Cluj Importate Real Estate

Daniela Maier: “Vom aduce la Cluj mediatori urbani din Italia și Japonia”

Noul președinte al Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania (OART) dezvăluie felul în care se vor implica specialiștii în urbanism din organizație  în dezvoltarea rezidențială a “capitalei Ardealului“.

Cum se construiește la Cluj?

Putem să delimităm mai multe etape: înainte și după criză. Eu cred că se pune din start greșit problema dacă vorbim în termeni de valoare a investiției, terenului sau imobilului. Constatăm, în primul rând, o lipsă de strategie coerentă în acest domeniu. Până nu o vom avea, vor apărea în continuare anomalii precum cele din cartierul Bună Ziua, o structură urbană care este o rușine pentru oraș. Zona Sopor va constitui un exemplu pozitiv, iar OART se va implica activ.

 

Adică va fi un cartier de referință?

Vrem să fie un cartier pentru secolul nostru, nu doar să rezolvăm probleme curente, ci să dăm soluții care să rezolve cât mai multe probleme. Acum totul este blocat până la definitivarea concursului de concept pentru planul urbanistic zonal (PUZ). Vorbim despre o zonă de 240 ha, adică una cât tot Mănășturul, unde va exista o strategie clară la conturarea căreia vor fi implicați administrația, dezvoltatorii, proprietarii. Acest demers va dura ceva mai mult, dar atunci și autorizațiile de construire se vor elibera mult mai operativ pentru că se va ști exact ceea ce se poate face și ce nu în acel perimetru. Unde este zona de case și cea de locuințe colective, unde va fi centrul de cartier, școala, cum se va face partea de trafic. Chiar îmi doresc ca dezvoltatorii să își îndemne arhitecții cu care lucrează să participe la acest concurs, care va fi unul cu juriu internațional și cu o abordare participativă.

 

Ce se va întâmpla cu platformele industriale ale Clujului?

Ele reprezintă oportunități extraordinare pentru oraș și nu doar ca terenuri disponibile pentru birouri sau locuințe, ci și pentru crearea unor structuri pentru mai multe facultăți (campus, amfiteatre) care să ducă la concentrarea acestor funcțiuni în aceste zone, cu descongestionarea centrului orașului. În plus, aceste zone sunt atractive pentru că deocamdată prețurile nu sunt atât de mari.

 

Ar trebui ca primăria să impună dezvoltatorilor să facă și locuințe sociale?

Din păcate, la noi există o mentalitate specifică mai degrabă țărilor sărace, urmărindu-se câștigul imediat; or, la aceasta trebuie lucrat. În Elveția, unde am locuit o perioadă, câștigul unui dezvoltator de apartamente de lux era de 4-500 de euro pe metru pătrat, aici toată lumea vrea să ajungă la 1.000 de euro. Desigur, primăria poate să vină și să impună investitorului să creeze și locuințe sociale, însă impunerea nu este soluția cea mai bună. În mod normal, investitorul trebuie să vină cu acest gen de inițiativă, să îi pese de mediul în care vor crește copiii viitorului proprietar. OART urmărește ca în Cluj să fie promovată arhitectura de calitate, se implică și în formarea viitorilor beneficiari, a nevoilor lor reale. Ceea ce dorim noi este să creăm parteneriate. De asemenea, în relația cu investitorii, administrația ar trebui să fie interesată să obțină beneficii cât mai mari cu cheltuirea a cât mai puțini bani. Investitorul cu un proiect de calitate va avea o imagine mult mai bună decât cel care construiește apartamente cu un singur geam. Recunosc că și noi, arhitecții, am făcut greșeli, compromisuri în detrimentul calității.

 

Unde mai sunt zone de dezvoltare în împrejurimi? Floreștiul mai are vreo șansă?

Șansa Floreștiului este ca, dacă un bloc a fost pus aiurea, să fie demolat. Sunt zone în care nu poate să intre o mașină de pompieri, o salvare, se pot întâmpla oricând adevărate tragedii. Este importantă și educarea oamenilor: să nu cumpere oriunde și oricum. Calea Baciului este o zonă propice, mai puțin vizată până acum, are și o expunere bună, cu condiția să existe reguli stricte care să nu distrugă parcelarul existent. În Feleacu este marele pericol de a se distruge livada Palacsoy, adică o importantă zonă verde, urmând exemplul nefericit din Bună Ziua.

 

Făget, zonă rezidențială, este ceva iminent? Avem destul spațiu verde în oraș?

Făgetul se îndreaptă cam în aceeași direcție ca și Feleacul, deși ar trebui să rămână plămânul verde al Clujului. Pe de altă parte, în oraș trebuie să dăm Someșului o șansă de deschidere, pe un spațiu cât mai generos.

 

Cum pot fi disciplinați dezvoltatorii?

În primul rând prin schimbarea legii: să plătim impozite când am băgat sapa în pământ. La noi construcția se impozitează atunci când e finalizată. De aceea șantierele se întind pe mari perioade de timp, constructorii au “șansa” să intre în faliment, iar beneficiarii să rămână fără apartamente sau cu ele nefinalizate. Acum fiecare dezvoltator vrea să obțină repede, repede autorizația de construire, iar apoi să facă un bloc în trei ani. De ce să nu fie ca în alte țări, exact invers: demersurile pentru autorizarea proiectului să dureze un timp mai îndelungat, doi ani, iar construcția să fie gata într-un an? Și oamenii trebuie să își definească foarte bine nevoile. Iar pentru a concretiza o strategie urbană trebuie implicați ingineri, experți în transport, arhitecți, urbaniști.

 

Educarea oamenilor cum se face?

