Marți, 19 martie, în Sala Mică de ședințe din Palatul Administrativ din Târgu-Mureş a avut loc o conferință festivă care a marcat aniversarea a 5 ani de existență a Clusterului Regional Balneoturistic Transylvania.
În cadrul evenimentului au prezentat și dezbătut activitatea clusterului Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din Romania, Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș și a Clusterului Regional Balneoturistic Transylvania, Vajda Lajos, managerul clusterului balneoturistic, Mátyus Enikő, managerul Clusterului Regional Balneoturistic Transylvania și Aurel Borșan, președintele Fundației Amfiteatru.
Revenirea la gloria turismului balneo de odinioară
Péter Ferenc a devenit președintele clusterului încă de pe vremea când era primarul orașului Sovata. „Cred că 5 ani în activitatea unei organizații este deja un lucru deosebit, mai ales dacă mă gândesc la Clusterului Regional Balneoturistic Transylvania care într-adevăr cred că în România este primul cluster în acest domeniu și chiar a fost binevenit. Regiunea Centru cu cele 6 județe este cred că regiunea cu cel mai mare potențial turistic și cel mai mare potențial baleno. Am acceptat această provocare și într-adevăr am considerat că lucrând împreună cu persoanele prezente și nu numai, putem să facem lucruri bune. Clusterul are un rol de catalizator în acest domeniu și în așa fel este foarte important să îndreptăm viziunea și aici rolul administrației publice locale, cât și rolul organizației patronale care este foarte important”, a spus Péter Ferenc.
În regiunea Centru există destul de multe stațiuni balneo care sunt bine dezvoltate și multe care se află într-o stare deplorabilă, iar rolul clusterului este de a gândi o strategie, o posibilitate de a dezvolta această regiune în domeniu, Péter Ferenc considerând că această zonă ar putea trăi din turism.
Conform reprezentanților, conceptul clusterului constă în analiza la nivelul stațiunilor a problemelor și crearea prin soluții noi, efectului de sinergie și armonie, luând în considerare toate elementele cum ar fi aspectul stațiunilor, natura înconjurătoare, resursele naturale, bazele de tratament, specialiștii în balneologie, specialiștii în turism, dar și comunitatea locală și clienții. În regiune există aproximtiv 1.870 de localități din care 34 (conform strategiei de specializare inteligentă) sunt identificate ca și localități cu potențial balnear, adică mai puțin de 2%. Astfel, acordarea statutului special acestora ar trebuie să reprezinte o prioritate cu relevanță ridicată din punct de vedere al dezvoltării socio-economice al regiunii.
Schimbarea percepției asupra sănătății
„Balneologia trebuie tratată altfel. Este o temă complexă unde putem vorbi despre sănătate, despre medicină, despre turism, investiții, formarea specialiștilor, iar un cluster asigură cooperarea între diferiți actori, cum este mediul academic, privat, administrațiile publice locale și centrale și instituționale. Dacă nu abordăm aceste probleme la nivel de stațiuni care au fost cândva foarte vestite în această regiune, atunci nu putem aduce mari schimbări. Dacă analizăm și obiectivele dezvoltării durabile, anul trecut s-a aprobat agenda pentru 2030 unde tema esențială este reprezentată de sănătate. Am afirmat în mai multe ocazii că sănătatea populației este cea mai importantă și pentru viitorii 100 de ani eu cred că o populație sănătoasă este cel mai mare proiect național”, a transmis Vajda Lajos.
Momentan dacă vorbim despre sănătate, vorbim despre spitale, despre medicamente, medici, însă și domeniul balneo reprezintă un mare atu în Regiunea Centru. Iar pentru a schimba această percepție este nevoie de colaborare, sinceritate și cooperare, cele trei fiind și misiunea clusterului. Membrii desfășoară aceste activități de 5 ani deoarece cred în potențial și că există la nivelul României șansa să devenim cei mai buni în acest domeniu din Europa.
Nicu Rădulescu, reprezentantul investitorilor susține dezvoltarea balneologiei românești la perioada sa de glorie, încă de pe vremea Anei Aslan, iar pentru asta, este important de asemenea ca în stațiunile balneare, primarii și investitorii trebuie să fie în aceeași echipă. „România are o șansă uriașă. Turismul balnear, dacă s-ar dezvolta, am ajunge să facem economii uriașe la nivelul bugetului de stat, ar scădea cheltuielile cu medicamentele între 5 și 10% și am putea să investim în sănătate. Din păcate, trebuie să recunoaștem că la nivelul acestui an noi nu avem nici măcar jumătate din numărul de stațiuni pe care le aveam în 1930. Erau stațiuni de rang I cum era Sovata și de rang II cum era Vâlcele, care a dispărut complet. Faptul că noi nu am reușit în toți acești ani să ne menținem și să ne modernizăm sunt consecințele unor greșeli care s-au făcut și care au postat acest sector printre sectoarele mai puțin importante. Nu este târziu și noi am făcut presiuni puternice la nivelul guverului, am făcut lobby după puterile noastre și iată că au apărut primele rezultate”, a subliniat Nicu Rădulescu .
El a făcut cerere la Institutul Ana Aslan de la Iași să creeze centre de excelență în stațiunile balneare, însă acest lucru nu s-a realizat decât parțial. Nicu Rădulescu a concluzionat că avem multe de învățat din sistemul unguresc, unde de exemplu primarul unei stațiuni balneare organizează un prânz cu toți agenții economici la fiecare două săptămâni unde se discută prioritățile.
Au crescut încasările cu aproape 25%
După lobby-urile făcute, acum se oferă voucehere de vacanță, și doar cu ajutorul lor au crescut cu 20-25% încasările la nivel companiilor de turism balnear față de anul trecut, cu 30% circulația, iar marja de profit a crescut substanțial, ceea ce le permite să facă investiții, însă nu este de ajuns. Prin Ordonanța 114 se pune la dispoziție un fond de 1 miliard de euro care poate fi consumat în 10 ani, iar domeniul ar trebui să se dezvolte după modelul Ungariei, unde în ultimii 20 de ani, indiferent dacă conducerea era de stânga sau de dreapta, dezvoltarea a avut loc în mod constant.
Cea mai mare lipsă este cea a unui concept în care rezultatele să se integreze, iar clusterul se ocupă întocmai de asta, dar și de crearea unei legături între cele patru medii: economic, educațional și de cercetare, cel administrativ și catalizatori. „Până când nu vedem dezvoltarea turismului ca și o temă coprehensivă, cu aspecte sociale, cu aspecte de mediu, ci ne gândim doar la vânzarea produselor și serviciilor, și nu la valorificarea resurselor pentru a vinde experiențe, atunci o să rămânem la nivelul la care vorbim despre numărul pensiunilor și cazărilor, care cred că în acest secol este o abordare depășită”, a concluzionat Mátyus Enikő.
Elena POLEARUȘ, Zi de Zi
