Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Cine sunt anonimii care au pus Oradea pe harta proiectelor europene

Oradea se reinventează de la un an la altul, fiind și un exemplu de bune practici în toată țara la capitolul proiectelor cu fonduri europene. În spatele succesului acestor proiecte, dar și în spatele administrației municipiului și chiar a imaginii primarului Ilie Bolojan stă o mână de anonimi: echipa de la Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională, scrie presshub.ro.

 

Coordonată la început de Marcel Boloş, profesor la Universitatea din Oradea şi preot misionar, astăzi director al ADR Nord-Vest, echipa de la DMPFI îl are acum în frunte pe Marius Moș, fost jurnalist. Moș a ajuns să lucreze în echipa lui Boloș după ce acesta i-ar fi propus să vină mai bine și să pună umărul la schimbarea orașului decât să insiste în a pune întrebări la conferințele de presă.

 

Condițiile în care s-a format nucleul dur al DMPFI sunt aparte. În 2008, după ce primarul Ilie Bolojan a câștigat alegerile, a fost o perioadă dificilă pentru toți angajații primăriei. Edilul a făcut o „epurare”, dând afară, pe capete, oameni despre care susținea că își suprapun atribuțiile, „trei la o ștampilă”, cum spunea la acel moment. Evident, oricând sunt dați afară oameni, există critici, mai ales pe linie politică, mulți dintre cei dați afară fiind aduși în Primărie pe filierele diferitelor partide din care făcuseră parte primarii. Marcel Boloş era proaspăt înscris în PDL, dar acest lucru nu a contat pentru primarul liberal care a ales să-l păstreze, punându-l șef la DMPFI.

Marcel Boloș a înțeles de la început că, pentru a câștiga proiecte europene are la dispoziție doar două metode. Fie să se folosească de consultanți, fie să-și formeze o echipă care să se bată pentru proiecte. La fel ca Bolojan, Boloș a ales să se înconjoare de oameni tineri, competenți și cu ambiție, pe care să-i pună la muncă. Echipa, formată în marea majoritate din tineri sub 35 de ani, a avut de muncit nu doar pentru că era un domeniu relativ nou, ci și pentru că modificările legislative, atât pe plan național cât și european, veneau în cascadă.

„Îmi amintesc că la începutul proiectului Parcului Industrial am dus echipa venită pentru proiect de la ADR Nord-Vest pe un câmp la marginea orașului, i-am plimbat prin zăpadă și noroaie pentru a le arăta unde și cum vrem noi să dezvoltăm proiectul. Acum, Parcul Industrial din Oradea este exemplu de bună practică la nivel național pentru că avem un număr dublu de angajați față de câți preconizam la început”, povestește Marius Moș.

„La proiectul pentru Aquapark, Eugen Negruțiu, omul care s-a ocupat de el, a stat noaptea la coadă ca pe timpul lui Ceaușescu, pentru că proiectele se realizau pe principiul «primul venit, primul servit». Și nici așa, dimineață, când s-au depus proiectele, nu am fost primii”, mai spune directorul.

Pe exercițiul bugetar trecut era nevoie ca fiecare pagină din proiect să fie semnată. „Am ajuns în situația, din cauza termenelor strânse, să car bibliorafturi de documente la ședințe și să le semnez acolo, în timp ce participam la ele. Am semnat sute de documente în mașină, în timp ce mergeam la Cluj-Napoca să predau proiecte. Șoferul conducea și eu semnam și ștampilam. Vă dați seama ce însemna să numerotezi, ștampilezi și semnezi de mână trei-cinci bibliorafturi, peste 1000 de pagini, la fiecare proiect?”, întreabă retoric Marius.

Luminile din încăperea în care se află Departamentul la Primăria Oradea, aprinse mereu până târziu în noapte, au cimentat relația dintre ei, iar schimbarea la față a orașului, imposibilă fără munca lor, i-a făcut să treacă peste toate greutățile și să meargă mai departe: „Am rămas același nucleu, au plecat câțiva colegi, dar suntem cam aceași echipă de la început”, spune directorul.

Mai multe informatii aici

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

România devine principalul pol de dezbateri la nivel european în domeniul digitalizării

Articolul următor

Veniturile Sunimprof Rottaprint în 2018 se apropie de 100 milioane de lei

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share