Mulți beneficiari au luat apartamente în Florești la prețuri mai mici decât la Cluj-Napoca, iar apoi s-au trezit că fac o oră la dus și o oră și jumătate la întors, în loc să se gândească întâi dacă nu ar ieși mai bine în altă locație. Am prieteni din Gherla care vin cu trenul aici să vadă o piesă de teatru și ajung mai repede în oraș decât cei din Florești. Fac 20-25 de minute cu trenul, care vine cam din 20 în 20 de minute. Iar acolo prețurile la locuințe sunt mai mici decât la Florești. Eu am stat și la Zurich, acolo așa se întâmplă. Nu toți avem cel puțin 100.000 de euro să ne luăm apartament în Cluj, așa că trebuie să știm cum să ne mulțumim și cu mai puțin.

 

De multe ori asistăm la conflicte între dezvoltatori și vecini, beneficiari.

Tocmai de aceea trebuie activat mediatorul urban, acel om care identifică nevoile societății, de la nivelul cel mai mic până la administrație. Adică am o parcelă pe care vreau să construiesc un bloc, dar am un front mai îngust, și vine acel mediator și îmi spune că mi se dă dreptul să construiesc, dar să cedez din parcelă pentru a se putea face un drum de acces, un parc, o școală sau o grădiniță.

 

Și cine sunt acești mediatori? În genul celor care împacă soțul și soția, în justiție?

În principiu, arhitecți specializați care au făcut dreptul, dar pot să fie și sociologi. Astfel s-ar evita mulți bani pierduți în procese. OART va aduce la Cluj astfel de experți din Italia, care au făcut inclusiv strategii de urgență după cutremure, chiar din Japonia. Ideea este să câștige toată lumea dintr-o afacere imobiliară.

 

Ce soluție-minune aveți pentru descongestionarea traficului în Cluj?

Nu este destul să faci parcări, oricum nu vei putea să le asiguri pentru toate mașinile. Metrou, tren, totul este posibil. Este clar că nu mai putem lăsa să se distrugă prin trafic strada Kogălniceanu, Piața Matei Corvin sau Piața Mihai Viteazul, tendința este evidentă în toate marile orașe europene.

Arhitecta care trezește Clujul la viață

 

Daniela Maier a preluat, din 2018, conducerea OART de la Szabolcs Guttmann. Pentru următorii patru ani, și-a propus o mai bună comunicare: cu arhitecții, opinia publică, mass-media, potențialii beneficiari ai serviciilor de arhitectură. A fondat biroul de arhitectură și design Maier Studio, specializat pe funcțiuni polivalente (locuire, spații medicale și universitare, sportive, servicii, amenajări interioare și exterioare). Echipa sa a dezvoltat concepte bazate pe dezvoltarea durabilă, noi forme de locuire și învățământ, percepția senzorială a spațiilor. Noul președinte al OART a inițiat Scena Urbană, o serie de proiecte publice apărute în Cluj. Scena Urbană foloseşte arta, activităţile sportive, ateliere şi intervenţii de land-art pentru exemplificarea potenţialului cultural şi educaţional al spaţiilor urbane slab valorificate, cu readucerea lor pe harta obiectivelor cultural-active. Proiectele s-au derulat în locuri precum Grădina Botanică, Piața Gării, strada Mihail Kogălniceanu, Someș, Cimitirul Central. Semnalul Scenei a fost dat acum șase ani, când zona cu fortificaţii şi clădiri de garnizoană de pe Cetăţuie a fost readusă în atenţia publicului şi a autorităţilor prin spectacole de teatru și dans, expoziţii de arhitectură, programe pentru copii, tururi ghidate, ateliere de film şi fotografie.

 

Related posts

Your business guide

Transilvania Business

GTS Telecom, platforma cloud de 200 mii euro la Cluj Napoca

Banca Transilvania va finaliza tranzacția pentru preluarea Bancpost în prima jumătate a lunii aprilie

Stefana Muresan

10 ani de avocatură de business

Vastint Romania celebrated the opening of Timpuri Noi Square

Ionut Oprea

Top manufacturers, logistics, related industries celebrate industry success in Warsaw

Ligia Voro

Belgian Week 2016

Doua saptamani pana la Meat & Milk

AHK avertizează că România poate pierde investiții

Ligia Voro

Germanii de la Bosch caută peste 300 de oameni pentru fabrica din Jucu

Stefana Muresan

WDP – three new distribution centers

Transilvania Business

Bosch – solutii inteligente pentru service-urile auto

Transilvania Business

EXPO MODĂ – Design Vestimentar la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Papuc Irina

Sonaca Aerospace Transylvania has started the developing of its activities on S200 aircraft and is recruiting new employees

Stefana Muresan

Crama La Salina din Turda vinde 10% din producţie pe pieţele din Anglia şi Polonia

redactia

Fraţii Buzoianu, bloc cu 8 etaje pe platforma industrială a fostei fabrici Feleacul din Cluj-Napoca

Stefana Muresan

Grupul TeraPlast estimează creșteri de 15% la cifra de afaceri și de 32% la profitabilitate

Papuc Irina

Amplu proiect imobiliar, demarat în Cluj Napoca de Kremlin Development

Stefana Muresan

Tren metropolitan intre Baciu si Jucu

Stefana Muresan

D-Link colaboreaza cu Silicon Labs

Transilvania Business

Industria IT, alături de Primărie în implementarea Strategiei pentru Cluj-Napoca, un oraş inteligent

Stefana Muresan

TeCOMM 2016: Shopping-ul este o activitate de relaxare

Transilvania Business

Produs de Cluj are finalul de sezon la Iași

Nora Dumitrescu

Schimbare de identitate vizuală: Sunimprof devine Rottaprint

Nora Dumitrescu

Leave a Comment