă să fie pe creștere, cu toate că anumite semnale de declin vin de peste Ocean. Potrivit datelor ACEA, industria automotive generează un surplus comercial de 90,3 miliarde de euro, inclusiv din exportul a 5,9 milioane de vehicule livrate în 2017. Însă marile provocări sunt aici. Iar industria dă deja răspunsuri.
Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA) a livrat la jumătatea anului Ghidul de buzunar al industriei auto 2018/2019, arătând care este amploarea sectorului auto în Europa. Potrivit datelor asociației, 17 milioane de mașini au fost produse în Uniunea Europeană (UE) în 2017, iar la nivel global, 24% din totalul de mașini este manufacturat în Europa. La fel, în ceea ce privește vehiculele comerciale, 2,6 milioane sunt produse în Uniunea Europeană, în timp ce Europa acoperă 18% din totalul produs la nivel mondial. În UE se află 227 de fabrici unde se produs și se asamblează automobile. Încă în topul vânzărilor în UE sunt mașinile care utilizează combustibili precum motorină și benzină, cu peste 49%.
Potrivit datelor ACEA, industria automotive generează un surplus comercial de 90,3 miliarde de euro, inclusiv din exportul a 5,9 milioane de vehicule livrate în 2017.
O secțiune importantă a ghidului este dedicată mediului și protecției sale, ilustrate prin câteva cifre interesante – o mașină nouă are emisii de 118.5g CO2/km, emisiile de dioxid de carbon/mașină produsă a scăzut cu 30,1% în ultima decadă, consumul de apă/mașină produsă a fost redus cu 30,8% în ultimii 10 ani.
Aceste cifre nu ar fi fost posibile fără investițiile din ce în ce mai mari în cercetare-dezvoltare care au crescut anual cu 53,8 miliarde de euro, ceea ce așază Uniunea Europeană în poziția de lider, cheltuind 27% din totalul costurilor în cercetare-dezvoltare. Bineînțeles, investițiile în cercetare-dezvoltare vizează mult mai multe aspecte – siguranța conducătorului auto și a pasagerilor, tranziția spre utilizarea motoarelor electrice etc.
Cifrele din industria auto românească le puteți analiza în materialul realizat de ACAROM, care vorbesc despre o creștere cu 6 miliarde de euro a cifrei de afaceri a acestui sector, sector care acoperă o treime din exporturile țării noastre. La minusurile anului ce trece ar fi că la nivel politic și economic, România nu a reușit și nu a adus mult-așteptatul al treilea mare producător de care sectorul automotive ar avea nevoie.
Anul acesta, vorbim despre automotive dintr-o altă perspectivă: cea a provocărilor la care sectorul trebuie să răspundă. Iar, în principal, acestea se circumscriu noului concept de mobilitate urbană și este abordat în mai toate conferințele IT care au avut loc în acest an în România și la care revista Transilvania Business a participat.
Alternative de transport
Tendința globală este ca oamenii să folosească mai puțin propriile autovehicule, mai ales că 30% din nivelul de poluare provine din transporturi, iar oamenii își pierd timp important în trafic, zilnic, 38 de minute în medie/zi în Europa, după cum a subliniat în prezentarea sa despre Viitorul mobilității urbane, Jevgeni Kabanov (Chief Product Officer, Taxify) în cadrul How to Web, conferința care a intrat din acest an sub bagheta Asociației Naționale a Industriei de Software și Servicii. Acesta a prognozat că în mai puțin de 10 ani, pentru a se deplasa, oamenii vor prefera în procent de 25% vehiculele on demand, preferabil electrice, de la doar 3% cât era în 2017, 43% vor apela în continuare la transportul public, iar mașinile personale vor fi utilizate doar de 32%. Astăzi, 47% din populația urbană se deplasează cu autoturismul personal.
În aceeași notă, la același eveniment, Mihai Rotaru (business angel și fondator Clever Taxi) a expus în prezentarea sa “Cinci megatendințe care vor defini transportul în orașe” că “cea mai proastă investiție este propria mașină” și că, astăzi, 1 miliard de oameni folosește aplicații de mobilitate. Mai mult am trecut de la digitalizarea transporturilor, prin deschizătorul de drumuri UBER, la un al doilea pas care se referă la utilizarea datelor, agregarea utilizatorilor și tehnologie pentru a crea alternative.
Pentru Mihai Rotaru, una dintre alternativele viabile de mobilitate de viitor va fi transportul public la cerere, mai scump decât transportul public, dar mai ieftin decât taxiurile. Această alternativă va influența și domeniul de real estate, pentru că va crea mai mult spațiu, nefiind nevoie de atâtea parcări, pentru parcuri, ansambluri rezidențiale etc.
Mai devreme în cursul acestui an, la Conferința „Industria auto din România: impact economic și perspective”, organizată în cadrul Salonului Internațional de Automobile București – SIAB 2018 la Romexpo, Bogdan Belciu, PricewaterhouseCoopers, a prezentat, de asemenea, o viziune asemănătoare asupra viitorului automotive. Acesta și-a concentrat atenția și asupra evoluției industriei auto pe termen lung, estimările fiind că automobilistic în perspectiva anilor 2018 – 2030 va fi o modificare substanțială a pieței ca urmare a impactului deciziilor politico – economice dar și a modificării tiparelor comportamentale ale noilor generații. Concluziile studiului PwC sunt următoarele: Modul tradițional de deținere și utilizare a automobilului (proprietate personală și utilizare individuală) va pierde teren într-o măsură considerabilă (înjumătățire) în timp ce soluțiile de mobilitate moderne (car-sharing, ride-sharing, vehicule autonome în proprietate personală sau chiar închiriate vor câștiga teren); Parcul auto total va cunoaște o scădere pe fondul eliminării accelerate a autovehiculelor vechi / poluante / echipate doar cu motore cu ardere internă); Cu toate acestea, producția de autoturisme va înregistra o creștere ușoară, pe fondul exploziei propulsiilor alternative (electric, hibrid, hidrogen); De asemenea, vehiculele autonome, în ciuda efervescentei tehnologice, nu vor avea o pondere mai mare de 10 – 15 % din total parc.
Până în 2040, serviciile de mobilitate, potrivit estimărilor, vor reprezenta o afacere de 200 de miliarde de euro. O sumă mare, tentantă, care explică unul dintre trendurile la nivel global, și anume de ce marii producători de automobile achiziționează companii de car-sharing, ride sharing.
Nu este însă singura provocare din industrie care rămâne în lista de priorități ale companiilor din domeniu.
Vorbim foarte mult în ultimii ani despre conectivitate, autonomie și self driving când discutăm despre mașinile viitorului. Inevitabil ajungem astfel la Internet of Things (IoT). O serie de companii de software sau centrele de cercetare- dezvoltare-inovare ale marilor producători de vehicule și componente sunt implicate în proiecte care se bazează pe IoT. Dacă ar fi să dăm un exemplu, din zona companiilor IT, doar în cadrul NTT DATA România, sunt 350 de specialiști ai echipei din verticala de business AET (Advanced Embedded Technologies) care dezvoltă proiecte bazate pe IoT, precum Embedded Visual Computing. Acesta este utilizat pentru procesarea imaginilor 3D la bordul automobilelor dar și pentru realizarea sistemelor de detecție/recunoaștere/urmărire care vor fi utilizate în mașinile autonome și în interacțiunile om-robot (HMI).
Electric sau nu?
Un alt răspuns pe care mare parte a industriei auto și a statelor membre ale UE nu l-au dat încă este cel referitor la tranziția spre vehiculele electrice. Astăzi, în Uniunea Europeană, vehiculele electrice reprezintă 1,5% din totalul vânzărilor de autoturisme din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu al ACEA, din iunie 2018. În cifre absolute, vânzările de ECV-uri au crescut în ultimii ani, dar numai în concordanță cu creșterea generală a vânzărilor de automobile. Cu toate acestea, cota lor de piață a rămas mai mult sau mai puțin stabilă; în creștere cu doar 0,9 puncte procentuale între 2014 și 2017. La ritmul actual, cota de piață va fi de 3,9% până în 2025 și de 5,4% până în 2030, când UE și-a stabilit că va reduce cu cel puțin 40% emisiile de gaze cu efect de seră.
“Consumatorii au trimis un semnal clar: există încă prea multe bariere – cum ar fi lipsa infrastructurii, accesibilitatea și raza de acțiune – pentru autoturismele electrice pentru a înlocui vehiculele diesel sau pe benzină. Reducerea ulterioară a emisiilor de CO2 va depinde în mare măsură de vânzările mai mari de vehicule electrice și alte vehicule alimentate alternativ, astfel încât aceste bariere trebuie rezolvate urgent”, se mai arată în studiu.
Dacă ne raportăm la România, potrivit studiului, în țara noastră infrastructura încă arată jalnic, deoarece există doar 114 de stații de încărcare electrice, majoritatea investiții private.
Cu toate acestea, ritmul de creștere a vânzărilor de vehicule electrice (+hibrid) este ușor mai bun decât la nivel european. Potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), în 2017, ponderea autoturismelor electrice și hibrid în totalul vânzărilor de unități noi a atins 2,2%.
de Ligia VORO
Sursa foto: SAB
Articol publicat în ediția 82 a revistei Transilvania Business, decembrie 2018, dedicată industriei auto din România
